La Preluci, sub zodia ploii

   

Ne pregatim sa parasim orasul insorit si pentru asta umplem la-ntamplare "sosonu' lui Pit" (de la, chipurile..., schone-schone, alint pentru VW-ul Bon Jovi Limitierte Auflage) incarcat mereu si haotic cu aparatura video, accesorii precum artisti, prieteni, provizii.Din vreme fusesera cumparati viermisori-nada pentru cei cativa pesti diversionisti care urmau sa fie liberati oricum in apa tulburie a iazului din preajma. Ar fi vorba de motivul preferat de a evada din concentrarea momentului, macar un pic... Ne indreptam asadar spre La Preluci unde se desfasoara a patra editie a simpozionului-tabara "Tazlau - Izvor de inspiratie", organizat de d-nul Stefan Potop cu sprijinul salutar al Primariei locale. Mergem si mergem, de undeva de la un magazin local cumparam apa, suc si un pepene imens care-l inconvoaie si-i face cocoasa respectabila lui C.M. Iesim din Tazlau si o luam pe "drumul coborasului" prin padure, pe cai forestiere, dar mai prietenoase anul acesta.

Intr-o adevarata sihastrie verde se deschide poiana intamplarilor noastre. O cunoscuta cabana silvica din lemn si piatra este gazda taberei de pictura. Ii aflam pe participanti, in majoritate nemteni, cu cateva exceptii: Ion Mihalache din Bacau nascut insa chiar pe aceste plaiuri, la Mastacan. Asta a fost dorinta de suflet a organizatorului Stefan Potop ca sa-si motiveze "haiducii" si sa le promoveze creatia. Erau acolo si: pietrenii Mihai Agape, Dinu Huminiuc, Lucian Gogu-Craiu, Lucian Tudorache, romascanul Cristinel-Ionel Prisecaru si iesean-pietrenul Dumitru-Bogdan Enache. Pe Dumitru Bostan, Radu Macavei si pe fotograful Florian Ghimis nu i-am aflat atunci acasa.

Ne-au intampinat simplu si cu putine vorbe. Erau ca niste santinele ale linistii pazind un foc care jaruia si fumega inca pe un pat generos de cenusa fiebinte in inima curtii. Pe malul iazului, Bogdan isi incerca norocul la pescuit, ceva mai departe, Luci Mihalache lucra pitit intre florile salbatice cu ochii razand sub palarioara minuscula. Doar tanarul Prisecaru se produce la sevalet, pe cand ceilalti aveau ramele direct pe mese, sprijinite de pereti sau de scaune. Peste tot culori, pensoane, spatule si panze diverse imprastie nemiloase linistea sopronului care-i adaposteste de ploaie. Boiereste, Dinu Huminiuc lucra la inaltime, in balcon si in singuratatea perspectivei se joaca miraculos cu penita.

Suntem in alta lume si ma fericesc pentru asta, pentru prieteniile noi care s-au ivit ca niste oferte ale sortii: Pit cu provocarile lui, Enache cu figura lui tra-gica si asfixiat de propria arta ca de o iubire nefericita si oarba. Apoi, Mihai Agape - tacut si subtire, "himeric" el insusi; il surprind cum deseneaza repede o schita in creion a chipului lui C.M., ii intuieste maturitatea si lumina unei priviri din trecut. Un trecut legat de acelasi loc, de prin anii optzeci cand toata redactia ziarului "Ceahlaul" a descins la Tazlau pentru un reportaj memorabil si au poposit aici intr-o noapte de miez de iarna. Farmecul locului a ramas neschimbat cel putin in privinta noptilor...

Acum, dupa ani, la lumina zilei, Lucian Gogu-Craiu e cuprins de o contagioasa inspiratie, panzele lui "sprijina" peretele unei magazii de lemne, acolo le prinde si ploaia..., culori voalate in vara, caldura si tinerete. La sevalet, romascanul Cristinel Prisecaru are o lucrare inceputa sub liniile careia intuiesc o tema de peisaj, Mihai Agape revine floral de aceasta data, Lucian Tudorache cu fixatia liniilor si a detaliilor constructiei arhitecturale, Dinu Huminiuc pare sa digere domol insomnia noptii trecute, cu rabdatoarea harnicie a hasurilor sale.

Prezenta deodata a lui Stefan Potop face sa se umbreasca sopronul. Din nefericire, bonomia ii este afectata de suferinta tatalui si de o preocupare sumbra. Auzim "gata, oaspetii la masa" si trecem sa mancam, cu repetitie, bors de fasole si ostropel gatite de acest amfitrion gospodar cu reale virtuti gastronomice. Pepenele-povara sfarseste sfartecat ca doagele unui butoi de un cutit vanatoresc cu lama crestata.

Ii privesc pe toti cum se aduna si apoi se risipesc catre lucrarile lor. Ei stiu anume cum si cand sa aseze straturi de culoare spre cautarea momentului urmatorului pas. Bogdan Enache sta cu fata la panze, sta pur si simplu. Apoi se supara pe ploaia venita deodata marunta, decisa, parca definitiva. Trage cateva tuse subtiri cu precizie, apoi se apuca de o schita de peisaj local in pensula fina. Vreau sa-l observ fara sa fiu bagata in seama, dar nu-mi iese. E ceva la acest artist care ma tine curioasa, este sclipitor si indaratnic, crispat si incoltit, pare ca doreste sa-si renege talentul si darul, mereu aflat in cautare febrila. Intuitia imi spune ca se va petrece un salt cu el, deodata, ceva spectaculos si uimitor. Il vad pe muchie gata sa sara. Si o va face cu riscul de a se regasi sau de a se pierde. Mi-a povestit odata ca in copilarie a auzit ca mama lui a pierdut un copil si, disperat, a pornit sa il caute prin padure. Il privesc acum si-mi pare ca-i vad sub retina aceeasi grozava si infricosata cercetare care traieste in el. Cautarea este destinul tutu-ror de aici. Toti cerceteaza in ei insisi. Pentru aceasta tabara pare ca nu peisajul este cel mai important pe cat de importanta este convietuirea incomoda a fiecaruia cu sine si a tuturor la un loc, atat de diferiti.

Ploua cand am plecat, a plouat si in zilele ce au urmat. Creatiile savarsite La Preluci vor tine cu nostalgie simezele sub zodia ploilor de toamna.

Et in Arcadia ego.

Anica LUNCANU
Miercuri, 14 August 2019, ora 00:50
Sursa: Realitatea Media

Realitatea Media
Cele mai citite stiri
Drum expres de la Bacau la Piatra Neamt
Investitia are o valoare de 8.923.930,03 lei fara TVA * finantarea va fi asigurata din fonduri ...
"Gipane" in loc de ambulante, la Spital
Nesimtirea se perpetueaza in curtea Spitalului Judetean de Urgenta (Piatra-Neamt), sub ochii ...
Incendiu devastator la Dumbrava Rosie
Din cauza unui scurtcircuit la instalatia electrica, in seara de 22 ianuarie, a izbucnit un violent ...
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor