PSD incearca sa faca o intelegere cu Comisia Europeana ca sa scape de MCV - Interviu

Eurodeputatul roman Siegfried Muresan (PMP) este negociatorul sef al Parlamentului European in ce priveste adoptarea bugetului Uniunii pentru anul 2018. Bugetul a fost votat de parlamentari intr-o forma care nemultumeste Consiliul European, institutia care reuneste sefii statelor membre. Urmeaza trei saptamani de negociere pentru a se ajunge la forma finala.

Siegfried Muresan (foto) stie foarte bine cum functioneaza birocratia europeana si a raspuns la mai multe intrebari despre ce poate castiga Romania de la UE in 2018 si ce poate pierde daca PSD merge inainte cu atacul si deteriorarea Justitiei.

In criza declansata de prabusirea Guvernului Grindeanu, ati fost nominalizarea PMP pentru pozitia de prim-ministru. Mai doriti sa fiti premierul Romaniei?

Uitandu-ma la actualul guvern, pot spune ca oricine ar putea sa fie un prim-ministru mai bun decat Mihai Tudose. Fiecare zi pe care Mihai Tudose o petrecere la conducerea guvernului va avea consecinte negative pe termen scurt si lung pentru Romania. Este un guvern care a pierdut increderea atat a oamenilor cat si a partenerilor nostri internationali.

La inceputul anului, opinia publica internationala a vazut cum sute de mii de persoane au iesit in strada pentru a apara sistemul de justitie si statul de drept impotriva incercarilor guvernului de a slabi institutiile de aplicare a legii. Comunitatea internationala distinge in acest moment intre popor si clasa politica care e la putere in Romania.

Am observat ca atunci cand domnul Mihai Tudose s-a aflat la Bruxelles, si presedintele Comisiei Europene domnul Jean-Claude Juncker, si presedintele Consiliului European domnul Donald Tusk si si presedintele Parlamentului European domnul Antonio Tajani au evitat sa apara la conferinta de presa alaturi de premierul Romaniei.

Domnul Mihai Tudose v-a certat atunci pentru remarca facuta ca niciun lider important de la Bruxelles nu a vrut sa se afiseze alaturi de domnia sa.

In loc sa ma certe pe mine, mai bine si-ar da seama in ce situatie se afla si ar incerca sa o corecteze. Acest prim-ministru nu a efectuat nicio vizita oficiala in nicio capitala europeana de la inceputul mandatului. A fost doar la Chisinau, la o zi dupa ce guvernul din Republica Moldova a modificat legislatia electorala in ciuda avizului negativ dat de Comisia de la Venetia. A fost acolo o cardasie de stanga intre guvernul de la Chisinau si cel de la Bucuresti, dar, in rest, nu a fost primit in nicio alta capitala europeana.

Cum poate fi blocat pachetul de legi ale Justitiei care a ajuns in Parlamentul Romaniei fara a fi asumat de catre ministerul de resort si avizat de catre ministrul Tudorel Toader?

Oamenii trebuie sa stie ca ceea ce a incercat sa faca Florin Iordache in timpul Guvernului Grindeanu, incearca si guvernul actual PSD prin intermediul ministrului Toader, la presiunile lui Liviu Dragnea. Nu la vedere, nu brutal, nu prin ordonanta de urgenta, ci prin modificari legislative, votate de majoritatea parlamentara PSD-ALDE.

Realitatea este ca politicienii au exact atata putere asupra oamenilor cat le permit oamenii sa aiba asupra lor. Cetatenii trebuie sa invete sa le dea un spatiu de manevra extrem de mic politicienilor. Politicienii trebuie sa se teama sa ia decizii nepopulare, decizii impotriva oamenilor. Stiu ca e mai simplu de spus decat de facut, dar pur si simplu trebuie sa ne uitam zi de zi la ce face politicianul pe care l-am ales, ce face in circumscriptia noastra electorala, in judetul nostru si in tara.

A pune presiune pe politicieni doar in momente de mare criza e insuficient. Degeaba facem ce trebuie in noaptea in care un guvern se pregateste sa dea ordonante speciale prin care desfiinteaza o infractiune, degeaba iesim la vot intr-o singura zi si-l oprim pe Victor Ponta sa ajunga presedintele Romaniei, daca un an mai tarziu nu ne prezentam la vot. Implicarea in toate randurile de alegeri si, mai ales, implicarea zi de zi, pentru a pune presiune constanta pe oamenii politici, aceasta e solutia. In momentul de fata, politicienii din Romania nu simt presiunea oamenilor.

Poate face ceva Parlamentul European astfel incat aceasta initiativa politica impotriva Justitiei, atat de contestata de magistratii din Romania sa fie stopata?

Progresele inregistrate de Romania in ultimii zece ani nu ar fi fost posibile fara implicarea masiva a partenerilor nostri, a Parlamentului European, a Comisiei Europene, a unor state membre. E evident ca orice alt stat al Uniunii Europene e interesat ca in Romania situatia politica sa fie stabila, legile sa fie respectate si sa se aplice. In conditiile de libera circulatie a persoanelor, a serviciilor si a marfurilor, prabusirea statului de drept in Romania i-ar afecta si pe ceilalti membrii ai Uniunii.

Ce incerc sa spun e ca interesul din partea unor state europene pentru domnia legii in Romania reprezinta un interes legitim, la fel cum si Romania e interesata de stabilitate si domnia legii in tarile partenere.

Daca PSD merge pana la capat cu modificarea Legilor Justitiei, mai poate cere acest partid sau reprezentantii lui din guvern ridicarea MCV?

Cel mai bun instrument pe care UE il are in momentul de fata este MCV (Mecanismul de Cooperare si Verificare). Acest sistem nu este reprezentat doar de cele doua rapoarte pe care le vedem noi, ci este un intreg angrenaj institutional prin care partenerii europeni vin si evalueaza justitia din Romania, vin si evalueaza mersul procuraturii, al CSM, al curtilor de judecata.

Guvernul PSD incearca sa acrediteze la Bruxelles ideea ca Romania nu va putea detine presedintia Uniunii Europene in 2019 daca monitorizarea pe Justitie este in vigoare. Aceasta idee e una gresita si reprezinta un risc pentru oamenii cinstiti din Romania daca guvernul va incerca sa pacaleasca institutiile europene.

Sigur, poti detine presedintia UE si cu MCV-ul activ. Ideea pe care guvernul PSD incearca sa o acrediteze ca MCV e o pata de rusine e falsa si sper ca reprezentantii Comisiei Europeana sa nu cada in aceasta capcana. Schimbarile in bine din justitia din Romania inregistrate in ultimii zece ani nu sunt ireversibile.

Ce va fi schimbat in bugetul Uniunii Europene in 2018 in comparatie cu 2017?

E vorba de un buget de 160 de miliarde de euro, bani pe care am propus sa-i folosim in acele domenii care sustin cresterea economica, crearea de locuri de munca, pentru ca vreau sa precizez ca locurile de munca nu sunt create in sectorul public, nu sunt create in administratia statului, politicienii care spun altceva sunt populisti. Nu putem fi toti functionari.

Datoria politicianului este sa creeze acel cadru in care sectorul privat are incredere, iar investitorii isi pot dezvolta afacerile, isi pot extinde activitatea, pot cerceta, inova, pot angaja noi oameni datorita unor rezultate financiare favorabile, iar aceasta dezvoltare sporeste veniturile angajatilor.

In bugetul pe 2018 exista mai multi bani alocati pentru crearea locurilor de munca in comparatie cu acest an?

Cand a prezentat propunerea de buget in luna mai, Comisia Europeana a venit cu o crestere de sapte procente in domeniul cercetarii si dezvoltarii, doar cu astfel de investitii in cercetare si dezvoltare, Europa poate deveni mai competitiva, poate produce lucruri noi. Investitiile in cercetare si dezvoltare duc in mod direct la crearea de locuri de munca.

Proiectul "Laserului de la Magurele" este unul care va beneficia de aceasta crestere a bugetului pentru anul 2018. Vreau sa existe mai multi bani pentru asemenea proiecte prin care sa finantam cercetatori de elita din Europa. Anul trecut, doi laureati ai Premiului Nobel au primit bani din fondul Orizont 2020, anul viitor, alti doi laureati Nobel vor fi finantati pentru ca ei si echipele lor sa-si continue cercetarile.

Sunt si multi cercetatori romani, in special de la universitatile tehnice, care beneficiaza de fonduri. Vreau sa investim mai mult si in infrastructura, iar Comisia Europeana a propus o crestere de 8% a sumelor pentru mari proiecte de infrastructura. E vorba de cele transfrontaliere, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii energetice, a infrastructurii digitale, feroviare si rutiere. Proiecte de care nu beneficiaza un singur stat, ci e vorba de beneficiile aduse pentru cat mai multi cetateni europeni.

Ce impact vor avea asupra cetatenilor romani aceste cresteri bugetare pe care au fost propuse atat de Comisia Europeana cat si de Parlament?

La fondurile de dezvoltare o crestere de sapte procente inseamna un plus de 700 de milioane de euro. Tocmai pentru a creste mobilitatea si calitatea educatiei, am propus sa investim mai mult si in proiectul de burse pentru studenti Erasmus. Comisia Europeana a venit in proiectul de buget cu o marire de 10% a finantarii programului fiindca nu e doar un mod prin care studentii isi petrec o perioada de timp la studii in al stat european, dar este si un ajutor oferit celor care beneficiaza de acest program in a gasi oportunitati pe piata muncii.

Statistica arata ca 65% dintre angajatori apreciaza mult si foarte mult la candidati experienta internationala a tinerilor. In urma unei burse Erasmus, un tanar are mult mai multe sanse la angajare, mai ales cand e vorba de obtinerea primului job. Foarte multi studenti din Romania au invatat la universitati celebre din Europa, accesand acest program. Mai multe burse Erasmus inseamna, de fapt, mai multe sanse pentru tineri pe piata muncii. Tinerii devin mai competitivi.

Pe langa aceste cresteri pe care Comisia Europeana le-a trecut in buget inca din luna mai, iar din pozitia de negociator sef din partea Parlamentului am propus si sustinut aceasta crestere, noi, in Parlamentul European, am propus si o serie de cresteri suplimentare peste cele facute de Comisia Europeana. De exemplu, pentru cercetare, am propus o crestere suplimentara de 65 de milioane de euro in programul Orizont 2020, iar din aceasta suplimentare, 10 milioane de euro merg la intreprinderi mici si mijlocii, iar, in Parlament, am decis sa cerem suplimentar inca 35 de milioane de euro pentru programul Erasmus. Acolo unde am vazut ca cererea este mare, de exemplu cum e acest program, am propus noi cresteri in Parlamentul European peste cele propuse de Comisie.

De ce Romania are o rata de absorbtie a fondurilor europene atat de scazuta?

Prima problema este urmatoarea: in Romania, administratia nu stie de cati bani e nevoie. Si va dau un exemplu, in anul 2015, guvernul condus de Victor Ponta a estimat la inceputul anului ca va absorbi 6,6 miliarde de euro din fonduri europene. A reusit sa absoarba 2,2 miliarde de euro. Acest lucru e grav din cauza faptului ca nu avem credibilitate la nivelul UE in ce priveste prognozele si, in consecinta, nimeni nu stie cati bani sa puna de-o parte pentru plati efective pentru Romania.

Polonia are o precizie de 90%. Este o nepricepere la nivelul guvernului in ce priveste realizarea acestora. Niciun guvern din Romania nu a facut prognoze precise deci este clar ca este o problema structurala a administratiei publice. Solutia este urmatoarea, reprezentantii guvernului ar trebui sa discute cu state care reusesc sa faca aceste prognoze corect, sa vada ce masuri aplica ei si sa incerce sa invete de la ei.

Eu am cerut Comisiei Europene ca incepand cu anul 2021 sa ofere statelor un cadru unitar pentru realizarea acestor prognoze. Sa creeze o metodologie pe care s-o respecte toata lumea. Acest lucru este si in interesul statelor membre, dar si in interesul Comisiei Europene care va controla mai bine fluxurile de cereri de finantare si plati din bugetul Uniunii.

O alta problema este aceea ca pana in urma cu cateva saptamani nu am avut acreditate autoritatile de management necesare decontarii facturilor proiectelor aprobate. In primavara acestui an, Polonia avea acreditate 25 de autoritati de management din 27, Ungaria noua din zece, Romania avea doua din zece. Acum, pe durata verii am reusit sa le acreditam pe toate, iar cadrul legal pentru realizarea unei mai bune absorbtii exista in acest moment.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...