Presedintele CCR, despre votul pe linii politice la Curte - Interviu (II)

Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a vorbit, in a doua parte a interviului acordat Ziare.com, despre acuzatiile ca institutia pe care o conduce ar vota pe linii politice, despre atacurile la adresa judecatorilor si rolul jucat de CCR in Romania.

Zegrean a negat ferm informatiile din presa conform carora la Curtea Constitutionala judecatorii ar vota de partea partidelor care i-au trimis acolo. Presedintele CCR a spus ca "aproape niciodata" nu se intampla ca votul sa se dea cu 5 la 4, adica judecatorii numiti de Putere voteaza toti impotriva judecatorilor Opozitiei, asa cum scrie presa.

Presedintele CCR: Curtea poate opri suspendarea presedintelui - Interviu Ziare.com (I)

El a vorbit si despre atacurile lui Traian Basescu, Victor Ponta sau altor politicieni la adresa Curtii Constitutionale, afirmand ca sunt lucruri spuse la nervozitate, dar ca politicienii, chiar daca adesea contesta Curtea, au incredere in ea si apeleaza mereu sa le solutioneze conflictele.

Intrebat despre contestarile extrem de dese la Curte, Zegrean a spus ca multe dintre acestea sunt facute doar de forma, pentru a mai trece timpul, fiind extrem de multe care nu au nicio sansa de reusita.

Citeste mai jos a doua parte a interviului acordat Ziare.com de Augustin Zegrean, presedintele Curtii Constitutionale

Domnule Zegrean, cu ceva timp in urma, Traian Basescu a spus ca CCR s-a comportat ca o "institutie penibila" in cazul deciziei privind pensiile, domnul Ponta spune ca judecatorii CCR sunt "penibili". Ce parere aveti despre genul asta de atacuri si din ce cauza credeti ca apar?

Afirmatia presedintelui a venit pe un fond de nervozitate, era povestea aceea cu reducerea salariilor si a pensiilor. Curtea Constitutionala, prin decizia pe care a pronuntat-o, a acceptat sa se reduca salariile cu 25%, dar a respins reducerea pensiilor cu 25%. Era intr-o perioada in care criza se accentua si s-a apreciat atunci de politicieni ca reducerea pensiilor e necesara. Nici noi n-am crezut ca nu este necesara, dar era imposibil de acceptat o astfel de reducere, pentru dreptul la pensie fiind un drept bazat pe contributivitate, nu poate fi asimilat cu salariul.

De astfel, recent, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a confirmat decizia noastra privind reducerea salariilor, spunand ca dreptul la salariu nu este un drept patrimonial, dar dreptul la pensie are o cu totul alta natura, pentru ca omul a contribuit o viata intreaga la fondul de pensii si e normal sa-si primeasca drepturile. Din cate stiu, presedintele a revenit asupra acestei afirmatii in alte comunicari publice si a explicitat lucrurile. Nu se referea neaparat la faptul ca noi am fi penibili, a fost o reactie si noi am inteles-o ca atare.

Ce ma mira e faptul ca domnul Ponta la vremea aceea ne-a luat apararea, era foarte suparat pe presedinte ca a facut o astfel de afirmatie la adresa Curtii, spunand chiar el ca de fiecare data cand o decizie ii convine (lui Traian Basescu - n.red.) suntem buni si cand nu-i convine suntem penibili sau suntem nu stiu cum. Iar acum domnul Ponta a preluat expresia presedintelui si o foloseste cu mare voluptate de fiecare data cand are ocazia.

Este opinia lor, prefer sa nu o comentez prea mult. Sigur ca nu as putea spune ca ne place sa auzim asemenea exprimari despre noi, dar noi stim ca nu este adevarat si nu ne afecteaza foarte tare.

Conform informatiilor din presa, cele mai multe decizii pe chestiuni controversate s-au luat la Curtea Constitutionala exact pe linii politice - cei propusi de Putere au votat de partea Puterii, cei propusi de Opozitie au votat de partea Opozitiei. Cum comentati asta, mai sunt fideli judecatorii partidelor care i-au propus?

Legea noastra ne obliga sa pastram secretul deliberarilor si a votului. Vedem si noi ca se spune in presa ca s-a votat cu 5 la 4, chiar am vazut recent un articol intr-un ziar ca toate deciziile se iau cu aceasta formula, de 5 la 4. Si cand spun ei 5 la 4, spun ca 5 sunt numiti de Putere, ei au votat intr-un fel, 4 de Opozitie, au votat in alt fel.

Va rog sa credeti, nu am cum sa va dovedesc, dar aproape niciodata nu este asa. Foarte-foarte rar s-a intamplat asa, se pot numara pe degetele de la o mana deciziile care au fost date cu aceasta formula.

Pentru ca intre cei 5 judecatori care se considera ca ar fi "judecatori ai Puterii", 3 dintre ei nu au facut niciodata politica, sunt profesori universitari, nu au fost inregimentati politic. Din cate stiu eu, 2 dintre ei nici macar in Partidul Comunist nu au fost. Nu au facut niciodata politica si nici nu vor face vreodata.

Iar din ceilalti 4 care se considera de presa si de unii politicieni ca sunt reprezentantii partidelor aflata acum in Opozitie, 2 nu au facut niciodata politica si nici nu vor face vreodata. Noi cand am fost numiti la Curte, cei care am facut parte din partide politice, am renuntat la asta si am incercat sa uitam ca am facut parte din partide politice.

Sigur ca e greu sa ne creada cineva, dar uitati-va in Europa, in toate tarile in care sunt Curti Constitutionale la fel sunt numiti judecatorii. Nu au inventat romanii modul asta de numire a judecatorilor la Curtea Constitutionala.

In Germania, judecatorii Curtii Constitutionale nu sunt obligati sa renunte la calitatea de membru de partid, pot face parte dintr-un partid politic. Am un document de la Curtea Constitutionala a Germaniei in care se spune ca judecatorii pot fi si sunt membri de partid si chiar se respecta intr-un anumit fel structura parlamentara, structura de putere de la ei. Spune in documentul acela ca daca un partid mai mic e parte din coalitia de guvernare, i se da si lui un loc in Curtea Constitutionala. Nimeni nu pune la indoiala deciziile Curtii Constitutionale a Germaniei, sub acest aspect, cel putin.

Ce vreau eu sa spun in legatura cu aceasta intrebare - ori de cate ori dam o decizie, daca e de admitere a sesizarii formulate de Opozitie prin care admitem sesizarea, e ok, e bine. Daca dam o decizie prin care respingem sesizarea, suntem comunisti, suntem ai Puterii, nu suntem judecatori, nu suntem buni de nimic, dar a doua zi vin din nou si spun "ne vom adresa Curtii Constitutionale. Asta inseamna ca, totusi, au incredere in noi, dar isi manifesta si ei nemultumirea in felul acesta.

De asemenea, noi nu dam legi. Curtea Constitutionala nu e un organ legiuitor, noi nu suntem un legiuitor pozitiv, spunem ca o lege nu e conforma cu Constitutia, asta e rolul Curtii Constitutionale, e garantul suprematiei Constitutiei. Mai mult, noi nu ne putem sesiza din oficiu, cu exceptia cazului revizuirii Constitutiei.

Probabil cea mai solicitanta perioada pentru Curtea Constitutionala a fost cea din perioada taierii de pensii si de salarii - ati resimtit presiuni de vreun fel atunci?

Nu. In general, judecatorii nu se lasa influentati nici de ideile politice, nici de opiniile exprimate de presa, prin presa, de alti lideri de opinie sau de comentatorii politici. Eu am venit de la Parlament la Curte. M-am mirat ca aici nu se comenteaza politica. Poate sa fie stirea stirilor si nimeni nu o comenteaza. Nu discutam probleme politice. Daca vreti, credeti, daca nu, nu, dar asta e realitatea.

Nici eu si nici ceilalti nu am auzit vreodata spunand "trebuie sa facem intr-un anumit fel pentru ca e presiune in strada".

Am avut situatii cand erau 10.000 de profesori in strada si noi judecam si cineva a dat un zvon fals ca s-a admis sesizarea si profesorii au inceput sa cante in strada, iar noi nu terminasem de dezbatut. Sigur, oameni suntem si noi, avem si noi slabiciuni, dar incercam aici sa ne pastram judecatori.

Ar trebui ca lumea sa stie si lucrul asta - dosare care intereseaza presa, cu presa la usa, sunt extrem de putine. Noi am judecat anul trecut 2.755 de dosare. Din astea, nu au fost nici 2-3% care sa intereseze presa, care vin cu aspecte politice. Noi judecam sesizarile justitiabililor - oamenii care au procese se adreseaza Curtii Constitutionale.

Am avut in anul 2009, 10.000 de dosare inregistrate, din care o parte au fost solutionate in 2010, in 2010 am solutionat 6.600 de dosare. In anul 2011, Curtea Constitutionala a pronuntat 1.655 de decizii care trebuie motivate. Si suntem 9 judecatori, se judeca numai in plen.

Ieri am avut o conferinta aici cu un profesor de la New York University care ne-a spus ca la Curtea Suprema din America se motiveaza pe an 80 de dosare - noi am motivat anul trecut 1.655. Si ei sunt tot 9 judecatori. Lumea ar trebui sa stie si sa inteleaga lucrurile acestea. Nici noua nu ne convine ca avem dosarele acestea cu iz politic, dar, pana la urma, legea e o emanatie a politicului, e un rezultat al luptei politice.

Aproape orice act normativ cat de cat important e contestat la Curtea Constitutionala - domnul Ponta spune chiar ca a devenit a treia camera a Parlamentului. De ce se intampla asta, e Constitutia neclara, incompleta, sau avem parte de o avalansa de gesturi politice pur simbolice, fara sanse?

Nu este in regula ca se intampla asa. Daca va uitati in urma, pana in anul 2005, lumea nici nu stia de Curtea Constitutionala. Dupa aceea au inceput sa apara probleme la Curtea Constitutionala si momentul cand Curtea Constitutionala a devenit foarte vizibila a fost momentul suspendarii presedintelui, in 2007.

Sigur ca, pana la urma, in orice stat, sesizarea la Curte a legilor inainte de promulgare e o arma in mana Opozitiei si Opozitia incearca in felul acesta sa blocheze promulgarea unor legi. Uneori, au dreptate si le-o dam cand au dreptate. Avem cam 4% din sesizari care se admit. Este foarte mult.

Din sesizarile Opozitiei?

Din sesizari, in general, la Curte. Faceti o socoteala - din 1.655 de decizii 4% cat inseamna. Este foarte mult. Cine spune ca e putin nu are deloc dreptate, pentru ca e dramatic ca o lege sa fie declarata neconstitutionala, mai ales cand este vorba de legi care sunt deja in aplicare - se aplica de 2,3,5 ani si o declaram neconstitutionala dupa atata vreme. Sigur ca sunt si foarte multe sesizari care se fac doar de dragul de a se face, ca sa mai intarzie aparitia legii.

Sunt multe situatii, imi pare rau ca nu pot sa le fac publice. Daca cei care ne citesc deciziile ar citi si sesizarea, mult mai usor ar intelege ca decizia noastra este corecta pentru ca, de multe ori, sesizarea e facuta doar ca sa fie facuta, doar ca sa mai treaca timpul.

Pana la urma, cum definiti rolul CCR in cei 20 de ani de activitate?

Curtea Constitutionala este garantul legii fundamentale a Romaniei. Cel putin asa ar trebui sa fie. Fara modestie, Curtea isi indeplineste acest rol si am incercat si sa introducem in practica institutionala a Romaniei colaborarea cu loialitate intre institutii. Nu se poate ca institutiile statului sa-si puna piedica una alteia. Ele au fost infiintate, gandite sa duca tara asta inainte. Atunci e normal ca ele sa colaboreze cu loialitate si sa incerce sa-si indeplineasca atributiile cu buna credinta.

Curtea, prin deciziile pe care le-a dat chiar in solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala intre institutiile statului asta a incercat. Noi nu pedepsim institutiile statului, nu aplicam amenzi, nu aplicam sanctiuni, am incercat sa deblocam mecanismul statal si sa aratam care e calea de urmat in conformitate cu prevederile Constitutiei.

Va dau un exemplu, am avut o situatie in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a obligat presedintele Romaniei sa inainteze un colonel la gradul de general. E inadmisibil - conform Constitutiei, presedintele e cel care confera gradul de general, nimeni altcineva. S-a dus executorul judecatoresc la presedintie cu o hartie si a spus "domnule presedinte, faceti-l pe asta general, ca asa a spus justitia". Curtea Constitutionala a fost sesizata cu aceasta problema si a pronuntat o decizie prin care a aratat - competenta de inaintare la gradul de general apartine exclusiv presedintelui si nimeni nu-l poate obliga sa-si indeplineasca sau nu aceasta atributie.

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...