Pericolele noii Constitutii si riscurile puterii absolute - Analiza EFOR

Constitutia revizuita de comisia parlamentara condusa de Crin Antonescu, din care au lipsit profesorii si specialistii in drept constitutional, pune in pericol echilibrul puterilor in stat si statul de drept, spune Laura Stefan, expert anticoruptie la Expert Forum (EFOR).

Intr-o analiza intitulata "Pericolele noii Constitutii si riscurile puterii absolute", Laura Stefan remarca faptul ca in mai putin de doua saptamani de dezbateri si in lipsa unei consultari reale a specialistilor in drept sau a Comisiei de la Venetia, parlamentarii au adus modificari de substanta Legii Fundamentale.

"Echilibrul puterilor in stat este rupt de afirmarea Parlamentul ca supra-putere, rolul ICCJ si CCR se diminueaza, fisura intre procurori si judecatori se adanceste, iar presedintele ramane cu atributii pur decorative.

Din echipa care a redactat aceste modificari lipsesc profesorii si specialistii in drept constitutional ale caror opinii nu au fost auzite decat partial atunci cand presa le-a cerut sa comenteze diferite amendamente. Comisia de la Venetia a fost implicata formal in acest exercitiu, prezentandu-i-se pana acum mai degraba idei generale despre amendarea Constitutiei, urmand ca textul consolidat sa ii fie inaintat in perioada urmatoare", se arata in analiza EFOR.

Laura Stefan critica "superficialitatea si dezinteresul" aratat de comisie fata de opiniile cetatenilor si atrage atentia asupra unor amendamente aprobate de comisie.

Unele dintre cele mai importante modificari se refera la presedinte, care este eliminat expres din sfera puterii executive, si la procurori, care sunt eliminati din puterea judecatoreasca.

"Romania se transforma dintr-o republica semiprezidentiala intr-una parlamentara in

care presedintele, desi este ales direct ramane cu atributii pur decorative si formale", afirma Laura Stefan.

Pe de alta parte, parlamentarii au exclus procurorii din puterea judecatoreasca, introducand diferente de statut juridic intre procurori si judecatori, diferente care conduc la "subordonarea procurorilor fata de puterea executiva sau fata de cea legislativa".

Cheia revizuirii constitutionale

Despre aliniatul 1 al art. 61, care in noua forma este "Parlamentul este organul reprezentativ al poporului roman, forul suprem de dezbatere si de decizie al natiunii si unica autoritate legiuitoare a tarii", Laura Stefan spune ca acesta "reprezinta cheia intregii revizuiri constitutionale".

"Practic echilibrul intre puterea judecatoreasca, cea executiva si cea legislativa se rupe, Parlamentul impunandu-se in fata oricarei alte puteri in caz de conflict. Daca in redactarea actuala Constitutia consacra prevalenta Parlamentului in ceea ce priveste reprezentarea poporului si legiferarea, de maine Parlamentul capata suprematia absoluta si in ceea ce priveste dezbaterea si decizia privind orice

chestiune aflata in disputa.

De fapt, dupa intrarea in vigoare a noii Constitutii conflictele de natura constitutionala intre puterile statului care trebuie rezolvate de CCR vor disparea pentru ca decizia finala va apartine mereu Parlamentului", subliniaza Laura Stefan.

Aceasta reaminteste de cazul senatorului Mircea Diaconu, in cazul caruia Senatul a refuzat sa puna in aplicare o decizie a Inaltei Curti, fiind nevoie de o decizie a CCR care rezolve conflictul in favoarea justitiei.

"De maine Parlamentul, in calitatea sa de for suprem de dezbatere si decizie al natiunii, va avea intotdeauna dreptate, indiferent de decizia pe care o ia", conchide Laura Stefan.

Pe de alta parte aceasta, atentioneaza si asupra faptului ca multe dintre amendamentele adoptate de parlamentari sunt vagi sau interpretabile.

Parlamentul devine organ de ancheta

In noua forma a Constitutiei, Parlamentul devine organ de ancheta, mai precizeaza Laura Stefan.

"O norma extrem de nociva obliga toti cetatenii sa se prezinte in fata Parlamentului daca Parlamentul le solicita acest lucru(...) Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare. In presa s-a discutat mult despre riscul ca Parlamentul, folosind aceasta noua competenta sa cheme in fata sa judecatori si procurori carora sa le ceara socoteala cu privire la dosarele pe care le instrumenteaza. In mod evident o asemenea actiune ar fi o incalcare evidenta a independentei justitiei - care, nu se regaseste printre principiile care nu trebuie incalcate prin utilizarea acestei noi atributii", remarca expertul anticoruptie.

Aceasta subliniaza faptul ca acest amendament, respectiv Art.64.- (41), este neconstitutional pentru ca independenta justitiei nu poate forma obiectul revizuirii constitutionale.

"In plus ambiguitatea generata de folosirea improprie a verbului a cere este perpetuata si chiar agravata prin faptul ca acestuia i se alatura calificativul drept exclusiv. Se poate trage concluzia ca de maine doar Parlamentul in sedinta comuna poate cere anchetarea unui ministru, fapt ce ar aduce atingere independentei justitiei si egalitatii cetatenilor in fata legii, garantie esentiala a statului de drept", mai subliniaza Laura Stefan.

Alte critici aduse in analiza EFOR sunt faptul ca premierul este decis de partide, nu de Presedinte, ceea ce ilustreaza clar "natura noii republici de republica parlamentara in care Parlamentul concentreaza in mainile sale principalele competente constitutionale".

CSM si CCR pierd din atributii

De asemenea, in noua forma a Constitutiei dizolvarea parlamentului devine o chestiune ambigua, ramanand la latitudinea senatorilor si deputatilor daca voteaza sau nu acest lucru, iar referendumul poate fi organizat doar daca vrea Parlamentul.

Alte amendamente aspru criticate in analiza EFOR sunt cele prin care Senatul ar putea dobandi dreptul de a face numiri in sistemul judiciar, in timp ce Curtii Constitutionale i se ia dreptul de a mai hotari asupra constitutionalitatii hotararilor adoptate de Parlament.

De asemenea, ICCJ si PICCJ pierd competenta exclusiva de cercetare a parlamentarilor, prevedere in vigoare in Constitutie din 1991, a carei menire este aceea de "a introduce checks and balances permitand ca varfurile puterii legislative sa poata fi anchetate si judecate doar de varfurile autoritatii judecatoresti".

Expertul anticoruptie critica si reducerea atributiilor CSM si prevederile de procedura penala excesiv de detaliate in noul text constitutional.

Un ultim aspect dezbatut in raport este legat de respectarea referendumului din 2009, in legatura cu care se face trimitere la decizia 682/2012 a Curtii Constiutionale, conform careia referendumul consultativ produce un efect indirect, presupunand punerea in opera a vointei exprimate de corpul electoral, in caz contrar acesta ar fi redus la un exercitiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.

C.B.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...