Ion D. Negulici (1806/1812-1851) - Respectarea valorilor create

   

Numele pictorului, revolutionarului pasoptist, literatului si jurnalistului Ion D. Negulici este asociat intim cu pitorescul oras natal, Campulung-Muscel, unde va vedea lumina zilei in 1812, an acceptat de majoritatea biografilor sai, ori in 1806, potrivit traditiei consemnate intr-un riguros arbore genealogic familial. Nobilele idealuri de "dreptate, fratie si datorie" ii vor calauzi, intotdeauna si pretutindeni, viata exemplara de patriot atasat profund cauzei libertatii neamului romanesc. Ion D. Negulici va fi educat inca din mediul familial in spiritul respectului fata de valorile create prin munca asidua, tatal, preotul Dumitrache Negulici de la Biserica Subesti patronata de breasla subarilor din Campulung, fiind el insusi un mestesugar vestit, caruia orasenii ii spuneau "Popa Oaie", deoarece confectiona, in atelierul personal, sube imblanite din piele de miel si de oaie, iar mama sa, prezbitera Balasa, "era, prin chilimurile tesute, vestita in toata mahalaua Subestilor si nu numai".
In familia numeroasa, formata din sase copii (trei baieti si trei fete), dar lipsita de orice griji materiale a parohului de la Subesti, care detinea - potrivit documentelor de epoca mentionate de stranepotul sau, reputatul istoric campulungean Flaminiu Martzu -, "o proprietate de pamant considerabila: 141 de stanjeni, reprezentand circa 3% din intreaga suprafata a orasului Campulung" si inchiriase, de la Biserica catolica Baratia, pravalii pentru desfacerea subelor produse, Ion D. Negulici creste fara teama zilei de maine, alaturi de fratii si surorile sale. Dupa moartea tatalui survenita in anul 1837, mama, prezbitera Balasa, se va calugari la Manastirea Namaesti, sub numele de Pelaghia. In vechea vatra de taceri a bisericii rupestre, la est de altar, se odihneste intru vesnicie monahia Palaghia, sub o lespede funerara al carei text a fost conceput de Ion Heliade Radulescu, relevand admiratia acestuia pentru "venerabila muma de familie care a dat patriei - barbati onesti; crucii - aparatori infocati; literaturei romane - pe preciosu artist Ioan Negulici". Marele carturar roman se referea cu certitudine, printre altii, si la Dimitrie D. Negulici [1805-1885], magistrat, fost primar al Campulungului si deputat.

Ion D. Negulici invata primele buchii in familie, de la fratii sai mai mari, iar ceaslovul, in tinda Bisericii Subesti, alaturi de copiii din mahala, cu tatal sau, ori cu dascalii bisericii; desena, la sapte ani, pe zidul curtii de la progradie, tot soiul de "sfinti", avand o preferinta aparte pentru Ioan Botezatorul, care era imbracat invariabil, nu intamplator, in sube croite aidoma celor din atelierul tatalui sau, Popa Oaie...

Aprofundarea universului artistic

Sesizand pasiunea pentru desen a copilului, Scarlat Rosetti il ia, cu incuviintarea parintilor, la Bucuresti, unde "sub indrumarea Mariei Rosetti, mama lui Scarlat, celebra pe atunci in cusaturi de tot felul pe canava, el cusu impreuna cu fetele la gherghef pe tesatura din fire groase de bumbac, cu ochiuri in forma de patratele"... Aprofundarea universului artistic a fost facilitata de cursurile urmate la Scoala de arte decorative condusa de Maria Rosetti si la Colegiul "Sf. Sava" din Bucuresti. Revenind la Campulung, va ucenici din nou, intr-o alta lume a artelor, la Scoala de zugravie din Ulita Vaii, initiindu-se in tainele picturii cu caracter religios. O noua vizita familiala la Campulung va marca destinul sau artistic. Sosita de la Iasi pentru a-si revedea rudele, Smaranda Negulici le va vorbi parintilor despre un renumit pictor italian Nicollo Livaditti [1804-1858], originar din Trieste, care, de teama represiunilor politice, fiindca participase la esuata revolutie a carbonarilor, isi parasise patria, stabilindu-se, in 1830, in capitala moldava. Ajuns, in compania Smarandei, la Iasi, Ion Negulici va urma cursurile de pictura ale maestrului italian, un "portretist de viziune naiva, dar cu vadite calitati de observatie psihologica", luand concomitent lectii de franceza si de greaca, limbi utilizate frecvent in conversatiile celor din protipendada ieseana. In anul 1834 isi completeaza studiile de specialitate la Paris, cu pictorii: Leon Cogniet [1794-1880] - litograf neoclasic si romantic francez - si Michel Martin Drolling [1789-1851] - portretist si pictor care aborda prioritar, in tablourile sale, compozitii de inspiratie istorica. Sub indrumarea pictorului neoclasic francez Jean Auguste Dominique Ingres [1780-1867], se perfectioneaza in realizarea portretelor in creion. La Paris, Ion Negulici cucereste premiul cel mare al concursului de pictura cu tema "Intoarcerea taranilor de la secera".

Portretul - o pasiune majora

Revenit la Campulung in 1837, "se autoportretizeaza in marime naturala", pentru ca, in anul urmator, la Bucuresti, sa il acompanieze pe domnitorul tarii, Alexandru Ghica, in vizitele acestuia prin capitala, ori la mosia lui din Pascani. In acelasi an, realiza, la Iasi, portretul fratelui sau mai mare, George Negulici, si al frumoasei sotii a acestuia. In primavara anului 1839 pleaca la Atena, prin Constantinopol, unde face portretul capuchehaiei Nicolae Vogoride, socrul lui Mihail Sturza, domnul Moldovei, care, incantat de talentul pictorului, ii solicita sa-l imortalizeze si pe el, in postura de domnitor, pe panza unui tablou. In cursul calatoriei prin Grecia, schiteaza numeroase portrete, artistul plastic lasand, potrivit gazetei "Veacul", "stralucite dovezi de o excelenta indemanare si un rar talent in arta zugraviei". In articol se exprima regretul motivat pentru ca pictorul roman parasise prea devreme Elada: "Cati din greci au cunoscut pe D. Negulici si lucrarile sale le-a parut rau de pornirea lui..."

"O opera sortita vesniciei"

Extrem de apreciat pentru portretistica sa de catre Ion Campineanu si Petrache Poenaru, Ion D. Negulici a fost recomandat insistent de catre acestia domnitorului Alexandru Ghica pentru a i se "comanda" realizarea unui album "care sa cuprinda monumentele, tipurile, costumele militare si civile ale romanilor, pentru o mai buna cunoastere a Romaniei de catre straini". Domnitorul accepta propunerea si, "animat de puternice simtaminte patriotice", decide sa-i acorde pictorului "din caseta sa personala" 400 de galbeni anual pentru redactarea si tiparirea albumului. Intentionand sa realizeze "o opera sortita vesniciei", Ion D. Negulici se va documenta la Paris, in atelierul lui Michel Martin Drolling, un pictor "en vogue", a carui experienta in domeniul artistic era unanim apreciata de specialisti, dar, evenimentele politice din Tara Romaneasca luand o turnura defavorabila proiectului mentionat, prin inlocuirea de pe scaunul domniei a lui Alexandru Ghica de catre George Bibescu, refractar realizarii albumului, pictorul roman este nevoit sa revina in tara, dupa ce, in anul 1842, aprofundase, la Viena, procedeul de gravare a unei imagini in acvaforte, dar, mai ales, tehnica litografiei, devenind un fervent sustinator al introducerii acestei metode de multiplicare grafica in Tara Romaneasca, apreciata ca fiind un mijloc financiar accesibil pentru "actiunea de propagare a artei autentice in scopul cultivarii poporului".

Ion D. Negulici va infiinta, la Pitesti, un atelier de pictura clasica, la care se vor perfectiona, in arta portretului si peisajului, viitori artisti ai penelului din localitate. Excelent profesor de desen la Colegiul "Sf. Sava" din Bucuresti, Ion D. Negulici a impartasit discipolilor sai, cu generozitate, din vasta experienta acumulata in domeniul picturii. Portretele de analiza psihologica in ulei sau in creion, atestand calitati stilistice remarcabile, eternizeaza figurile unor contemporani: C.D. Aricescu, Costache Aristia, Nicolae Balcescu, Cezar Bolliac, Iancu Manu, Ion Heliade-Radulescu, C.A. Rosetti - din galeria revolutionarilor pasoptisti, dar si imaginea unor membri ai familiei sale: Maica Pelaghia (mama), Ana Sibarti (sotia), Dumitru D. Negulici si Anastasia (fratele si cumnata pictorului), precum si personaje din inalta societate a vremii: Gheorghe Bibescu Voda, Alexandru Ghica Voda, Elena si Iancu Golescu, Nita Magheru, Maria Rosetti, Alexandru Slatineanu, Alexandru Zanne si altii.

Considerat, de catre istoricul de arta Lucia Dracopol, in lucrarea acesteia, "I. Negulici. 1812-1851", "portretistul boierimii Principatelor intre 1837-1848 si, apoi, pictorul celor doua curti domnitoare, a lui Ghica Voda si, pentru o vreme mai scurta, a lui Mihail Sturza, domnul Moldovei, Negulici este oarecum pictorul oficial al vremii." Autoportretele in ulei, portretul pictorului C.D. Rosenthal completeaza, alaturi de acuarela "Femeia in albastru" remarcabila "prin transparenta tonurilor", suita artei portretistice din repertoriul atat de complex al artistului plastic Ion D. Negulici. Peisajul "Vedere din Campulung" se inscrie printre realizarile de exceptie ale acestui gen artistic in istoria plasticii nationale.

Spirit enciclopedist

Fascinat de "Closca cu puii de aur", Ion D. Negulici, vadind preocupari arheologice sustinute, executa primul desen al tezaurului de la Pietroasa in integralitatea sa. Antrenat in miscarea culturala a perioadei premergatoare revolutiei pasoptiste, al carui animator virtual a fost Ion Heliade-Radulescu, pictorul Ion D. Negulici conduce, intre 1 octombrie 1845 si 1 decembrie 1846, gazeta "Curierul romanesc", intrucat editorul revistei se afla in strainatate. In acest important periodic, el va publica majoritatea traducerilor sale. In anul 1846, pictorul, pe care discipolul sau, C.I. Stancescu, il descrie cu extrema afectiune ca fiind "un barbat de o statura mai mult inalta, cu o dezvoltare corporala in proportiunile cele mai norocite, cu trasurile obrazului d'o regularitate rara, cu parul si barba negre si buclate, aducand aminte de admirabilele profiluri din marea epoca greaca, reproduse pe cameele antice" se indragosteste fulgerator de Anna Sibarti, o italianca "blonda si destul de frumoasa", care fusese casatorita si avea un fiu, dar "cu care trai, fara sa fie cununat pana la finele vietii sale"... In timpul sarbatorilor de Pasti din anul 1847, un incendiu devastator a mistuit casa din Bucuresti in care locuia cu chirie si, odata cu aceasta, multe dintre tablourile pe care le pictase. Pictorul primeste ca despagubire 8.000 de lei si este, la solicitarea sa, incadrat profesor de desen la Scoala de la Radu Voda.

Spirit enciclopedist, Ion D. Negulici elaboreaza, in anul 1848, un "Vocabular roman" explicativ, care includea neologisme si initiaza un "Plan de mica biblioteca universala", publicand circa 20 de scrieri originale si traduceri, printre care: "Educatia mumelor de familie sau Civilizatia neamului omenesc prin femei", "Despre amor, lege fizica si morala a naturei", "Scrisori la Sofia: asupra fizicei, himiei si istoriei naturale" de Aime Martin, in 1844, *Iubita franteza sau Clotilda si Edmond" de T.F. Paccard, "Martirii" de Chateaubriand, "Maria" de S.H. Berthoud, "Calatoriile lui Guliver in teri departate" (traducere din Jonathan Swift, pe care a ilustrat-o, in 1848, cu litografii proprii) s.a. Traducerile sale in limba romana au fost apreciate elogios de catre Ion Heliade-Radulescu, initiatorul unei campanii sustinute de culturalizare a poporului roman si considerate de analisti ai fenomenului literar ca fiind "talmaciri cursive, intr-un stil modern, vadind preocuparea pentru cultivarea limbii romane".

Parasind temporar penelul, Ion D. Negulici abordeaza proza (nuvela "Samoil negutatorul") si dramaturgia (piesele: "Dreptatea lui Dumnezeu" de Anicet Bourgeois, "Credinta, speranta si caritatea" de P.B. Rosier; piesele in talmacirea sa fiind reprezentate pe scena Teatrului National din Bucuresti. In tumultoasele zile ale Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca, se situeaza printre capii acestei profunde miscari sociale, la pregatirea careia contribuise prin participarea in conducerea societatii secrete "Fratia", fiind numit, de catre Guvernul provizoriu, "ocarmuitor de Prahova". Dupa reprimarea revolutiei, se refugiaza la Brasov, de teama represaliilor, iar, in vara anului urmator, la Constantinopol, "ca oaspete al sultanului" si, apoi, la Brussa, in Asia Mica, "unde picteaza cunoscutul portret al lui Nicolae Balcescu, un autoportret in ulei, precum si cel dintai peisaj nocturn <>, care s-a pierdut".

Bolnav de tuberculoza, Ion D. Negulici s-a stins din viata la Istanbul, in ziua de 5 aprilie 1851, fiind inmormantat alaturi de prietenul sau, pictorul Barbu Iscovescu, in cimitirul grecesc din cartierul Pera; la funeraliile pictorului roman, "un arhiereu si mai multi preoti greci, alaturi de egumenul de la Snagov care se afla la Constantinopol", au oficiat slujba religioasa, in prezenta sotiei lui, Anna Negulici. Relevand rolul poporului in revolutia pasoptista, intr-o scrisoare adresata din exil, la 21 februarie 1851, lui Ion Heliade-Radulescu, cu putin timp inainte de moarte, Ion D. Negulici mentiona, printre altele, o realitate indubitabila in evolutia istorica a societatii romanesti: "In cele trei luni ale suveranitatii sale, nu guvernul, ci poporul a tinut revolutia si ordinea"...

In paleta atat de complexa a preocuparilor carturarului revolutionar Ion D. Negulici, dominanta existentei sale a constituit-o iubirea nemarginita fata de patrie, artistul fiind considerat un "remarcabil pictor portretist ce face trecerea, in Muntenia, de la pictura religioasa la cea laica, un remarcabil literat, un traducator cu conceptii foarte inaintate asupra lecturii si, in general, asupra educarii femeii prin literatura."

Bibliografie selectiva:
Lucia Dracopol-Ispir - "Pictorul I. Negulici", Bucuresti, 1939; Dan Grigorescu - "Trei pictori de la 1848", Bucuresti, 1967; Flaminiu Martzu - "Stiri noi si precizari biografice asupra pictorului revolutionar Ion D. Negulici", in "Studii si cercetari de istoria artei. Seria arta plastica", tom 14, Bucuresti, 1967; Augustin Z.N. Pop - "Din istoria culturii argesene", Pitesti, 1965; Ioan Rautescu - "Campulung-Muscel, monografie", 1943; C.I. Stancescu - I. Negulici, in "Literatura si arta romana", 25 octombrie 1899.

Ti-a placut articolul? Atunci distribuie-l si catre prietenii si partenerii tai! Iti multumim!
Luni, 02 Octombrie 2017, ora 23:59
Sursa: Arges Expres

Articol citit de 151 ori


Arges Expres
Cele mai citite stiri
(VIDEO) EXCLUSIV. SCANDAL IMENS LA PERMISE IN PITESTI. UN PARINTE FACE PUBLICE IMAGINILE ACUZATOARE
Exclusiv. Scandal imens la Permise in Pitesti. Un parinte face publice imaginile acuzatoare. In ...
In atentia parintilor! Ce se va intampla cu alocatiile de la 1 ianuarie 2019
In atentia parintilor! Ce se va intampla cu alocatiile de la 1 ianuarie 2019. Potrivit unei ...
Primar condamnat
Primar condamnat Sentinta importanta data ieri de Curtea de Apel Pitesti! Primarul comunei Mosoaia, ...
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor