De ce se naste greu un nou guvern

Pana in 2004, guvernele se faceau imediat dupa prezidentiale, seful statului nou ales jucand rolul de "formator".

Legitimitatea proaspat castigata le-a dat dreptul lui I. Iliescu, lui E. Constantinescu sau lui T. Basescu sa negocieze o majoritate in jurul propriilor partide. Se intampla asa fiindca alegerile legislative se tineau simultan cu cele pentru Cotroceni, iar optiunile exprimate pentru Camere si pentru candidatii la sefia statului erau cvasi-identice.

In 2009, s-a organizat pentru prima data un scrutin prezidential fara ca in acelasi timp sa fie alesi si parlamentarii. Motivul e simplu de inteles: la revizuirea Constitutiei din 2003, s-a decis ca mandatul presedintelui sa fie de cinci ani, iar cel al Parlamentului de patru.

Ei bine, acum un deceniu, Guvernul E. Boc, care iesise din alegerile tinute in 2008, era destituit cu cateva saptamani inainte de primul tur al prezidentialelor. Un nou guvern a fost investit abia dupa turul al doilea. Seful statului, T. Basescu, si-a facut cadou o majoritate doar dupa ce a fost confirmat in functie, in batalia cu M. Geoana.

In 2014, lucrurile n-au mai stat asa. Din doua motive: presedintele in functie nu mai putea candida, iar Guvernul era condus - de mai bine de doi ani - de unul dintre candidati (V. Ponta). Acesta din urma a pierdut competitia prezidentiala, dar a mai reusit sa se agate de fotoliul de la Palatul Victoria aproape un an, dupa care si-a dat demisia.

In toamna lui 2019 avem o combinatie a situatiilor anterioare: adica un presedinte (K. Iohannis) care vrea sa fie reales (ca si cel din 2009) si, pana de curand, un guvern condus - ca si in 2014 - de unul dintre candidati (V. Dancila).

Dupa destituirea acestui cabinet, a fost desemnat un nou premier, L. Orban, care cauta sa-si formeze echipa si sa obtina investitura. Va fi oare asa ceva posibil inainte de a sti cine va ocupa fotoliul de la Cotroceni in urmatorul mandat?

Exista doua dificultati. In primul rand, aceea ca partidele angajate in negocierea unei noi majoritati au candidati in cursa prezidentiala, asa ca orice decizie politica pe care o iau ele este si un gest electoral al propriilor candidati. Sau, mai exact: e in primul rand un gest electoral al prezidentiabililor.

A doua dificultate priveste calendarul electoral din 2020: cum e prima data cand alegerile locale si legislative se tin in anul de dupa prezidentiale, partidele au opinii diferite despre alegerile cu pricina: unele ar vrea ca ele sa ramana asa cum sunt programate, altele ar vrea anticipate pentru Parlament si abia apoi locale.

In zilele urmatoare vom afla daca Guvernul se naste acum sau abia dupa prezidentiale, dar si daca vreunul dintre candidati isi va putea asuma in campanie mosirea lui sau, dimpotriva, blocarea pentru cateva saptamani.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti si fost deputat european.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...