Fara ipocrizie, despre sex si droguri

Avem trafic si consum de droguri in Romania? Avem. Avem prostitutie? Din plin. Sunt fenomene tinute sub control de autoritati? Nici pe departe. Faptul ca si prostitutia si consumul de droguri sunt infractiuni a avut ca efect diminuarea celor doua fenomene? Nici gand. Sunt eficiente politicile publice in cele doua domenii atat de sensibile? In mod evident, nu.

Si cat timp problemele exista, sunt grave, nu au deocamdata solutii, oare nu trebuie sa vorbim despre ele? O folosi la ceva sa le bagam sub pres?

Aceasta ar fi, cred, singura abordare rationala a propunerilor din raportul comisiei prezidentiale pentru analiza riscurilor sociale si demografice, alcatuita din crema sociologilor si psihologilor romani.

Solutii posibile

Raportul invoca legalizarea sexului comercial, nu si a intermediarilor de servicii sexuale, pentru a controla mai bine bolile cu transmitere sexuala, dar atrage atentia asupra posibilelor efecte nedorite.

Raportul vorbeste despre infiintarea de servicii si centre de specialitate prin intermediul carora femeile care practica sexul comercial sa poata beneficia pe langa serviciile de asistenta medicala, sociala, psihologica si de prezervative oferite gratis.

Raportul invoca dezincriminarea (nu legalizarea!) consumului de droguri, in niciun caz a traficului, in scopul aducerii la suprafata celor care folosesc stupefiante. In acelasi timp insa, arata raportul, consumul de droguri trebuie descurajat, dar cu diferentele de rigoare intre drogurile usoare si drogurile tari.

Sa vezi despletire generala la auzul unor astfel de vorbe! Toate obsesiile, frustrarile si prejudecatile, toata ipocrizia si incompetenta, adesea agramata, dar mereu agresiva si demagogica, in splendoarea ei semidocta, s-au revarsat de pe ecranele televizoarelor: Asta ne trebuie noua acum, sa dam droguri tinerilor, sa facem fetele prostituate? Acum, cand sindicalistii sunt in strada, noi vorbim de droguri? Cu asta se ocupa Traian Basescu? Este o ireponsabilitate fara margini fata de copiii nostri!

Sa spunem dintr-un bun inceput ca raportul despre care vorbim are aproape 400 de pagini de analize si propuneri pe foarte multe teme sociale si demografice. De ce n-o fi fost mai interesat ca in 40 de ani jumatate din populatia Romaniei va avea peste 50 de ani si nu va mai avea cine sa plateasca pensiile sau ca in Romania exista 202 categorii de asistati social, reglementate prin 179 de acte normative, iar asistenta sociala este profund politizata?

Raportul este o radiografie sociala si demografica de maxima acuratete care ar trebui sa ne dea fiori. Fiori si isterii au creat insa numai subiectele livrate de televiziuni, pentru ca sunt mai picante, dar si pentru ca sunt numai bune de plesnit presedintele, de parca Traian Basescu ar fi facut raportul cu mana lui.

Si pentru ce aceasta dezlantuire?

Pentru ca cei mai reputati specialisti ai unei tari si-au permis sa identifice niste probleme sociale reale si sa enunte posibile solutii, atragand insa atentia ca eventuala lor adoptare trebuie precedata de studii amanuntite de impact. Cu alte cuvinte pentru ca niste specialisti au indraznit sa aduca in dezbaterea publica probleme mereu date la spate, din falsa pudoare, ipocrizie si lipsa de solutii.

Nu vorbim despre un proiect de lege, care maine ar urma sa intre in vigoare. Sunt pur si simplu teme de dezbatere oferite societatii. Ce e rau in asta? Si dezbaterea aceasta pleaca, de fapt, de la o dilema grea: ce facem cu consumatorul de droguri si prostituata?

Ii auncam din start la periferia societatii, eventual in puscarie sau case de corectie, si ii transformam in bombe sociale, chiar infectioase, cu ceas sau incercam sa-i scoatem la suprafata, sa-i luam in evidenta, sa le eliminam pe cat posibil potentialul de a raspandi boli, sa-i controlam si, odata scosi din zona gri, chiar sa-i salvam?

Dezincriminarea consumului de droguri nu inseamna in niciun caz legalizarea stupefiantelor sau intrarea in legalitate a traficantilor. Inseamna doar ca drogatul nu mai e un infractor, ci un bolnav care poate fi ajutat mai bine pentru ca nu trebuie sa se mai ascunda de frica inchisorii. Legalizarea prostitutiei nu inseamna ca facem si scoli profesionale pentru astfel de fete, ci doar o incercare de a diminua pericolele care insotesc aceasta realitate imposibil de negat si combatut eficient.

Sigur, exista argumente pro si contra. Putem face teoria fructului oprit, putem vorbi despre morala crestina, dar si despre masura in care biserica trebuie sa dicteze solutiile unui stat laic. Putem vorbi despre faptul ca traficul de carne vie infloreste exact in tarile care incrimineaza prostitutia, dar si despre reticentele unor tari europene fata de dezincriminarea consumului de droguri. Putem vorbi despre cele trei atitudini europene vis a vis de prostitutie: incriminare, dezincriminare (nu e infractiune, dar nu e normata) sau legiferare (este si normata).

Nu numai ca putem, ci si trebuie sa vorbim. Fara ipocrizie. Sunt decizii stategice, pragmatice, pe termen lung, care trebuie luate dupa o indelungata chibzuinta.

Cat despre oportunitate, ma tem ca aceste probleme sociale, de ale caror dimensuni nici nu avem idee, tocmai pentru ca sunt tinute in zona infractionalitii, au pe termen mediu si lung o periculozitate sociala infinit mai mare decat faptul ca maine ceferistii intrerup lucrul ca sa-l reia dupa doua, trei, zile.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...