Despre traseism si referendum - Interviu cu un doctor in drept constitutional

Miercuri, 12 Iunie 2013, ora 16:34
8437 citiri
Despre traseism si referendum - Interviu cu un doctor in drept constitutional
Foto: juridice.ro

Traseismul politic este greu de stavilit in conditiile in care mandatul parlamentarilor nu este unul imperativ, ci reprezentativ.

Totodata, trebuie sa tratam cu atentie si precautie nivelul la care fixam in Constitutie pragul de participare la referendum, macar si pentru pacea sociala de care avem atata nevoie, subliniaza prof.dr. Simina Tanasescu.

"E la fel de adevarat ca o minima etica profesionala ar trebui sa ii determine pe parlamentari sa nu migreze de la un partid la altul cu lejeritatea cu care o fac in Romania. De altfel, in alte state practica nu este nici larg cunoscuta, nici des utilizata, ci este un fenomen extrem de marginal", subliniaza intr-un interviu acordat Ziare.com prof. univ. Simina Tanasescu, doctor in drept constitutional, cadru didactic la Universitatea Bucuresti si director al Centrului de Drept Constitutional si Institutii Politice.

Simina Tanasescu explica de ce este bine sa existe un prag de prezenta la referendum, chiar si diferentiat (in functie de importanta acestuia), si reaminteste ca referendumul din 2009 a fost unul consultativ, nefiind exclusa ipoteza ca intre timp populatia sa isi fi schimbat opinia.

Se discuta despre introducerea unui amendament in Constitutie conform caruia un parlamentar traseist isi va pierde mandatul. Este posibil sa ii fie retras mandatul cuiva care a fost ales, nu numit intr-o functie?

Conform teoriei clasice, un parlamentar nu ar putea pierde mandatul decat daca in Romania am pune in aplicare mandatul imperativ, adica daca cetatenii ar alege un membru al Parlamentului dupa ce i-ar fi stabilit un anume mandat inainte de alegeri, iar acel parlamentar - in exercitarea mandatului primit - nu ar respecta termenii conventiei initiale.

Intr-o astfel de ipoteza, intr-adevar, migrarea de la un partid la altul ar insemna o nerespectare a intelegerii initiale dintre parlamentar si alegatorii sai, pentru ca, fara indoiala, atunci cand alegatorii l-au desemnat au avut in vedere si un anumit program politic, o anumita platforma, o anumita ideologie politica.

Nu stiu insa in ce masura pierderea mandatului de parlamentar in cazul traseismului politic ar putea opera in conditiile reglementarilor actuale. Desigur, Constitutia se afla intr-un proces de revizuire si este foarte posibil ca aceste reglementari, precum si fundamentul lor teoretic, sa se schimbe, dar in paradigma in care functionam acum, in Romania nu este aplicabila teoria mandatului imperativ, ci cea a mandatului reprezentativ, care lasa o marja mult mai mare de libertate parlamentarilor.

E la fel de adevarat ca o minima etica profesionala ar trebui sa ii determine pe parlamentari sa nu migreze de la un partid la altul cu lejeritatea cu care o fac in Romania. De altfel, in alte state practica nu este nici larg cunoscuta, nici des utilizata, ci este un fenomen extrem de marginal.

Insa nu stiu daca acest gen de modificare constitutionala ar fi cea mai eficienta metoda de sanctionare a unei astfel de conduite si daca nu cumva sanctiunea ar trebui sa fie imaginata si aplicata mai degraba in interiorul partidelor politice si nu la nivel statal.

Imi permit sa exprim aici o oarecare rezerva fata de o astfel de solutie - drastica - si pentru ca un rapid survol asupra situatiei din alte state ne arata ca, in zilele noastre, cvasi-totalitatea lor folosesc mandatul reprezentativ.

Cum este rezolvata problema traseismului in democratiile consolidate, cum ar fi Franta sau Marea Britanie?

Cum spuneam, in alte state practica aceasta este aproape necunoscuta. Foarte rar se intampla ca un parlamentar sa migreze de la un partid la altul pe durata mandatului. Eventual asteapta sa isi termine mandatul, iar unii chiar renunta la mandate inainte de a face un astfel de pas...

Pe de alta parte, nu e mai putin adevarat ca in materie de design institutional nu stiu daca intotdeauna compararea cu alte state este una benefica, pentru ca uneori institutiile corespund specificului local. Desigur, exista si o tendinta de uniformizare, de stabilire a unor standarde transnationale, dar domeniul in care acest lucru pare cel mai fezabil este cel al protectiei drepturilor omului.

In definitiv, Franta si Germania sunt state vecine, dar n-au tinut neaparat sa se inspire vreodata unul de la altul, mai ales in materie de design institutional. Poate ca tendinta recent manifestata in sfera publica de a ne raporta in permanenta la ce se intampla in alte state e utila in sensul de a observa posibile modele, dar ea nu trebuie sa se transforme intr-un imperativ categoric, in sensul ca ar fi deveni neaparat obligatoriu sa urmam un anumit standard ce s-ar fi impus in alte state.

Comisia de revizuire a Constitutiei a adus multiple modificari referendumului. Puteti sa ne explicati de ce a fost ales un prag de 30%, nu 25 sau 50?

In primul rand, tehnicianul din mine tine sa faca o precizare: la nivel normativ pragurile electorale nu au cum sa fie exprimate in procente pentru ca este foarte greu dupa aceea sa fie stabilit cuantumul lor exact. In momentul in care trebuie sa calculam in mod precis numarul de persoane pe care il reprezinta acest prag si rezultatul operatiunilor matematice nu conduce la un numar intreg, ci da un rezultat care presupune o virgula si niste zecimale ar fi interesant de aflat cum se stabileste care parte a unui cetatean reprezinta zecimalele ...?! Ii sunt luate in considerare doar bratele sau si picioarele sau ...?

Exprimarea pragului in procente poate fi utila din punct de vedere statistic, pentru a permite o mai buna vizualizare grafica ori o mai buna intelegere a ponderii pe care ar avea-o pragul respectiv in ansamblul populatiei.

Dar actul normativ trebuie pus in aplicare, iar atunci cand trebuie sa fie efectuate calcule, rezultatul musai sa fie un numar intreg, altfel nu vad cum ar putea fi luata in considerare o jumatate sau o treime de cetatean, ca sa nu mai vorbim de situatia in care rezultatul calculelor ar fi un numar complex exprimat printr-o zecimala repetata periodic ...

Dar dincolo de aceasta, instituirea unui prag de participare la referendum este in sine o dovada a faptului ca exista, cel putin din partea autoritatilor organizatoare ale referendumului, o oarecare asteptare la seriozitate din partea electoratului. In definitiv, teoretic, s-ar putea discuta si despre un referendum fara prag de participare, dar asta ar insemna ca decizia astfel luata ar avea o legitimitate ce ar putea oricand fi pusa sub semnul intrebarii: o decizie adoptata doar de cateva sute sau mii de cetateni nu ar fi insotita de aceeasi doza de credibilitate precum cea adoptata de cateva milioane de cetateni.

Pe de alta parte, stabilirea unui prag de participare relativ ridicat - si legea actuala (stiu ca se lucreaza la una noua care este acum supusa controlului Curtii Constitutionale) prevede un prag de jumatate plus 1 din numarul alegatorilor inscrisi pe listele electorale permanente - poate conduce la rezultate care sa induca o stare de confuzie.

Cu aceasta situatie ne-am confruntat cu totii vara trecuta, cand neatingerea acestui prag a dat sentimente de frustrare de ambele parti. Pe de o parte, cei care au participat la referendum, vazand ca nu au depasit acest prag, au fost perplecsi, si pe buna dreptate, pentru ca o majoritate covarsitoare a participantilor se pronuntase intr-o anumita directie.

Pe de alta parte, stabilirea unui prag de participare ridicat creeaza sentimente confuze si de partea cealalta: cei care nu participa la referendum par a fi de fapt cei care iau decizia; inactivitatea, pasivitatea se vad ridicate la rang de act decizional involuntar. Or, neparticiparea civica nu este neaparat un gest prin care se poate spune ca o persoana contribuie la realizarea intereselor unei comunitati umane. Dimpotriva, cand nu participi, nu decizi nimic si esti cu atat mai mult delegitimat de la orice pretentie legata de deciziile adoptate.

Dar stabilirea nivelului unui prag este o chestiune de oportunitate politica. Mi-e greu sa ma pronunt: nu am primit un mandat de la cetateni si deci nu am caderea sa iau o decizie in materie, chiar daca pot sa imi exprim un punct de vedere in calitate de cetatean activ. In orice caz am convingerea ca, cel putin in Romania, nu ar trebui sa fie lasat un referendum fara prag de participare; nivelul lui ar merita insa atent cumpanit.

In Romania contemporana, interesul general al populatiei pentru deciziile politice nu este unul foarte ridicat si daca se stabileste un prag foarte mare de participare riscam sa nu luam niciodata o decizie pe calea referendumului. De cealalta parte, stabilirea unui prag foarte scazut ar face ca un numar mic de cetateni sa ia decizii in numele intregii populatii, iar o astfel de situatie ar fi un etern prilej de controverse si dispute.

Fie si numai pentru pacea sociala de care intreaga societate are atata nevoie, nivelul pragului de participare la referendum ar merita multa atentie si precautie.

Revizuirea Constitutiei (I): Fiecare popor are Constitutia pe care o merita

Revizuirea Constitutiei (II): Despre imunitatea parlamentara si referendum

Despre referendumul din 2009 ce parere aveti, ar trebui aplicat? A fost singurul referendum si validat si valabil si totusi Parlamentul refuza sa il ia in considerare.

Si aceasta este tot o decizie de oportunitate politica pentru ca trebuie reamintit aici faptul ca acel referendum a fost unul consultativ; prin urmare, in plan strict juridic, rezultatul sau nu era obligatoriu nici chiar pentru autoritatea statului care il initiase si cu atat mai putin pentru populatia consultata. La o adica, la o noua consultare generala, poate ca populatia ar ajunge la o concluzie diferita si este dreptul ei sa isi schimbe opiniile.

Nu e mai putin adevarat insa ca acel referendum a fost validat si nu a parut sa ridice alte dificultati suplimentare si tocmai de aceea el ar trebui sa fie un reper important in deciziile politice ulterioare.

In cazul referendumului pentru revizuirea Constitutiei, pragul ar trebui sa ramana 50% plus 1? Este totusi un moment extrem de important in viata societatii.

In materie de referendum exista mai multe optiuni. Noi ne-am obisnuit sa avem un singur prag de participare pentru toate felurile de referendum, dar - si in acest sens exista practica si in alte state - este posibil ca exigentele impuse pentru anumite tipuri de decizii, cum ar fi cele de revizuire constitutionala, sa fie mai stringente, iar, de exemplu, pentru referendumurile locale, adoptarea deciziei sa fie facuta in conditii mai putin stricte.

Legea referendumului ar putea fi modificata si altfel decat se face acum, respectiv prin stabilirea unui prag de participare mai ridicat pentru revizuirea Constitutiei, a unuia mai putin ridicat pentru referendumuri consultative, a altui prag de participare pentru referendumuri locale etc.

Ce parere credeti ca va avea Comisia de la Venetia despre faptul ca noi modificam Legea referendumului cu cateva luni inainte de aplicarea lui pentru revizuirea Constitutiei? Exista o recomandare care spune ca nu e bine sa schimbam regulile jocului in timpul jocului.

Exista o recomandare, intr-adevar, care face vorbire despre respectarea stabilitatii, atat a procedurilor electorale in anii in care se organizeaza alegeri, cat si a procedurilor referendare in anii in care se stie ca vor fi organizate referendumuri.

Pe de alta parte, e doar o recomandare. Desigur, recomandarile nu sunt obligatorii, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa fie avute in vedere.

Fata de intrebarea dvs. ar fi posibila si o solutie intermediara, anume ca legea de modificare a regulilor referitoare la referendum sa prevada o perioada tranzitorie, sa spuna, de exemplu, ca dispozitiile sale vor intra in vigoare dupa actualul proces de revizuire a Constitutiei, adica pentru aceasta revizuire raman valabile conditiile actuale de validare a referendumului. Ar fi o solutie care ar putea salva o situatie delicata.

Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia din funcţia de senator vor da filmări intime"
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia din funcţia de senator vor da filmări intime"
Senatoarea Diana Șoșoacă susține că a primit amenințări și este hărțuită, cu scopul de a-și prezenta demisia. Ea pretinde chiar că e șantajată cu filmări compromițătoare cu ea,...
ICCJ dezbate contestația depusă de Alianţa Dreapta Unită, după ce Biroului Electoral Central a respins protocolul său de constituire
ICCJ dezbate contestația depusă de Alianţa Dreapta Unită, după ce Biroului Electoral Central a respins protocolul său de constituire
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va dezbate marţi contestaţia depusă de Alianţa Dreapta Unită la decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului său de constituire....
#Simina Tanasescu prag referendum, #Simina Tanasescu revizuire Constitutie, #referendum 2009 , #constitutie