Romania - condamnata la criza

Comentariu de Bogdan Chirieac

Atunci cand responsabilii de la Washington au inteles ca furtuna financiara inceputa pe Wall Street va lovi cumplit America, si-au dat seama ca singura modalitate pentru a mentine statutul de unica superputere a lumii era exportarea crizei.

Dupa ce tarile bogate ale Golfului au refuzat sa imprumute bani Americii, Washingtonul a permis falimentul lui Lehman Brothers. Colapsul acestei banci-gigant i-a luat pe toti prin surprindere. Acela a fost momentul in care haosul s-a raspandit din America in toata lumea.

Ceea ce parea inainte o cetate financiara inexpugnabila s-a clatinat din temelii. Banci din Germania, Franta si Marea Britanie au necesitat interventia imediata a statelor lor. Gigantul elvetian UBS a ajuns in coma, si asta dupa ce Confederatia a pompat 200 de miliarde de franci fara ca lucrurile sa se imbunatateasca semnificativ.

Pusa sa plateasca din greu faptul ca americanii au dorit sa traiasca astazi folosind veniturile pe care le vor avea peste 30 de ani, Europa incearca sa rupa actuala ordine economica mondiala.

Pana acum insa, rezultatele au fost modeste. Summitul G20 de la Washington s-a incheiat fara evolutii spectaculoase. Asa cum era de asteptat, America nu renunta cu usurinta la pozitia sa de lider economic mondial.

S-au promis ceva reforme la FMI si Banca Mondiala. S-a dat un termen pentru regularizarea pietelor de capital. Dolarul, insa, se doreste in continuare atotputernic. Ca sa folosim termenii diplomatici, europenii n-au suferit chiar o infrangere la Washington, dar nici n-au inregistrat vreun succes.

Datele statistice sunt in favoarea Uniunii Europene: PIB-ul pe 2007 a fost de aproape 1,7 trilioane dolari, fata de 1,4 trilioane, cat au inregistrat Statele Unite ale Americii. Strict pe zona euro, PIB-ul a fost usor mai scazut decat cel american, de circa 1,3 trilioane dolari.

Simpla crestere economica nu a inclinat, insa, balanta. Putina lume stie ca Beijingul are o mare parte din rezerva in dolari in bonduri de tezaur americane. Hartiile de valoare au fost transferate de Federal Reserve la Bank of America, si, in acest moment, au devenit hartii cam fara valoare.

Administratia SUA cere guvernului chinez sa negocieze acum cu banca. China depinde atat de mult de exporturile in SUA, incat tot ce poate face este sa astepte vremuri mai bune. In privinta Rusiei, ce parea atotputernica acum sase ani, lucrurile sunt si mai grave: criza financiara a sters, pur si simplu, cu buretele Bursa de la Moscova de pe harta financiara a lumii. Orgoliul miliardarilor rusi de a cumpara Europa si America s-a evaporat.

In perioada care urmeaza, fiecare se descurca cum poate. Acolo unde piata mult prea libera a dat gres intervine statul. SUA au introdus deja cinci trilioane de dolari in sistemul financiar, iar acesta refuza in continuare sa functioneze la capacitatea normala.

Europa se imparte in doua: zona euro si cea non-euro. Acum trei saptamani, zona euro introdusese in sistemul financiar 1,5 trilioane. Zona non-euro, intre care si Romania, are posibilitati mult mai modeste.

Washingtonul a atras atentia asupra principalului pericol cu care se confrunta economia mondiala: acesta nu este inflatia, ci dezinflatia. Din cauza prabusirii pretului la energie si resurse minerale - acestea au ajuns la 20-30 la suta din ce erau acum trei luni de zile - preturile produselor se reduc dramatic intr-un timp foarte scurt.

Fapt comparabil cu diferenta dintre un avion de pasageri care aterizeaza lin de la 11.000 de metri in 20 de minute si unul care se prabuseste, efectiv, de la aceeasi altitudine in cateva secunde.

Urmarea va fi falimentul in lant al foarte multor companii care nu reusesc sa reduca costurile de tot felul. In statele puternice se vor plasa comenzi la preturi care sa permita indulcirea aterizarii. Fie ca e vorba de infrastructura sau comenzi militare, statele inca se pot indatora pe termen lung pentru a-si salva partile viabile ale economiei.

Romania, in campanie electorala, manifesta o voiosie fara seaman. Programele de guvernare elaborate asta-vara la Nisa sau in Dubai, cand criza nu exista, sunt prezentate astazi publicului fara nici un fel de ajustare determinata de uraganul financiar mondial.

Fara rusine, se vorbeste despre 1 000 de kilometri de autostrada ce urmeaza sa fie facuti in viitorii patru ani, uitandu-se faptul ca, in ultimul mandat, fosta Alianta DA nu a reusit sa asfalteze decat 5 kilometri de autostrada, si asta in conditiile in care nu exista nici un fel de impediment extern.

La randul sau, PSD-ul ar avea o mare problema daca un milion de romani care s-ar intoarce din strainatate ar cere, fiecare, cate 25 000 de euro promisi de partid pentru a-si reincepe afacerile in tara...

In mediile politice romanesti, cu oameni altminteri bine conectati la bancile internationale, cu firme si conturi, criza este cunoscuta in amanunt. Acesta este un fapt pozitiv, macar liderii stiu cu adevarat gravitatea situatiei.

S-a inventat, insa, de curand, un slogan linistitor: lasa ca noi avem fonduri europene. Administratia actuala din Romania nu a reusit, in afara fondurilor pentru agricultura, sa acceseze nici un euro din fondurile structurale in ultimii doi ani.

Daca, prin absurd, s-ar face hartii anul viitor si s-ar asigura si co-finantarea din resurse romanesti, banii europeni ar veni cel mai devreme in 2011. Atata doar ca, daca fondurile nu se cheltuiesc pana in 2010, o mare parte dintre ele se vor pierde.

Cu alte cuvinte, pentru indulcirea crizei in Romania, ar trebui o reforma fara precedent a administratiei in care lucreaza astazi 1,5 milioane persoane.

Conform unei statistici prezentate saptamana trecuta, raportat la salariul mediu, administratia din Romania are cele mai mari venituri din Europa. Ca performanta, ea se afla, insa, pe ultimul loc...

In conditia in care in tara noastra va fi si anul viitor o campanie electorala pentru alegerile prezidentiale, pare, practic, imposibil ca reforma sa loveasca acest grup compact de oameni.

Daca in fata crizei salariatii din privat s-au adaptat imediat, la stat lucrurile stau cu totul altfel. "Privatii" din Romania si-au scazut pretentiile salariale pentru a-si putea pastra locurile de munca.

Functionarii publici cer, insa, majorarea salariilor cu 50 la suta. Din capul locului, ultimul lucru de dorit este un "razboi" intre angajatii la stat si cei de la privat.

Ambele categorii sunt, insa, esentiale, pentru buna functionare a statului si prosperitatea natiunii. Singura problema este ca partea cu statul, cea care are acum in lume un rol determinant in traversarea crizei - nu functioneaza astazi in Romania...

Comentarii explozive: Europa, nu NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina. Care ar fi rolul lor

În Europa a fost încălcat un tabu: în urmă cu doar câteva luni, ar fi fost de neconceput ca liderii europeni să propună trimiterea trupelor lor în Ucraina. Dar, recent, președintele...

Dacă SUA trimit Ucrainei rachete ATACMS, Germania trebuie să dea Taurus. Solicitarea, făcută de șefa comisiei de apărare din Bundestag

După ce Congresul american a decis să furnizeze arme în valoare de miliarde de dolari Ucrainei, ar trebui să fie rândul Germaniei să furnizeze rachete Taurus, a declarat Marie-Agnes...