Andreea Paul Vass: Iesirea Romaniei din criza s-a dovedit mult prea inceata

Cine are ragazul necesar sa analizeze obiectiv demersurile Guvernului Boc intr-o dezbatere publica care nu a scapat nicio secunda de capcanele cursei electorale?

Responsabilitatea informarii corecte apartine tuturor, indiferent ca e la Putere sau in Opozitie, fie ca e jurnalist pro-putere sau pro-Opozitie. In absenta unei alternative autentice, a unei opozitii politice competente, reformate si conectata la realitatile noastre economice, ma simt nevoita sa joc la modul real si rolul opozitiei, cat mai obiectiv si mai constructiv posibil.

Studiile dedicate crizei economice si financiare recente sunt pe punctul de a umple rafturi intregi de biblioteca. Au fost formulate numeroase explicatii, unele plauzibile, altele putin probabile; au fost inaintate multe pachete de solutii, unele pertinente, altele de o eficienta redusa.

Cert este ca schimbarea nu s-a produs suficient de repede si multi romani inca nu-si pot gasi de lucru sau traiesc in conditii precare. Unii sunt frustrati, altii sunt suparati pentru ca nu ne putem permite sa rezolvam aceste probleme peste noapte. Cunosc deci nelinistea si ingrijorarea care exista la momentul actual. Ea nu este noua. Putem sa aruncam vina pe oricine pentru aceasta, dar nu sunt interesata sa judecam din nou trecutul.

Se impun totusi subliniate anumite aspecte, fie si pentru simplul motiv ca greselile din care nu se invata nimic tind sa se repete. Unul dintre aceste aspecte vizeaza natura umana a crizei.

Nu am avut si nu avem de-a face cu o catastrofa naturala sau cu vreo interventie extraterestra. Multe dintre problemele actuale ar fi putut fi prevenite, sau macar atenuate, printr-o politica bugetara prudenta sau printr-o toleranta redusa aratata speculatiilor peste masura si a contractelor incheiate in defavoarea statului roman. Alt aspect vizeaza ponderea situatiei internationale in economia locala.

Am fost si suntem afectati, desigur, de evolutiile pietei externe. Asta nu inseamna insa ca redresarea Statelor Unite, a Germaniei sau a altor sisteme economice puternice va duce automat la disparitia problemelor noastre. Statului roman ii revine partea leului din responsabilitatea obligatoriu de asumat.

Masurile luate pana acum au dus la echilibrarea bugetului

Sa ne repezim acum asupra lucrurilor concrete si practice. Se spune, adeseori, ca Guvernul Boc nu a facut nimic decat "sa taie si iar sa taie". In realitate, o treime din eforturile guvernului s-au axat pe cresterea veniturilor si doua treimi pe eficientizarea si diminuarea cheltuielilor publice.

Masurile luate pana in prezent au dus la echilibrarea bugetului public cu 2,66% din PIB in anul 2009, cu 7,15% in anul 2010 si cu 7,85% in anul 2011. Cu alte cuvinte, in absenta acestor masuri de reajustare bugetara, deficitul bugetar ar fi sarit peste 10% in 2009, peste 14% in 2009 si peste 11% in 2011. Or, o natiune indatorata nu este o natiune libera!

Datoria noastra de astazi este sa trecem impreuna prin momentele incordate si conflictuale privind bugetul public si mediul de afaceri. Sunt timpuri care pun la incercare curajul convingerilor noastre de a face lucrurile bine si puterea investitorilor nostri.

Nu ne mai putem permite o alta asa-numita "expansiune" economica precum cea din deceniul trecut. Pietrele noastre de temelie sunt munca, asistenta sociala mai bine croita pentru cei care au cu adevarat nevoie de ea, productivitatea si competitivitatea.

Si in ciuda tuturor dezacordurilor si neintelegerilor noastre, a ezitarilor si a temerilor, sunt sigura ca Romania va reusi, pentru ca am ales sa mergem mai departe cautand cele mai bune solutii impreuna.

Iesirea Romaniei din criza economica s-a dovedit mult prea inceata. Modelul de insanatosire a finantelor publice, prin atingerea unui deficit bugetar de maximum 6,8% din PIB in 2010, 4,4% din PIB in 2011 si 3% din PIB in 2012, s-a bazat in acest context pe un efort major si dureros, din care:

- Doua treimi s-a centrat pe eficientizarea si reducerea cheltuielilor publice (67% in 2009, 69% in 2010 si 60% in 2011 din totalul eforturilor de ajustari bugetare) si

- O treime a vizat cresterea veniturilor bugetare (33% in 2009, 31% in 2010 si 40% in 2011 din totalul eforturilor de ajustari bugetare).

Masurile de cresterea a veniturilor

Pe partea de crestere a veniturilor, masurile cu cel mai ridicat impact bugetar luate in ultimii doi ani au fost:

- Majorarea cu 3,3 puncte procentuale a contributiilor sociale si extinderea sferei de aplicare a contributiei de asigurari de sanatate de 5,5% la pensiile mai mari 740 lei/lunar, precum si largirea bazei de impozitare prin cresterea impozitului pe dobanzi, impozitarea tichetelor de masa, cadou si a unor taxe locale.

- Cresterea cotei standard a taxei pe valoare adaugata de la 19% la 24%.

- Majorarea accizelor la tutun, alcool, benzina si motorina.

- Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri.

- Cresterea colectarii taxelor si a impozitelor prin diminuarea evaziunii fiscale - chiar daca nu cu viteza pe care ne-am fi dorit-o cu totii, acest proces a fost demarat. Rezultatele sunt nesatisfacatoare. Igienizare economica se face si nu se discuta.

Masurile de reducere a cheltuielilor publice

Pe partea de eficientizare si de reducere a cheltuielilor publice, masurile cu cel mai ridicat impact bugetar au fost:

- Reducerea cu 25% a drepturilor de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar, reducerea cu 15% a indemnizatiilor de somaj, a indemnizatiilor pentru cresterea copilului si a altor drepturi sociale.

- Blocarea posturilor vacante si ocuparea a numai 15% din cele vacantate ulterior in sistemul bugetar. Numarul de posturi ocupate care s-au redus in luna octombrie 2010 fata de luna decembrie 2008 este de 107.230 posturi.

- Inghetarea valorii punctului de pensie in anii 2010 si 2011 si indexarea incepand cu anul 2012 cu 100% din inflatie si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut pe economie.

- Neacordarea de tichete de masa si tichete cadou la personalul din sectorul bugetar.

- Recalcularea pensiilor speciale - a pensiilor de serviciu si a pensiilor militare de stat si includerea acestora in sistemul public de pensii -, interzicerea cumului pensiilor cu salariile in sistemul bugetar pentru pensionarii cu venituri din pensii mai mari decat salariul mediu brut pe economie si verificarea tuturor dosarelor abuzive de pensionare, de acordare a ajutoarelor sau a prestatiilor sociale.

- Reorganizarea unor institutii si autoritati publice, a celor 120 de agentii guvernamentale care a condus la reducerea a 8000 de posturi, insotita de reducerea cheltuielilor de personal prin acordarea de concedii fara plata in perioada noiembrie - decembrie in anul 2009.

- Reducerea cu 50% a normativelor de cheltuieli privind consumul de carburanti pentru institutiile publice, interzicerea achizitionarii de autoturisme, mobilier si aparatura birotica de catre institutiile si autoritatile publice si reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile si serviciile ramase de executat pe semestrul doi al anului 2010.

Guvernul Boc a inteles bine situatia

Guvernul Boc a inteles bine situatia, transformand investitiile intr-un obiectiv major. De la inceputul anului, premierul a afirmat in repetate randuri ca banii publici vor fi alocati in maxima masura posibila spre acest sector.

Obiectivele stabilite au fost respectate pentru anul 2010. La ultima rectificare bugetara, cheltuielile cu investitiile au fost estimate la 33,9 miliarde lei, aproximativ 17% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat, echivalentul a 6,6% din PIB.

Este important de precizat ca in perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, investitiile din industrie (42,3%) si comert/servicii (37,3) au fost mai mari decat cele din aceeasi perioada a anului trecut.

Viziune sau absenta de viziune?

Nu cadem defel de acord asupra lipsei de viziune a Guvernului Boc pentru a sustine investitiile private si pentru a crea locuri de munca. Permiteti-mi sa va impartasesc in cateva cuvinte viziunea integrata in ceea ce priveste sustinerea investitiilor private si crearea de locuri de munca, ce are la baza interventii prin mecanismele ajutorului de stat croit in jurul a trei mari piloni.

A. Primul pilon se refera la proiecte mari de investitii, adica a proiectelor de peste 5 milioane euro fiecare, in constructii industriale, turism, achizitii de echipamente medicale, care sa angajeze cel putin 50 de persoane.

Aceasta schema de ajutor de stat ramburseaza 50% din costurile eligibile ale proiectului initial de investitii, dar nu mai mult de 28 milioane euro si a fost adaptat in acest an la conditiile crizei curente, intrucat cu greu au putut fi gasite proiecte de investitii mai mari de 30 mil. Euro care sa creeze minim 300 de locuri de munca, asa cum erau cerintele inainte.

In ultimii doi ani am reusit sa cream 4848 de noi locuri de munca, prin investitii de 956 mil. Euro, din care ajutorul de stat aprobat a reprezentat 236 mil. Euro, adica un sfert din suma totala.

In 2010 Guvernul a finantat 9 proiecte de investitii in valoare de 660 mil. Euro. Ajutorul de stat aprobat a fost de 200 mil. Euro, din care 75,2 mil au fost deja platiti.

Identificam cu usurinta trei mari categorii de investitii:

- Proiecte de investitii pentru stimularea cresterii economice, precum: Pirelli, Renault, Aaylex Prod ca principali beneficiari.

- Proiecte de investitii menite sa asigure dezvoltarea economica durabila, precum: Dacia, Delphi Diesel Systems, Premium Aerotec, Lufkin Industries sau Remar ca principali beneficiari.

- Proiecte menite sa asigure dezvoltarea regionala: este deja aprobat proiectul de eficienta energetica pentru Turceni, care creeaza 500 de noi locuri de munca, investitia este de 296,5 mil. Euro, din care 36 mil. Euro reprezinta ajutorul de stat ce urmeaza sa fie platit.

Pentru anul 2011 Guvernul a alocat pentru primul pilon un buget in valoare totala de 214 mil. euro, din care 132 mil. euro sunt pentru noi proiecte de investitii, iar restul pentru cele aprobate pana acum.

B. Al doilea pilon are in vedere proiectele de investitii ale IMM-urilor (ajutorul "de minimis"), insotite de o politica privind parcurile industriale.

Schema de ajutor de "de minimis" se refera la proiectele de investitii pentru dezvoltare sau modernizare (de exemplu constructii industriale, turism si achizitii de echipamente) care pot beneficia de maximum 200.000 euro, bani nerambursabili, pe o durata de 3 ani fiscali.

In ultimii doi ani, bugetul total alocat a fost de 100 mil. euro. 905 IMM-uri au primit aprobari de finantare. Suma totala platita pana in prezent este de 46.3 mil. euro, din care 42.4 mil. euro s-au platit in 2010. In 2011, bugetul alocat este de 53.7 mil. euro.

Rezultatul politicii privind parcurile industriale arata, sintetic, cam asa: 49 parcuri industriale, 722 de antreprenori beneficiari si 330.943 locuri de munca create.

C. Al treilea pilon se refera la proiectele de investitii realizate de microintreprinderi, cu o vechime mai mica de doi ani (Programul "Start") la care vom adauga un alt sprijin orientat catre noile investitii create de tinerii antreprenori, care nu au avut niciodata o companie sau nu au detinut vreo participatie la o societate.

Programul "START" vizeaza dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale ale tinerilor si le faciliteaza accesul la finantare. In 2010, au fost alocati mai mult de 7 milioane de lei pentru acest program. Pana in data de 7 decembrie 2010, 658 de persoane au aplicat online cu 240 de proiecte. 70 de contracte au fost incheiate. Rata de absorbtie este de 100%.

Ordonanta de Urgenta pentru stimularea antreprenoriatului in randul tinerilor, cu varste pana in 35 de ani, care isi incep prima afacere ofera facilitati deosebite, precum: fonduri nerambursabile de pana la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri.

Fondul National de Garantare ofera garantii pentru creditele necesare realizarii planului de afaceri, in proportie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 80.000 euro. Noul angajator este scutit de la plata contributiilor de asigurari sociale pentru maximum 4 angajati, dar este obligat sa angajeze cel putin 2 persoane.

Investitiile, absorbtia fondurilor europene si debirocratizarea

Pentru anul 2011, investitiile continua sa ocupe un loc principal in constructia bugetara. Lor li se adauga cresterea cu aproximativ jumatate fata de anul 2010 a efortului public (inclusiv cofinantarea nationala) pentru stimularea absorbtiei banilor europeni.

Astfel, cheltuielile alocate pentru investitii se ridica la aproximativ 17,3% din totalul cheltuielilor bugetare pe anul urmator. Pentru 2011, proiectele cu finantare din fonduri europene reprezinta 36% din totalul cheltuielilor pentru investitii, adica 2,33% din PIB.

Scad la aproximativ jumatate fondurile europene de preaderare, inclusiv cofinantarea nationala (de la 1% din PIB in 2010 la 0,5% din PIB in 2011), deoarece proiectele isi incheie ciclul de implementare si decontare. Cresc insa semnificativ fondurile europene postaderare de la 6,5 miliarde lei in 2010 (1,3% din PIB) la 9,9 miliarde lei in 2011 (1,8% din PIB). Acestea sunt masuri absolut necesare pentru accelerarea relansarii economice.

Nu putem incheia acest survol fara a analiza obiectiv evolutia recenta a economiei romanesti, cu punctele sale tari si slabe.

Puncte tari ale evolutiei economice romanesti

- Somajul a scazut constant incepand cu luna aprilie 2010, dar in luna noiembrie s-a plasat pentru prima data in acest an sub 7% (6,95%, echivalentul a 633.500 someri).

- In primele 10 luni ale anului 2010, productia industriala a cunoscut o crestere de 4,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2009, iar comenzile noi in industrie cu 24,6% in aceeasi perioada. Aceste evolutii sunt sustinute si de o crestere considerabila a productivitatii muncii in acest sector (18,7% in primele 9 luni 2010 fata de primele 9 luni din 2009).

- In acelasi timp, reluarea cresterii economice a fost sustinuta si de exporturi care, in primele 10 luni ale anului 2010 au inregistrat un avans de 26,7% fata de primele 10 luni ale anului 2009, concomitent cu o apreciere reala a monedei nationale fata de euro (6,8% in primele 11 luni ale anului 2010 comparativ cu primele 11 luni ale anului 2009).

- Efectele reformei sectorului public au inceput sa se vada in reducerea cu aproximativ 3 procente a consumului colectiv de la nivelul administratiei publice in primele trei trimestre ale anului curent fata de primele trei trimestre din 2009.

Provocarile economice actuale

Provocarile la adresa competitivitatii economiei romanesti in anul 2010 vin in special din zona agriculturii, care a scazut in primele 9 luni cu 5,4% fata de anul trecut, din zona sectorului constructiilor, care si-a continuat trendul descendent in primele 9 luni ale anului 2010, inregistrand o scadere de aproximativ 13% si din zonainvestitiilor straine directe, care s-au diminuat pe fondul unei incertitudini generale existente la nivel mondial.

In acelasi timp, se observa o retinere a sectorului bancar in ceea ce priveste creditarea neguvernamentala, dar care se va ameliora treptat, odata cu relansarea cresterii economice.

Banii nu raspund la toate provocarile mediului de afaceri. Incepand cu anul 2011, firmele vor putea sa-si onoreze obligatiile fiscale prin declaratii unificate (doua la ANAF, una la casa de pensii, una la sanatate si una la somaj), transmise on-line sau depuse la un singur ghiseu. E un mare pas inainte pentru persoanele juridice - care vor economisi cam 36 de ore anual pierdute la cozi -, dar un pas mic raportat la nevoile reale de debirocratizare.

Acestea sunt masuri absolut necesare pentru accelerarea relansarii economice. In final, fie ca este vorba de reforma administratiei publice, fie de mediul privat, impartasim o rezistenta incapatanata in fata adversitatii. Datorita acestui spirit al decentei si al vointei de fier nu am fost niciodata mai optimista cu privire la viitorul Romaniei decat sunt acum.

Impreuna putem indeplini promisiunea de bunastare pentru toti romanii. Noi nu renuntam. Eu nu renunt. Nici voi nu ar trebui sa o faceti!

Andreea Paul (Vass)

Consilier de Stat al Prim-Ministrului Emil Boc

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...