Valeriu Stoica, despre revizuirea Constitutiei: Decat sa se faca ceva prost, mai bine sa nu se faca Interviu

"Agenda revizuirii Constitutiei contine termene mult prea stranse. Nu cred ca intr-o perioda de timp atat de scurta este posibila informarea corecta a cetatenilor si, mai ales, nu cred ca este posibil ca vointa lor sa fie exprimata pana in toamna", afirma Valeriu Stoica, profesor de drept la Universitatea Bucuresti, fost ministru al Justitiei si fost vicepresedinte al comisiei parlamentare pentru revizuirea Constitutiei in perioada 2001-2003.

Intr-un interviu acordat Ziare.com pe tema procesului de revizuire a Constitutiei care se desfasoara in aceasta perioada, Valeriu Stoica isi exprima punctul de vedere cu privire la diverse aspecte care apar in dezbaterile privind revizuirea Constitutiei, printre care si respectarea referendumului din 2009, parlamentul unicameral sau modificarile care se intentioneaza cu privire la CSM si Curtea Constitutionala.

Ati sustinut recent conferinta "Constitutie si democratie" la Institutul de Studii Populare al PDL, in acelasi timp cu procesul de revizuire a Constitutiei initiat de USL. Catre ce vor conduce aceste doua dezbateri despre revizuirea Constitutiei care au loc in paralel?

Mai intai, tin sa precizez ca eu nu exprim pozitia PDL. M-am retras din conducerea Institutului de Studii Populare inca din decembrie anul trecut, de asemenea m-am retras din activitatea politica partizana. Ca urmare, toate raspunsurile mele au in vedere doar calitatea mea de specialist in drept.

Ca sa revin la intrebarea pe care mi-o puneti, pana la urma, ceea ce este important este ca tezele revizuirii Constitutiei, asa cum sunt ele conturate in viziunea fiecarui partid, sa fie cunoscute destinatarilor revizuirii Constitutiei. Ei nu sunt nici partidele, nici oamenii politici. Destinatarii sunt cetatenii Romaniei.

Ca urmare, eu cred ca, in final, aceasta revizuire trebuie sa fie expresia vointei lor, nu doar a oamenilor politici sau a partidelor.

Cum apreciati ca s-a procedat pana acum? Credeti ca cetatenii Romaniei au intr-adevar idee despre ce se discuta la nivelul USL si PDL? Comisia parlamentara a interzis accesul presei la lucrari, la ISP accesul este restrans. Pana la urma, cum va ajunge marea masa a cetatenilor sa fie informata in legatura cu acest subiect?

Este un deficit de comunicare. De altfel, aceasta este si marea problema a sistemului democratic in Romania si in toata Europa - deficitul de comunicare cu cetatenii.

Practic, cred ca agenda revizuirii Constitutiei contine termene mult prea stranse. Nu cred ca intr-o perioada de timp atat de scurta este posibila informarea corecta a cetatenilor si, mai ales, nu cred ca este posibil ca vointa lor sa fie exprimata pana in toamna.

Daca ma intrebati, cred ca ar fi fost nevoie de o dezbatere mult mai ampla, indelungata, care sa antreneze serios structurile societatii civile si care sa permita cunoasterea reala a acestor teze de revizuire a Constitutiei.

In afara de cetateni, destinatarii Constitutiei, mai exista si specialistii in drept constitutional care nu sunt consultati, stau mai mult pe margine. In actuala comisie parlamentara de revizuire a Constitutiei nu regasim specialisti in drept constitutional, in schimb regasim cativa senatori si deputati fara o pregatire juridica de substanta.

Cine sunt parlamentarii care vor revizui Constitutia

Eu nu fac aprecieri de acest gen, dar pot sa spun un lucru foarte transant: si adoptarea legilor si adoptarea Constitutiei si revizuirea Constitutiei sunt procese care presupun fructificarea unei experiente indelungate in acest domeniu, in Romania, in Europa si in lume.

Legile bune nu sunt facute peste noapte, legile bune sunt rodul intelepciunii popoarelor, iar cand e vorba de constitutii putem spune ca ele sunt rodul intelepciunii popoarelor vreme de peste doua sute de ani. Noi nu folosim acum doar experienta constitutionala a Romaniei, este un prilej de a verifica experienta constitutionala in toata lumea.

Iata de ce este nevoie de specialisti care sa cunoasca aceasta experienta, care sa o faca inteligibila, care sa o poata explica si care, in final, sa poata sa ofere mai multe optiuni intre care, dupa aceea, oamenii politici sa aleaga.

Cred ca este insuficient fundamentat acest proces de revizuire a Constitutiei, iar absenta specialistilor ma ingrijoreaza.

Cum comentati anuntul facut de presedintele comisiei de revizuire a Constitutiei, Crin Antonescu, potrivit caruia presa nu va fi lasata sa participe la lucrarile comisiei?

Nici in comisia de revizuire din anii 2001-2003, din care am facut parte, nu a fost liber accesul presei la dezbateri, dar, la sfarsitul fiecarei sedinte, exista o conferinta de presa in care erau comunicate concluziile la care comisia ajunsese.

Dar de ce?

In momentul acela, ratiunea pentru care s-a ajuns la aceasta solutie a fost aceea ca, fiind vorba despre un proces real de dezbatere si de elaborare, nu se poate munci cu public, cu spectatori.

Acum nu stiu de ce s-a luat aceasta decizie, nu mai este treaba mea, dar nici eu nu as fi de acord ca presa sa participe la dezbateri pentru ca este vorba de un efort intelectual foarte mare, care presupune o concentrare foarte serioasa, nu de un spectacol la care sa aiba acces spectatori.

Unul dintre punctele cele mai controversate de discutie se refera la referendumul din 2009, de care parlamentarii nu au tinut cont nici pana acum. In plus, presedintele Traian Basescu spune ca, in acest moment, exista un proiect de revizuire a Constitutiei depus in Parlament, care a fost aruncat intr-un sertar, in loc sa fie luat in dezbatere si votat.

Sunt doua aspecte diferite. Primul se refera la initiativa presedintelui de revizuire a Constitutiei. In mod normal, ar trebui sa aiba un rezultat, ori se admite, ori se respinge. Nu cred ca este logic sa analizezi o alta initiativa de revizuire a Constitutiei pana cand nu o rezolvi pe aceea. Indiferent cum se va rezolva, important este sa se rezolve.

A doua chestiune se refera la acest referendum care, asa cum bine stiti, are functie consultativa. S-ar putea spune ca, neavand forta juridica obligatorie, este atributul Parlamentului si al poporului, in final, de a tine cont de aceasta idee care a fost exprimata la referendum.

Daca ma intrebati ca specialist in drept, pot sa va spun ca, desi acest referendum nu are forta juridica obligatorie, important este ca majoritatea cetatenilor s-a exprimat in favoarea unor idei. A le respinge s-ar putea sa trezeasca dificultati in momentul in care va ajunge Constitutia la aprobarea populara si atunci chiar va fi vorba despre un referendum care va avea forta obligatorie.

Nu as ignora ce a spus poporul intr-un referendum consultativ pentru ca, in final, revizuirea va trebui sa fie aprobata tot de cetateni.

Ati vazut vreo dezbatere publica serioasa, consistenta, pe tema parlamentului uni sau bicameral? Ati vazut si argumente prezentate public? La nivel general, exista impresia ca aceasta confruntare tine mai mult de atitudini pro si contra Traian Basescu.

Au fost de-a lungul timpului numeroase dezbateri, dar poate ca ele nu au fost suficient mediatizate si nu au ajuns la cetateni. Au fost totusi inventariate multe argumente in favoarea sau in defavoarea parlamentului unicameral.

Puteti sa ne prezentati cateva, pe scurt, si sa ne spuneti, personal, ce varianta considerati ca este cea mai buna?

Este vorba despre ratiunea parlamentului bicameral, iar principala ratiune exista in statele federale. Acolo, Senatul exprima vointa statelor federale si are functia de a le asigura reprezentarea in Parlament. Un stat care este unitar nu ar avea nevoie de un parlament bicameral. Acesta este principalul argument.

Al doilea, foarte important, este ca nu e util sa ai doua camere cu aceleasi atributii. In cazul nostru avem doua camere care au atributii legislative, chiar daca una e decizionala in cazul anumitor legi si cealalta in cazul altor legi. In final, insa, ambele sunt camere cu atributii legislative. Or, acolo unde exista aceasta diviziune, Camera Deputatilor si Senat, Senatul are o functie ponderatoare sau de reprezentare, nu se dubleaza functia legislativa.

Eu cred ca ineficienta procesului legislativ este determinata si de aceasta dublare a functiei legislative.

Revizuirea Constitutiei ar trebui sa imbrace si anumite aspecte care sa ne apropie mai mult de partenerii din Uniunea Europeana sau, dimpotriva, sa ne aduca mai multa suveranitate, asa cum clameaza unii?

Noi am rezolvat aceasta chestiune in 2003. Atunci au fost modificate sau introduse anumite prevederi constitutionale pentru a asigura transferul partial de suveranitate.

Trebuie sa fim lucizi. Intrand in UE am facut un transfer partial, nu integral, de suveranitate. Nu mai avem aceeasi suveranitate pe care o aveam inainte. Problema este: Ne foloseste la ceva? Este limpede ca, desi inainte aveam deplina suveranitate, ea nu ne folosea la nimic pentru ca eram intr-un balans care dura de secole intre Occident si Orient, fara a avea nici garantia de securitate, nici cea de prosperitate economica.

Nu inseamna ca, daca am intrat in UE, am rezolvat aceste probleme, dar le putem rezolva mai bine in cadrul UE decat in afara ei.

Extrem de important este insa ca in Romania sa cream in viitor o structura institutionala foarte puternica prin care statul roman sa poata participa efectiv la competitia din interiorul UE si apoi la procesul de reformare a UE.

In ceea ce priveste Justitia, ce recomandari faceti, ce pozitii sustineti, legat, de exemplu, de CSM si de Curtea Constitutionala?

Sunt doua idei. Prima: e nevoie de o separare a apelor in CSM. Altfel spus, ar trebui ca CSM sa ramana o structura numai pentru judecatori si sa se faca o alta structura, Consiliul Procurorilor sau o alta denumire, care sa le asigure stabilitatea, autonomia. Nu este functional sa avem in acelasi consiliu si judecatori si procurori cata vreme functia lor in sistemul juridic este diferita.

Puterea judecatoreasca este exprimata numai de judecatori, nu de procurori. Procurorii sunt in primul rand elementul de acuzare in cadrul procesului penal si, ca urmare, nu se justifica prezenta lor la aceeasi masa cu judecatorii in CSM.

Nu e vorba de a diminua importanta lor, ci de a face lucrurile functionale.

In al doilea rand, cred ca este nevoie de o consolidare a sistemului de selectie si de formare a magistratilor si, mai ales, este nevoie de aceste lucruri in numirea magistratilor la Inalta Curte de Casatie. Este bine sa avem acolo oameni si cu mare experienta, dar si cu mare autoritate profesionala.

Si in ceea ce priveste Curtea Constitutionala?

In orice caz, nu trebuie sa ii schimbam statutul. Ideea ca ar putea sa devina o sectie la Inalta Curte este una periculoasa. Curtea Constitutionala are un rol de arbitru intre puterile statului. Daca o trimitem la Inalta Curte, inseamna ca ea va deveni si arbitru si judecator in acest joc al puterilor statului. Nu este admisibil.

Si aici se pune aceeasi problema. Cum asiguram un proces de selectie a judecatorilor de la CCR de natura sa asigure impartialitatea lor si inaltul statut profesional.

Si ce propuneti in acest sens? In acest moment, toata lumea este convinsa ca exista tabere pro si contra Traian Basescu in CCR.

Eu cred ca trebuie sa eliminam partizanatul posibil si suspiciunile de partizanat. Cum? Nu cred ca ar trebui ca numirile la Curte sa fie facute pe baze politice. E adevarat ca aceasta curte este un organism politico-juridic, dar cand spun politic nu ma gandesc la partizanat, ci la faptul ca ea joaca un rol politic, arbitrand intre puterile statului, dar trebuie sa o faca din perspectiva valorilor democratiei si a principiilor incluse in Constitutie, nu din perspectiva partizana.

Ar trebui insa sa scoatem de sub influenta partizanatului politic numirile la CCR.

Cetatenii sunt neinformati, timpul este foarte scurt, parlamentarii sunt destul de nepregatiti din aceasta perspectiva si partidele extrem de polarizate. Ce sanse dati referendumului de adoptare a noii Constitutii?

Eu sunt sceptic ca pana la toamna Parlamentul va reusi sa adopte legea de revizuire a Constitutiei si sunt, intr-adevar, foarte sceptic ca Parlamentul va reusi motivarea cetatenilor pentru a participa la referendum.

Ca sa fie motivati ar trebui ca ei sa creada in aceasta revizuire. Mi-e teama ca nu exista, in momentul de fata, o convingere a cetatenilor in legatura cu aceasta revizuire.

Daca nu se face pana la toamna, cand? La anul, avem alegeri pentru Parlamentul European si alegeri prezidentiale. Ar fi mai bine sa se amane revizuirea Constitutiei pentru 2015?

Decat sa se faca ceva prost, mai bine sa nu se faca. Dar poate sunt eu prea pesimist si vor exista suficiente resurse ca acest proces sa fie dus pana la capat pana in toamna.

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, și-a depus candidatura la șefia unui consiliu județean din Moldova

Filiala Vaslui a PNL și-au adus tot efectivul la Biroul Electoral Județean (BEJ) Vaslui, pentru depunerea oficială a candidaturii lui Nelu Tătaru la conducerea Consiliului Județean Vaslui....

Surpriză la o primărie din România. Doi soți candidează unul împotriva celuilalt: ”N-am crezut că poate să aibă atâta nebunie”

O situație cu totul atipică a apărut în cursa electorală pentru primăria Gogoșu din Mehedinți. Actualul primar candidează pentru un nou mandat, însă are un rival la care nu se aștepta....