Este profund iresponsabil sa propui modificarea Constitutiei in acest mod - Interviu cu judecatoarea Dana Garbovan

Proiectul de modificare a Constitutiei are vicii majore de coerenta, de tehnica legislativa si contine prevederi a caror ratiune e greu de inteles, iar efectele lor vor fi foarte grave asupra intregului sistem judiciar si asupra unor categorii largi de cetateni, avertizeaza Dana Garbovan, judecatoare la Curtea de Apel Cluj si membru UNJR.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Dana Garbovan afirma ca dreptul de a convoca in fata comisiilor orice persoana fizica, inclusiv magistratii, transforma Parlamentul intr-o "putere absoluta, ce o depaseste inclusiv pe cea a instantelor de judecata" si denota "o filosofie ce contravine in esenta notiunii de stat de drept".

Judecatoarea Dana Gabovan considera ca procesul de revizuire nu a fost supus unei consultari publice reale, iar discutiile din cadrul Forumului constitutional au fost facute in mod absolut generic si au avut o finalitate destul de vaga. Magistratul Curtii de Apel Cluj reproseaza Ministerului Justitiei ca a lipsit aproape cu desavarire din procesul de revizuire a Constitutiei.

Daca proiectul de revizuire a Constitutiei va fi adoptat in varianta actuala a proiectului, vom avea o Constitutie mai buna sau mai rea decat cea in vigoare?

Daca proiectul va fi adoptat in forma propusa de comisia de revizuire, vom avea o Constitutie ce va contine nu doar modificari de fond discutabile, cu ratiuni destul de greu de inteles, dar si o Constitutie ce va suferi prin lipsa unui limbaj comun, prin articole formulate complet inadecvat, greu de interpretat si de aplicat.

Care sunt principalele dvs nemultumiri, ca judecator, in privinta proiectului de revizuire a Constitutiei?

Coerenta este problema primordiala a acestui proiect, din care deriva cel mai probabil celelalte. Orice lege se sprijina pe un fundament, iar acesta trebuie sa fie vizibil si usor de inteles.

Cu alte cuvinte, cand modificam o lege, cu atat mai mult pe cea fundamentala, trebuie sa stim de la inceput care sunt ratiunile ce determina acest lucru, ce principii vor calauzi noua opera, ce schimbare de viziune preconizam. In acest mod, avem un fir rosu calauzitor, daca vreti, care va asigura in final coerenta intregului proiect.

Trecand la tehnica legislativa, intr-un mod elegant as putea spune ca aceasta este profund deficitara. Sunt amendamente care literalmente sunt extrem de greu de inteles, altele care folosesc termeni extrem de imprecisi, a caror aplicare va genera cu siguranta confuzie si incertitudine. O parte din reglementari nu isi gasesc locul in Constitutie, fiind mai degraba de domeniul legislatiei secundare.

Este absolut inadmisibil si profund iresponsabil sa propui modificarea Constitutiei in acest mod. Vorbim, sa nu uitam, de legea fundamentala a statului roman. Am spus si o repet. Constitutia nu este doar o constructie politica, ci una esentialmente juridica. Mai mult ca orice alt act normativ, ea trebuie sa respecte imperativele unei legi clare, accesibile si previzibile.

Pe fond, au fost strecurate o serie de amendamente a caror ratiune este greu de inteles, amendamente ce ar fi necesitat punctual ele insele o dezbatere serioasa, intrucat vor afecta in mod real si imediat o categorie larga de cetateni.

Amintesc doar cu titlu de exemplu faptul ca jurisdictiile speciale nu vor mai fi facultative, asa cum este in prezent, fapt ce va ingreuna accesul la o instanta de judecata. Apoi, in ceea ce priveste despagubirile prejudiciilor cauzate prin actele ilegale ale autoritatilor administrative, principiul repararii integrale a pagubei va fi inlocuit cu cel al unei despagubiri "echitabile", o norma ce aduce o nota destul de mare de subiectivism.

Ce efecte are o Constitutie incoerenta si deficitara asupra sistemului judiciar si asupra intregii legislatii?

M-am obisnuit, in cei 13 ani de magistratura, cu legi scrise pe genunchi, fara noima, fara viziune, cu norme contradictorii sau schimbate peste noapte. Dar speram ca macar Constitutia sa fie scutita de astfel de procese si asta pentru ca efectele unei astfel de modificari sunt infinit mai grave decat in cazul unei legi obisnuite.

Constitutia este bolta intregului sistem judiciar, la normele sale se raporteaza intreg restul sistemului legislativ. Nu este admisibil sa avem in Constitutie norme imprecise, susceptibile de interpretari divergente, asa cum se preconizeaza a fi cele din proiectul de revizuire.

Exista cateva puncte fierbinti - posibilitatea convocarii oricarei persoane fizice, deci inclusiv a magistratilor in fata parlamentarilor sau faptul ca ministrii nu vor mai putea fi anchetati penal, arestati, perchezitionati decat cu acordul majoritatii care i-a instalat in functie si pe care o reprezinta. Pot fi acestea lezari ale independentei Justitiei?

Din pacate, comisia nu a revenit asupra acestui controversat articol. Modificarea adusa, in sensul ca aceasta se va face cu respectarea puterilor in stat, nu ma linisteste foarte mult. Aceasta conditionare este extrem de larga ca si posibilitate de interpretare si lasa in continuare deschisa calea abuzurilor.

Parlamentul isi aroga drepturi depline de ancheta, poate chema in fata sa orice institutie, orice cetatean, indiferent de motive si independent de o procedura prestabilita. O putere absoluta, ce o depaseste inclusiv pe cea a instantelor de judecata. Modificarea releva prin ea insasi o filosofie ce contravine in esenta notiunii de stat de drept.

Daca se simte nevoia acordarii unui drept de ancheta Parlamentului, acesta trebuie atent circumscris, atat din punct de vedere al conditiilor de fond, cat si al procedurilor de urmat, problema ce poate fi insa rezolvata si printr-o legislatie secundara, cu respectarea principiilor constitutionale.

Sunteti de acord cu marirea numarului de membri CSM cu inca doi reprezentati ai societatii civile si cu scurtarea mandatului membrilor CSM?

Din punct de vedere teoretic, nu am de ce sa ma opun maririi numarului reprezentantilor societatii civile in CSM. Practica insa a dovedit ca, atata vreme cat acestia sunt in continuare numiti cvasidiscretionar de Senat, se perpetueaza pericolul ca acestia sa reprezinte in consiliu interesele politicului, si nicidecum ale societatii civile. Cred ca o replica a unui actual membru CSM este relevanta in acest sens, acesta declarand onest si public ca reprezinta societatea civila din partea unui anumit partid politic.

In schimb, cred ca este o masura buna scurtarea mandatului membrilor CSM. Un mandat de sase ani, dublat de o activitate permanenta, contravenea inclusiv recomandarilor europene in materie, ce recomanda ca magistratii sa nu se rupa o perioada prea mare de timp de activitatea specifica functiei.

A fost procesul de revizuire suficient de transparent, dezbaterile suficient de largi?

Din punctul meu de vedere, procesul de revizuire nu a fost supus unei consultari publice reale. Toate dezbaterile au fost dezbateri in orb, nu a existat nici o propunere concreta ce sa poata fi analizata in acest cadru. Mai mult, nu a existat nici macar o declaratie de principii asupra revizuirii, asumata de initiatori, care sa circumscrie macar cadrul dezbaterilor.

Consultarile din cadrul Forumului constitutional au fost facute in mod absolut generic, fiecare a venit cu propuneri proprii, iar finalitatea acestor dezbateri a fost destul de vaga.

Ministerul Justitiei a fost suficient de implicat in acest demers?

Ministerul Justitiei a lipsit aproape cu desavarsire din acest proiect, lucru greu de inteles, tinand cont de faptul ca procesul de revizuire afecteaza in mod evident sistemul judiciar.

Ati participat la o dezbatere constitutionala la Palatul Parlamentului. S-a tinut cont de opinile formulate de magistrati?

In parte, da. Spre exemplu, s-a reglementat procedura atacarii deciziilor luate de sectiile CSM direct la Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a redus mandatul acestora la patru ani, s-a renuntat la unele modificari mai putin inspirate ce se preconizau.

Din pacate, s-au ratat modificari importante. Statutul procurorilor ramane in continuare ambiguu, in ciuda numeroaselor probleme relevate de ultimii ani. De asemenea, adoptarea hotararilor se va face in continuare prin vot secret, in ciuda criticilor cvasi-unanime aduse acestor prevederi.

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...