Dincolo de securitate, coruptie sau investitii, noul ambasador SUA trebuie sa arunce o privire si peste Prut

Dupa mai bine de doi ani, SUA vor numi in sfarsit un ambasador in Romania. Presedintele american, Barack Obama, l-a nominalizat marti pe Hans G. Klemm, diplomat de cariera, pentru aceasta functie.

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI) si presedintele Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN), afirma ca toti oficialii romani au cerut de mult timp un ambasador al SUA in Romania, un diplomat de cariera, si spune ca exista si o ratiune pentru acest lucru.

"Faptul ca avem o nominalizare pentru un ambasador diplomat de cariera este ceea ce toti oficialii romani au cerut de multa vreme. Exista o ratiune pentru asta, care ar tine de eficacitatea dialogului bilateral si capacitatea de a transmite mai usor mesajul catre partenerul strategic.

In plus, se presupune ca incarcatura si greutatea unui diplomat de cariera este mai mare in raport cu institutiile americane de profil si agenda personala a acestuia va conta mai putin", a declarat Dan Dungaciu pentru Ziare.com.

Potrvit acestuia, indiferent de extractie, agenda oricarui ambasador american in Romania va trebuie sa cuprinda cateva teme esentiale.

"Prima tine de incercarea de a da cat mai mult continut economic parteneriatului strategic romano-american. E clar ca pe dimensiunea economica lucrurile sunt carente. America este al 11-lea investitor in Romania, cu 1,355 miliarde dolari, dupa Olanda, Austria, Germania, Cipru, Franta, Grecia, Italia, Spania, Luxemburg si Marea Britanie - cam 2,42% din totalul investitiilor straine directe.

Numarul firmelor cu capital american era de 6940, respectiv 3,56% din totalul societatilor mixte inregistrate. Cu precizarea, totusi, ca volumul investitiilor directe in Romania ale firmelor americane este realizat si prin intermediul unor companii din alte state (Olanda, Malta, Cipru etc.), despre care nu exista cifre clare. Este cazul Fordului care e o investitie a subsidiarei din Olanda, deci "olandeza". E clar ca volumul de investitii este mai mare decat cel "oficial", ca sa spun asa, dar tot nu este satisfacator", a spus Dan Dungaciu.

Insa, afirma acesta, problema e alta. Si anume ca nu se vede, deocamdata, un interes economic american.

"Ce lipseste este ideea unui proiect economic de colaborare, a unei viziuni de politica economica, daca vreti, in relatia bilaterala. Lipsa aceasta de interes si de viziune este accentuata de vestile care circula in ultima vreme. Se vorbeste ca toate restaurantele detinute de McDonald's Romania vor fi vandute pentru circa 50 de milioane unui om de afaceri... rus! Americanii se retrag si raman in Romania doar in calitate de francizori, adica posesori de franciza.

Sigur, afacerile sunt afaceri, dar exista o simbolistica peste care e greu sa treci... McDonalds are o incarcatura simbolica evidenta, nu doar in Romania ci pe tot globul. Sunt simbolul american prin excelenta, iar faptul ca in Romania sunt vandute unui proprietar rus nu va scapa neobservat.

Sigur, exista in Romania campanii importante din America (Ford, Exxon etc.), dar, repet, lipseste un concept, un proiect, ceva care sa dea, programatic, substanta parteneriatului romano-american din punct de vedere economic. Coruptia este un impediment, indiscutabil, dar nu cred ca este o explicatie suficienta", a mai spus acesta.

In ceea ce privesc discutiile pe tema securitatii, aflate pe agenda dintre Romania si SUA, Dan Dungaciu spune ca se va vorbi de la scutul antiracheta, pana la intarirea flancului de sud-est al NATO.

"Aici agenda este consistenta si relativ predictibila si va fi o tema majora pe agenda viitorului ambasador. De la scutul antiracheta, care, o parte, stationeaza la Deveselu, la intarirea flancului de sud-est al NATO. Retragerea soldatilor americani din Afganistan se va face prin baza de la Kogalniceanu, asta inseamna zeci de mii de americani.

De interes va fi insa si frontiera estica a spatiului euroatlantic, iar Romania are un rol strategic aici. In primul rand Ucraina, despre care nu stim cum se va incheia in conditiile in care republicani si democrati par uniti in angajamentul lor de a nu permite Rusiei sa castige si urmatoarele runde ale razboiului din Ucraina, dupa ce pe prima a castigat-o, prin anexarea Crimeii si controlului sud-estului Ucrainei", a mai spus Dan Dungaciu.

Analistul considera ca una dintre temele care trebuie sa intre pe agenda ambasadorului american va fi relatia dintre Bucuresti si Chisinau.

Potrivit acestuia, una dintre dificultatile pe care le-a avut Romania in gestionarea relatiei cu R. Moldova a provenit inclusiv de la faptul ca Romania si, respectiv, R. Moldova, "se aflau si se mai afla inca plasate in sertare diferite, ca sa zic asa, la Departamentul de Stat".

"Altminteri spus, gestionarul dosarului Romania nu avea aproape nimic de-a face cu cel insarcinat sa gestioneze deosarul R. Moldova, si viceversa. Din perspectiva Departamentului de Stat sunt doua lumi aproape paralele, din perspectiva Bucurestului, nu poate sa fie asa. E o chestiune care, cred eu, trebuie corectata cat mai grabnic, pentru ca apar anomalii", a precizat Dan Dungaciu.

El a dat ca exemplu documentul inaintat de "partenerii de dezvoltare" ai R. Moldova Guvernului Gaburici.

"Documentul, masiv, de circa 80-90 de pagini, este elaborat si semnat de Natiunile Unite, Banca Mondiala, Delegatia Uniunii Europene in R. Moldova, USAID, Agentia de Cooperare Internationala a Germaniei, Agentia de Dezvoltare Austriaca, Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare, in coordonare cu reprezentantele diplomatice ale SUA, Suediei, Elvetiei, Germaniei si Austriei. Romania lipseste dintre 'partenerii de dezvoltare', nu e prezenta nici macar la nivel de Ambasada dintre semnatari, dar nu asta e principala problema.

Principala problema este ca in acest document esential, la capitolul dedicat Transnistriei, se cere R. Moldova sa solutioneze chestiunea transnistreana si sa clarifice in termen de un an - ca si Ucrainei in Acordurile de la Minsk - statutul de autonomie pe care il va conferi Transnistriei. Nu se pomeneste insa absolut niciun cuvant despre retragerea trupelor ruse stationate ilegal in Transnistria", afirma analistul.

Dan Dungaciu spune ca, din aceasta perspectiva, atitudinea Americii si a UE, semnatare ale documentului, este de neinteles, mai ales ca acestea doua sunt membrii observatori in formatul 5 plus 2.

"Sa intelegem ca nu mai este imperativa astazi retragerea trupelor ruse si ca R. Moldova si Ucraina vor fi 'federalizate' la pachet? Sau ca una va fi modelul celeilalte? Cred ca asemenea lucruri au nevoie de clarificari. Cine are nevoie de o Transnistrie mai extinsa la granita euroatlantica? Pana la urma, viitoarea frontiera estica nu va fi nici a Germaniei, nici a Suediei, nici chiar a SUA, ci a Romaniei. De aceea am impresia ca o mai buna relationare si coordonare a Parteneriatului Strategic romano-american si pe relatia cu Chisinaul este imperativa. Pana in prezent nu am sesizat ca ar exista asa ceva, dar cred ca de aici inainte va trebui sa intre pe agenda", a conchis Dan Dungaciu.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...