Traditii si obiceiuri de Boboteaza

   

Astazi, crestinii ortodocsi sarbatoresc Botezul Domnului sau Boboteaza. Aceasta zi marcheaza sfarsitul sarbatorilor dedicate Craciunului si Anului Nou.

In toata tara, preotii merg zilele acestea din casa in casa si sfintesc locuintele si oamenii prin stropire cu aghiasma si vestesc Botezul lui Hristos. "Apa aceasta sa se sfinteasca cu puterea, cu lucrarea si cu pogorarea Sfantului Duh, pentru ca sa se pogoare peste ea lucrarea cea curatitoare a Treimii celei mai presus de fire, pentru ca sa fie tamaduitoare sufletelor si trupurilor si izgonitoare a toata puterea cea potrivnica", si pentru ca "prin gustarea si stropirea cu apa sfintita sa ne trimita Dumnezeu binecuvantarea sa, care spala intinaciunea patimilor" - aceasta este rugaciunea pe care o spun preotii zilele acestea.

Obiceiuri vechi si superstitii

Sarbatoarea Bobotezei este incarcata de ritualuri si traditii care de-a lungul timpului s-au pastrat neatinse, mai ales in zona rurala. Ajunul Bobotezei este un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strange cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presara peste straturile cu legume. "Pastram la loc uscat gunoiul din ajun si il imprastiem pe pamant in martie, pentru a-l face rodnic si a-l proteja de gandaci", spunea tanti Elisabeta. In seara de ajun se savarsesc practici de aflare a duratei vietii. "Inainte de culcare, se iau carbuni din soba si se denumesc cu numele tuturor membrilor familiei. Se crede ca primul care va muri din acea familie va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede", a continuat batrana. De asemenea, pe masa din sufragerie se pune o fata de masa. Dedesubtul acesteia se asterne fan, iar la fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. "Fanul si sarea se adauga in hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele. Se spune ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii care precede ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile si cine are urechi sa auda, face avere frumoasa in acea zi! Tot acum, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si pun sub perna o ramura de busuioc".

Peste obiceiurile crestine de sfintire a apelor s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi: afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea; aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi si zgomote. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului.

Dincolo insa de aceste obiceiuri populare, semnificatia principala a Bobotezei ramane una crestina, iar aceasta mare sarbatoare constituie un prilej de a ne lumina sufletele, asa cum aminteste si troparul Bobotezei rostit de preoti in fiecare gospodarie: "In Iordan botezandu-te Tu Doamne, inchinarea Treimii s-a aratat, Ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te, si Duhul a adeverit intarirea cuvantului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule!"

Ritual crestin-ortodox

De Botezul Domnului, preotii fac aghiasma cu care boteaza apele, animalele si casele. "Dupa slujba, fiecare credincios isi ia apa sfintita in vasele cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere se striga <>, pentru belsugul holdelor viitoare, pentru curatirea aerului si se toarna putina aghiasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu ea sura, grajdul, animalele, pomii din livada, casa si interiorul casei", a incheiat tanti Elisabeta.

Semnificatii

Sarbatoarea Bobotezei reprezinta botezul in apa Iordanului a Mantuitorului Iisus Hristos de catre Sfantul Ioan Botezatorul. Acest sfant este sarbatorit de Biserica Ortodoxa pe 7 ianuarie, cand se incheie sarbatorile de iarna. Conform traditiei, ziua "de Santion" este o zi de mare bucurie. Cine nu se inveseleste in acea zi, va fi trist tot anul! Tot de Sf. Ion se practica iordanitul. Un grup de baieti ia de la preot, in ajun, aghiasma. Cand iese lumea de la biserica, nu lasa pe nimeni sa treaca pana nu-i iordanesc, adica ii iau pe brate, ii ridica in sus de trei ori, dand niste chiote in cor, apoi ii stropesc cu apa sfintita. Oamenii "urati" le dau bani tinerilor, cu care seara fac chef. Boboteaza este una dintre cele mai mari sarbatori ale anului pentru romani. De obicei, in aceasta perioada este foarte frig, de aceea este des folosita expresia "gerul Bobotezei" care, potrivit traditiei, este un semn de belsug pentru tot anul...
Vineri, 06 Ianuarie 2012, ora 00:14
Sursa: Arges Expres

Articol citit de 400 ori


Arges Expres

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook