Campanie Ziare.com: Strainii, solutia pentru cercetarea din Romania? (II)

"Cu exceptia unor insule de excelenta, Romania este inca la pamant in domeniul cercetarii". Este una dintre concluziile la care a ajuns dupa doar doi ani de la revenirea in tara Raul Muresan (foto), tanarul cercetator clujean la apelul caruia Ziare.com a decis demararea unei campanii de sustinere a cercetarii romanesti.

Dupa ce v-am prezentat luni experienta traita de el la doua dintre cele mai prestigioase institute de cercetare din Germania, continuam astazi cu un episod mai putin placut, dar la fel de interesant, la finalul caruia va invitam din nou la dezbatere: Ce sanse are cercetarea romanesca, sufocata de birocratie si rupta de contextul international, sa devina o forta?

Episodul 2 - Revenirea in tara: In Romania cercetarea se deconteaza, nu se finanteaza

Am revenit in tara sprijinit de un proiect de reintegrare a cercetatorilor romani. Aveam mult entuziasm si eram decis sa fac ceva acasa, sa am un cuvant de spus in educarea unei noi generatii de cercetatori, sa imi aduc aportul la ridicarea Romaniei prin ceea ce fac.

Inca mai cred ca momentul intoarcerii mele in tara a fost unul bun si ca cercetarea romaneasca incepe, cu pasi mici, sa dea semne de dezmortire. Dar, cu exceptia unor insule de excelenta, Romania este inca la pamant in acest domeniu.

Iata cateva observatii personale, care contrasteaza puternic cu experienta internationala.

Cercetarea romaneasca nu este racordata international

Majoritatea cercetatorilor din universitati si institute sunt romani. Sistemul nostru de cercetare nu este deschis spre a accepta cercetatori straini de calibru international si nu este nici suficient de competitiv si de atractiv pentru ca acestia sa isi puna problema sa activeze in Romania.

Trebuie sa intelegem ca pana nu vom deschide portile catre performanta indiferent de nationalitate, pana nu vom atrage oameni valorosi din toata lumea, nu vom putea consolida decisiv institutiile de cercetare romanesti.

Atragerea de straini performanti in sistem ar duce, paradoxal, la cresterea competentelor studentilor romani, pentru ca acestia ar avea sansa sa invete de la cei mai buni si sa creasca alaturi de ei. Internationalizarea cercetarii romanesti i-ar aduce acesteia credibilitate si potential, iar pe termen lung ar avea de profitat cel mai mult societatea romaneasca.

Cercetarea romaneasca este inca finantata incoerent si disfunctional

Pe langa finantarea de baza a institutelor, cercetarea este finantata prin proiecte sau granturi de cercetare care se acorda prin competitie. Evaluarea proiectelor se face insa doar cu evaluatori romani, ceea ce nu permite ca acestea sa fie judecate la un nivel de calitate international.

Din moment ce numeroase rapoarte asupra cercetarii romanesti au demonstrat ca aceasta este pe ultimele locuri din Europa, si din moment ce dorim ca aceasta sa devina de nivel international, nu e posibil ca proiectele de cercetare sa fie evaluate exclusiv cu evaluatori romani, in mare parte incompetenti.

Asadar, banii nu sunt alocati pe criterii internationale de performanta, iar in plus finantarea nu este coerenta.

Bugetul cercetarii este taiat si ajustat dupa bunul plac al politicienilor. Nu se respecta nici macar legile care prevad ca cercetarea este o prioritate nationala. Cercetatorii se vad in situatia de a fi castigat proiecte pe 3 ani care sunt apoi abuziv reajustate financiar sau chiar taiate.

Ca lucrurile sa fie si mai ciudate, in Romania cercetarea nu se finanteaza cu adevarat, ea se deconteaza. Se presupune ca institutiile au suficiente fonduri proprii pentru a credita desfasurarea proiectelor care sunt mai apoi decontate pe etape, de obicei odata la 6 luni sau 1 an.

In realitate, institutiile au mari dificultati in a credita desfasurarea proiectelor asa incat cercetatorii iau salarii odata la cateva luni, uneori chiar dupa un an. Este lesne de inteles ca acest sistem nu este atractiv si ca iti trebuie o doza de eroism sau nebunie sa accepti sa-ti fie incalcat pana si dreptul la un salariu lunar din Codul Muncii. Ne mai intrebam de ce cercetatorii performanti emigreaza?

Din fericire, pasi inspre normalizarea finantarii cercetarii s-au facut recent prin eforturile conjugate ale asociatiei Ad Astra a Cercetatorilor Romani pe de-o parte si a comisiei senatoriale pentru Invatamant, Stiinta, Tineret si Sport prezidata de senatorul Mihail Hardau.

Prin modificarea Legii Finantelor Publice, proiectele de cercetare pot de acum sa fie finantate in avans cu pana la 90% din valoarea etapelor

( Senatorii au adoptat propunerea legislativa pentru finantarea in avans cu 90% a proiectelor de cercetare ). Ramane de vazut daca aceasta masura se va si aplica in practica.

Cercetarea romaneasca este sufocata de birocratie

Desi s-au inregistrat progrese in ultimii ani, cercetatorii romani sunt inca pusi sa faca hartii si rapoarte pe care nu le citeste nimeni.

Se merge pe principiul ca trebuie impuse reguli peste reguli pentru ca acestia "sa nu fure". Principiul controlului excesiv este fundamental gresit pentru ca ii sufoca si pe cei care sunt performanti si care ar trebui sa aiba liniste sa creeze si sa se ocupe de probleme stiintifice dificile.

Controlul investitiei in cercetare se face dupa complet alte principii. In loc sa introduci o birocratie si un control sufocant, trebuie puse la punct criteriile (care exista in strainatate) de acordare a granturilor exclusiv pe criteriul performantei dovedite a cercetatorului.

Performantele pe proiectele desfasurate anterior pot conditiona accesul la fonduri ulterior, asa incat sa fie cu adevarat in interesul cercetatorului sa faca performanta si sa foloseasca banii eficient. Din fericire, pasi mici in aceasta directie incep sa se faca si in Romania, insa conditia esentiala este reformarea din temelii a evaluarii granturilor de cercetare.

Adeseori, doar o activitate auxiliara

In special in universitati, unde se pune inca accent foarte mare pe activitatea didactica, activitatea de cercetare este in realitate doar secundara. Desi pe hartie profesorii universitari ar trebui sa faca si cercetare, de fapt rareori acestia desfasoara activitati de acest gen.

Doctoratul, care presupune prin excelenta activitate de cercetare, este la noi mai degraba formal, fara valoare. Doctoranzii sunt folositi in universitati pentru diverse activitati administrative sau didactice: predau, tin orele de seminar si laborator, supravegheaza si corecteaza examene, etc.

Dupa cum spuneam, cercetarea de nivel international presupune dedicatie si eforturi foarte mari pentru a produce performanta si rezultate competitive. Ori sistemul nostru, in special din universitati, este fundamental gresit pentru ca nu protejeaza activitatea de cercetare de cea didactica sau administrativa.

In institutele de cercetare, multe mostenite de pe vremea comunistilor si care doar copiau produse sau plagiau studii internationale, nu a existat o reala reformare a resursei umane. Acestea nu au fost finantate pe criterii internationale de performanta. Era mai important sa te acoperi cu hartii care sa justifice financiar cheltuirea banului public decat sa demonstrezi ca ai rezultate de nivel international.

Aceasta mentalitate am simtit-o foarte puternic in nenumarate ocazii, de la atitudinea agentiilor de finantare pana la atitudinea profesorilor din universitati sau a pseudo-cercetatorilor din institute. Cercetarea este la noi un moft, deseori o activitate virtuala care exista numai pe hartie.

Societatea romaneasca nu intelege importanta cercetarii si nu este suficient informata

O problema a cercetarii romanesti este ca nici politicienii, dar nici societatea nu inteleg importanta acesteia.

Dupa revenirea in tara, intrebat cu ce ma ocup, am primit deseori raspunsul: "Aaaa, voi sunteti aia care stati in birou, faceti hartii si nu produceti nimic". Paradoxal, deoarece sistemul romanesc de cercetare este inca la pamant, aceasta perceptie este partial corecta. Pe de alta parte, este important ca societatea sa realizeze cat de important este pentru o tara sa isi poata dezvolta un sistem de cercetare performant.

Oamenii trebuie informati corect pentru a intelege ce inseamna cercetarea si de ce este nevoie de ea. De obicei, omul simplu se intreaba ce produce cercetarea.

Insa, spre surprinderea mea, multi nu fac diferenta intre cercetarea fundamentala si cea aplicata. Am fost socat sa constat ca rectorul uneia dintre cele mai mari universitati din tara nu face nici el diferenta intre cele doua categorii.

Prima produce cunoastere generala, care nu este neaparat imediat aplicabila. De exemplu, legile gravitatiei enuntate de Newton in Philosophiae Naturalis Principia Matematica din 1687 nu au avut aplicatii imediate, dar astazi aceste cunostinte ne permit sa calculam traiectoria rachetelor.

Cea de-a doua categorie, a cercetarii aplicative, care este in Occident finantata in special de sectorul privat, si nu de guvern cum se intampla la noi, se ocupa de produse cu aplicabilitate imediata. Un exemplu este punerea la punct a unui nou sistem de injectie pentru motoarele Diesel.

Asadar, este nevoie de un efort sustinut din partea sistemului de cercetare pentru informarea corecta a societatii, dar si pentru popularizarea rezultatelor cercetarii. Trebuie ca in timp cercetarea romaneasca sa devina performanta, iar cercetatorii sa explice, pe intelesul tuturor, rezultatele stiintifice finantate din fonduri publice.

Atunci si doar atunci, societatea romaneasca va avea suficiente informatii pentru a aprecia corect importanta cercetarii si pentru a trata cercetatorii cu respect si admiratie, asa cum se intampla in Germania.

Exista si centre de excelenta si oameni foarte buni

Este important de mentionat ca, in ciuda problemelor majore cu care se confrunta cercetarea romaneasca, inca exista centre de excelenta care se straduiesc sa faca performanta de nivel international. Desi putini si in general marginalizati, sunt si cercetatori romani demni de tot respectul, al caror nume produce ecou la conferintele internationale si care publica frecvent in primele jurnale la nivel mondial.

Notabile sunt realizarile romanesti in domeniul fizicii si al stiintelor ingineresti. Poate o sansa pentru renasterea cercetarii din Romania e ca aceasta sa se dezvolte in jurul unor grupuri de excelenta care sa fie finantare adecvat si protejate de birocratie.

Din fericire, exista si o asociatie a cercetatorilor romani de pretutindeni, denumita Ad Astra, care a coagulat un grup de oameni de stiinta romani de nivel international, entuziasti si decisi sa schimbe sistemul disfunctional si de proasta calitate din Romania. Ad Astra a militat energic pentru reformarea cercetarii romanesti si pentru alinierea acesteia la standarde internationale, recent reusind chiar rezultate concrete in acest sens.

Vesti bune pentru cercetarea romaneasca

Poate pentru prima data in istoria postdecembrista, se naste cu adevarat si speranta reformarii pe baze autentice a cercetarii romanesti, prin noul ministru al Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Funeriu. Cu o cariera stiintifica excelenta, acesta este foarte respectat la nivel international, si tocmai de aceea, asteptarile noastre sunt acum foarte mari.

Sistemul de cercetare ar trebui de acum inainte reformat din temelii, internationalizat, debirocratizat si finantat eficient. Ministrul a declarat recent ca va initia reforme ample in aceasta directie.

Nu ne mai putem permite sa amanam masurile drastice necesare si trebuie sa intelegem ca renasterea cercetarii romanesti este o miza pe termen mediu si lung. Este nevoie de perseverenta si de masuri sustinute si, poate mai mult decat oricand, este nevoie ca societatea romaneasca sa-si doreasca si sa sprijine crearea unui sistem de cercetare competitiv.

In mod cu totul paradoxal, solutiile sunt relativ simple, dar trebuie sa intelegem mai intai de ce, iar apoi cum sa producem schimbarea.

Dr. Raul C. Muresan

Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice

Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie

Cluj-Napoca, Romania

Cititi maine in episodul trei, "Evaluarea cercetarii: Calcaiul lui Ahile " despre subfinantarea crunta si politicile falimentare de dupa 1989, despre cat de simplu poate fi evaluata cercetarea pe baza unor criterii obiective si aflati care este cheia distribuirii eficiente a fondurilor in cercetare.

Ziare.com va invita la dezbatere: Ce partid ar trebui sa ajunga la putere pentru a da o sansa acestui domeniu? Cat de mult conteaza personalitatea si pregatirea intelectuala a unui ministru al Educatiei? Care este cauza principala pentru actuala situatie: inconstienta, incompetenta sau inconsecventa autoritatilor? Merita sa investim in cercetarea romaneasca?

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...