Ziare.com

Revizuirea Constitutiei (II): Despre imunitatea parlamentara si referendum

de Camelia Badea
Marti, 12 Februarie 2013, ora 12:08

   

Revizuirea Constitutiei (II): Despre imunitatea parlamentara si referendum
Orice norma juridica este interpretabila si cu atat mai mult o Constitutie, iar aceasta trebuie sa contina o buna doza de flexibilitate pentru a le permite actorilor politici sa se manifeste pe deplin, a declarat prof. univ. Simina Tanasescu in partea a doua a interviului acordat Ziare.com.

Ratiunea de a fi a unei Constitutii este protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, iar o revizuire trebuie sa aiba drept tinta inclusiv sporirea gradului de incredere al cetatenilor in autoritatile publice si a gradului lor de siguranta, mai subliniaza aceasta.

Revizuirea Constitutiei (I): Fiecare popor are Constitutia pe care o merita

De ce trebuie sa le ofere Constitutia imunitate parlamentarilor si cum trebuie utilizat politic un referendum sunt alte intrebari la care a raspuns pentru Ziare.com prof. univ. Simina Tanasescu, doctor in drept constitutional, cadru didactic la Universitatea Bucuresti si director al Centrului de Drept Constitutional si Institutii Politice.

Cat de explicit trebuie sa fie textul unei Constitutii pentru a nu lasa loc de interpretari, asa cum am vazut ca s-a intamplat la noi in ultimii ani? Cum se stabileste ce trebuie inscris in Constitutie si ce se reglementeaza prin legi ulterioare?

Normele juridice sunt simple standarde la care trebuie sa se raporteze comportamentele umane. Daca ele ar fi redactate prea rigid ori prea detaliat, nu ar mai lasa loc pentru flexibilitate la punerea in aplicare, iar daca ar fi prea vagi ar induce incertitudine in legatura cu conduita pe care o reclama.

Orice norma juridica este interpretabila si cu atat mai mult o Constitutie.

O Constitutie nu este, nu poate si nici nu trebuie sa fie o enumerare exhaustiva de prescriptii detaliate cu privire la fiecare aspect al vietii politice dintr-un stat. Dimpotriva, este de dorit ca ea sa contina o buna doza de flexibilitate, mai ales in privinta raporturilor dintre institutiile statului, pentru a permite actorilor politici sa se manifeste pe deplin si sa isi realizeze programele politice.

Delimitarea dintre reglementarile de rang constitutional si cele de rang legislativ depinde insa in mare masura si de buna credinta a celor care adopta Constitutia si este important ca ei sa aiba in vedere nu doar interesele de moment, ci mai ales pe cele pe termen mediu si lung. In astfel de conditii, interpretarea Constitutiei devine indispensabila.

De exemplu, comertul prin Internet nu avea cum sa fie prevazut in Constitutia SUA, insa astazi el exista si poate fi incadrat juridic intr-una din clauzele acesteia, exclusiv pe calea interpretarii.

In contextul actual, al acestei majoritati de 70%, nu exista riscul ca viitoarea Constitutie sa acorde foarte multa putere Parlamentului in detrimentul altor institutii (presedintie, guvern, justitie, etc.)? In plus, nu ar fi mai intelept ca specialistii in drept constitutional sa fie lasati sa realizeze un proiect, care abia apoi sa fie trecut prin Parlament?

Protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor constituie ratiunea de a fi a unei Constitutii si acestui obiectiv ar trebui sa i se subsumeze toate celelalte. Cred ca in analiza necesitatii si oportunitatii revizuirii Constitutiei Romaniei ar trebui pornit de la acest aspect si nu de la constatarea ca exista deficiente in functionarea ori relationarea unor autoritati ale statului; mai degraba ar trebui sa ne intrebam ce impact au aceste deficiente asupra vietii cotidiene a cetatenilor si sa incercam sa indreptam lucrurile pentru a spori gradul incredere al cetatenilor in autoritatile publice, gradul lor de siguranta si, de ce nu, pentru a asigura fiecarei persoane, in mod efectiv, acel "drept la cautarea fericirii" despre care se face vorbire intr-o anumita lege fundamentala, cu vechime si stabilitate remarcabile (Constitutia SUA).

Desigur ca o participare reala si onesta a specialistilor in drept constitutional ar fi extrem de benefica pentru orice proces de revizuire constitutionala. In egala masura nu trebuie sa uitam nici faptul ca legea fundamentala a Romaniei este in final votata de parlamentari si cetateni si ea trebuie sa corespunda asteptarilor acestora si nu unor rigori teoretice, oricat de intemeiate ar fi ele. Revin astfel la afirmatia lui Th.Paine citata anterior.

In opinia dumneavoastra, ce ar trebui sa prevada Constitutia referitor la imunitatea parlamentarilor? De ce este nevoie, in 2013, intr-o tara membra UE si NATO, sa existe asemenea prevederi constitutionale?

Imunitatea parlamentara este o garantie juridica a exercitarii nestanjenite de catre deputati si senatori a activitatii lor. Ea nu trebuie interpretata ca o inlaturare a raspunderii juridice a deputatului sau senatorului pentru incalcarea legilor, ci ca o protectie impotriva eventualelor abuzuri sau presiuni.

Scopul sau este asigurarea libertatii intelectuale si morale a parlamentarilor si de aceea priveste opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului. Cu privire la toate celelalte aspecte ale vietii de parlamentar raspunderea ar trebui sa opereze ca si in cazul celorlalti cetateni, cu singura adaugire a unor proceduri speciale pentru declansarea raspunderii penale. Aceasta este de altfel si reglementarea in vigoare actualmente in Romania si numai interpretari vicioase ar putea ajunge la concluzii diferite.

Are Romania nevoie de o Curte Constitutionala? In cate tari mai exista?

Justitia constitutionala constituie cheia de bolta a statului de drept si personal sunt si raman o aparatoare constanta a modelului european de justitie constitutionala.

In lume mai exista si un model asa-numit american de justitie constitutionala, pe care si Romania l-a utilizat in perioada anilor 1911 - 1945. Chiar daca receptarea modelului european nu a fost lipsita de controverse si dificultati, consider ca cel putin in primii 10-12 ani, perioada in care Curtea Constitutionala s-a afirmat si consolidat pe scena publica din Romania, ea a dat dovada de mult tact si intelepciune, echidistanta si toleranta.

De altfel, ceea ce a urmat poate fi considerat in buna masura drept un "efect colateral" al succesului de care ea s-a bucurat si ma refer aici atat la activitatea sa, care a devenit sufocanta, cat si la perceptiile publice care au inceput sa ii devina tot mai ostile.

Care ar trebui sa fie "statutul" unui referendum? Ar fi normal, moral, obligatoriu sau nu sa il respectam pe cel din 2009? In ce conditii ar trebui validat un referendum pentru demiterea presedintelui tarii?

Terminologic, cuvantul, ca si institutia juridica isi au originile in dreptul roman, unde gerunziul verbului referare desemna o procedura prin care intreg corpul electoral (diferit de plebe) era consultat in mod direct cu privire la o tema precisa, conferind astfel legitimitate deciziei adoptate. Si in antichitate ca si astazi referendumul era apreciat drept instrumentul prin excelenta al democratiei directe, in care alegatorii isi stabileau opinia si adoptau o decizie (de regula cu caracter normativ) in mod direct, fara nici un intermediar.

Sub denumirea de referendum se desemneaza in fapt mai multe tipuri de consultari populare. Referendumurile consultative sunt de regula prevazute la nivel constitutional (Grecia, Portugalia, Romania); uneori ele pot fi utilizate si in absenta unei astfel de consacrari, practica in acest sens existand in Danemarca sau Marea Britanie. De regula, referendumul consultativ este si facultativ, fapt care a determinat compararea sa cu avizul consultativ.

Problema cea mai interesanta in legatura cu referendumurile consultative este aceea de a sti daca, desi nu au efecte juridice obligatorii, ele pot determina o anumita conduita din partea autoritatilor statului, fie ele chiar si cele reprezentative.

In lipsa practicii in statele care au prevazut in Constitutiile lor astfel de referendumuri consultative si facultative, de tip plebiscitar, e greu de precizat care sunt efectele lor. Cu toate acestea, un astfel de plebiscit pare greu de ignorat pur si simplu in plan politic, desi in plan juridic astfel de consultari facultative si consultative nu obliga in niciun fel nici autoritatile reprezentative, in special Parlamentul si nici initiatorul sau (in cazul in care acesta nu este o autoritate reprezentativa).

In plan politic chiar si un referendum consultativ si facultativ, de tip plebiscitar, poate produce efecte. Merita subliniata in acest context distinctia neta care exista si trebuie pe deplin constientizata dintre drept si politica.

Relativ putine Constitutii stabilesc pana la detaliu regimul juridic specific fiecarui tip de referendum pe care il consacra. Cel mai adesea reglementari detaliate se gasesc in legile de aplicare a Constitutiei, care precizeaza conditiile formale de organizare a referendumului, tipul de scrutin utilizat, modul de desfasurare a operatiunilor tehnice, eventuale forme de control jurisdictional.

In materie de regim juridic al referendumului trebuie precizat ca unele conditii au format obiect de reflectie si pentru Comisia de la Venetia atunci cand acest organism a adoptat "Liniile directoare cu privire la referendumul constitutional la nivel national" cu prilejul celei de-a 47 adunari generale in 6-7 iulie 2001.

Astfel, ceea ce constituie scopul intregii operatiuni nu este doar consultarea poporului, ci si legitimarea eventualei decizii care ar putea rezulta din exprimarea vointei generale.

De aceea, ceea ce ar trebui sa fie favorizat de legislatia pertinenta, s-a aratat in Liniile directoare mentionate, nu este cvorum-ul de participare, ci cel de aprobare.

Prin stabilirea unui cvorum de participare relativ ridicat [asa cum face si art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 in conditiile in care rata participarii la astfel de consultari populare nu depaseste in nici un stat 40-45% raportat fie la numarul cetatenilor, fie la cel al alegatorilor] se poate crea populatiei impresia ca vointa sa nu poate capata nicio semnificatie daca nu intruneste anumite conditii formale.

In plus, un cvorum de participare da impresia ca cei care nu sunt interesati sau nu doresc sa participe la deciziile importante sunt in fapt cei care decid.

In schimb, precizarea unui anumit cvorum de aprobare conduce la ideea unei anumite reprezentativitati a deciziei sau opiniei astfel exprimate si poate induce, in mod indirect, o rata de participare mai mare. De asemenea, un cvorum de aprobare lasa participantilor impresia de a fi contribuit la un proces larg democratic, in cadrul caruia fiecare vot are relevanta politica si determina, pe ansamblu, un anumit efect juridic.

Recursul la mijloacele democratiei directe nu este intotdeauna lipsit de pericole sau dificultati; de aceea, utilizarea lor trebuie realizata in mod chibzuit.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2995 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Toarasi, costitutia da la chineji ie singura care ne poate salva !

Sa stiti !
In rest, poa so revizuiasca peasta deo avem, pana sa plictisasc, finca nosa san tample mai nimica !
O sa fie tot un fel de VlN Al N0STRl, PLEACAl N0STRl, da pa melodie da manele!

Traiasca poporu chinez frate cu poporu roman !
Asa sa nea jute Xi Jinping!

 

Pai daca insasi doamna profesor de drept constitutional

da de inteles ca chiar legea fundamentala a unui stat trebuie lasata "in coada de peste", fara reglementari stricte, nu e de mirare ca "prresedintele meu" jucator si-a permis sa faca slalom printre prevederile constitutionale legate de functia prezidentiala si sa isi atraga consideratii negative asupra comportamentului sau.
Acelasi lucru si despre drepturile si obligatiile parlamentarilor, care, mai ales in ultima perioada, s-a vazut cat de mult le pasa de litera legii...
Si ar mai fi multe de spus...

 

Citire de la Camelia Badea.

S-o rugam sa ne faca Constitutia si s-o imprumutam si la alte state.

Recursul la mijloacele democratiei directe nu este intotdeauna lipsit de pericole sau dificultati; de aceea, utilizarea lor trebuie realizata in mod chibzuit.

Revizuirea Constitutiei trebuie votata de romani

Dar conceputa de juristi apolitici, de inalta clasa morala si profesionala.Cu oameni ca Antonescu, care se viseaza deja presedintele Romaniei, si cu condamnatul definitiv Jiji Becali, care vrea sa desfiinteze a treia putere in stat- Justitia, revizuirea Constitutiei va fi sigur un fiasco, asemanatoare Constitutiei lui Iorgovan-raposatul. Shalom

 

In Romania cu o justitie aservita, cu un grad de credibilitate ....

.... scazuta sub orice critica,cu o institutie prezidentiala in prezent catastrofica ,cu un parlament si el compromis datorita deciziilor de-alungul celor 23 ani nu avem decit o sansa...... fie cicluri electorale mici 2-3 ani in care cei care sint compromisi,prost orientati, sa fie rapid eliminati ...fie 5-8 referendumuri/an cu puteri juridice pe aspecte simple ...care sa autoregleze aceasta eroare de decizie politica si juridica in sensul minimizarii ei,care sa renasca o ierarhie de valorilor.

 

adica, sa le luati cireasa de pe tort...?

pai tocmai in fata justitiei vor imunitate totala...Ca in rest aveau deja...

 

Dacă tot s-a băgat o putere "judecătorească", in locul celei "judici

are", dece nu e aleasă, ca orice putere dintr-un sistem democratic? Pană si-nainte de '89, chiar dacă formal, judecătorii erau alesi, nu numiti pe cele mai dubioase criterii!

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor