Cu fata la alegatori: Ion M. Ioniță, despre un posibil USL 2.0 după alegerile din 9 iunie: „Depinde de scorul pe care îl va înregistra această alianța”

Pesimism la cote istorice privind directia in care merge Romania. Un handicap pentru programul de guvernare

Autor: Mircea Cosea - profesor universitar
Joi, 01 Martie 2018, ora 23:34
7510 citiri

Implementarea programului de guvernare al coalitiei PSD-ALDE ne aminteste de aforismul jumatatii pline sau goale a paharului. Daca ne uitam la cresterea economica, jumatatea este plina, dar daca ne uitam la efectele acestei cresteri asupra echilibrului macroeconomic, jumatatea este goala.

Desigur, se poate spune ca aforismul paharului reflecta clasicul raport dintre optimism si pesimism numai ca, in cazul unui "pahar" care reprezinta starea economiei nationale, nu mai poate fi vorba despre un oarecare optimism si un oarecare pesimism, ci despre optimismul guvernantilor si pesimismul cetatenilor.

In pofida faptului ca la nivel guvernamental exista un optimism eclatant referitor la reusita programului de guvernare, cetatenii Romaniei cred ca lucrurile merg intr-o directie gresita si privesc cu pesimism anul 2018, dupa cum se arata intr-un sondaj din decembrie 2017 al Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie.

Astfel, conform sondajului, la intrebarea "Dupa parerea dvs., in ce directie merg lucrurile astazi in Romania?", 75% dintre cei chestionati au raspuns ca intr-o directie gresita, in timp ce doar 17% au spus ca tara merge intr-o directie buna.

Concluzia sondajului releva existenta unui pesimism absolut referitor la directia in care merge tara. Niciodata in ultimii de 25 de ani nu s-a inregistrat un procent de doar 17% al parerii conform careia tara ar merge intr-o directie buna. Pesimismul se mentine si pentru anul 2018, deoarece 46% dintre respondenti sunt de parere ca anul 2018 va fi un an mai prost si doar 28% ca va fi un an mai bun decat 2017.

Este de notorietate faptul ca programul de guvernare este inca de la preluarea guvernarii criticat la nivel de parteneriat social, al analizei interne si externe, fiind considerat nu numai nerealist, dar si responsabil de aparitia unor excentricitati fiscale care au adus nu numai dificultati functionarii economiei reale, dar si un climat de nesiguranta prin lipsa de predictibilitate.

Nu mai reiau aceste probleme, desi ar fi multe de spus. Nu le mai reiau si pentru ca ele par a fi, in sfarsit, constientizate de catre guvernanti si, de bine de rau, se incearca introducerea unor instrumente de corectare a greselilor facute. Nu inseamna ca putem considera aceste corecturi ca pe o garantie a intrarii in normalitate a unui act de guvernare responsabil, dar cred ca sunt un inceput ce ar putea avea urmari pozitive. Ramane de vazut.

Un handicap important al programului de guvernare

Este insa de analizat un alt aspect care, dupa parerea mea, constituie un handicap important al programului de guvernare. Handicap care de abia incepe sa-si manifeste efectele maligne, dar care se vor amplifica in viitorul apropiat asupra intregului proces de evolutie a situatiei economice.

Este handicapul inexistentei factorului motivational in paradigma politicii economice conceputa si promovata de catre actuala coalitie.

Pesimismul absolut si la cote nemaiintilnite in ultimii 25 de ani pe care il manifesta populatia fata de directia de dezvoltare impusa de guvernarea PSD-ALDE isi are sorgintea tocmai in absenta factorului motivational.

Ce reprezinta factorul motivational? Factorul motivational este o componenta obligatorie a oricarui model economic de dezvoltare. Recunoasterea acestei obligativitati a fost statuata la nivelul analizei economice relativ tarziu pe baza studiului asa numitelor "miracole economice" post belice, cu precadere pe exemplul Japoniei. (N.B: Daniel Kahneman- laureat al Premiului Nobel in 2002).

Se considera ca oricat de bine ar fi conceput un model de dezvoltare prin imbinarea unei gandiri economice strategice si prospective cu elemente de econometrie si conditionari geoeconomice, reusita finala nu este posibila fara luarea in calcul a calitatii si sustenabilitatii impactului actiunii umane.

Altfel spus, reusita trecerii de la modelul teoretic la practica economiei reale depinde hotarator de modul cum se implica si actioneaza cetatenii, adica factorul forta de munca.

Pentru ca aceasta implicare sa fie posibila si eficienta, forta de munca trebuie sa fie motivata, adica sa inteleaga obiectivele propuse, sa creada in realismul si viabilitatea lor, sa constientizeze faptul ca realizarea interesului personal depinde de realizarea interesului general, sa aiba garantia ca efortul pe care il depune (fizic, intelectual, fiscal) pentru societate va fi recompensat prin sprijinul si protectia pe care societatea i le va asigura.

Rezulta ca ar trebui sa se constituie si sa se consolideze pe parcurs o relatie de parteneriat intre programul de guvernare si cetateni, in sensul sustinerii in mod constient de catre acestia a demersului de atingere a unor obiective pe care ei insisi le considera necesare propriilor lor interese. Este un tip de parteneriat guvern - cetatean pe care, de exemplu, un autor de renume cum este Thomas Piketty il considera esential in crearea climatului de democratie economica.

Obtinerea unui astfel de parteneriat da incredere cetateanului in viitorul sau, avand convingerea ca drumul pe care s-a angajat tara sa este corect, asigurandu-i conditii prielnice de dezvoltare atat lui, cat si copiilor sai. Evident, in aceste conditii, nu se mai poate vorbi despre o situatie de pesimism care conduce la apatie sociala sau la tendinta de parasire a tarii.

Cota inalta de pesimism pe care cetatenii romani o manifesta azi fata de drumul pe care se indreapta tara este expresia inexistentei acestui parteneriat intre prezentul program de guvernare si cetateni? Este o dovada ca programul de guvernare nu a luat in seama factorul motivational?

Este cert ca programul de guvernare PSD-ALDE nu a acordat atentia cuvenita acestui factor sau, mai corect spus, a inteles gresit ce inseamna factorul motivational.

Autorii programului au gresit atunci cand au redus factorul motivational doar la aspectul lui mercantil, avand convingerea eronata ca cetateanul le poate deveni partener de sustinere si implementare a programului, chiar si in conditiile in care este cointeresat doar si numai material prin promisiunea unor venituri salariale si pensii mai mari.

Este nu numai o interpretare simplista, dar si jignitoare, reducand atributele calitative ale statutului social si politic ale actualului cetatean roman modern si european doar la un singur atribut cantitativ, acela al consumului.

Nu se poate nega importanta stimulului banesc (mariri de salarii si pensii) in motivarea fortei de munca, dar este insuficient in actualele conditii pentru a asigura parteneriatul guvern-cetatean in implementarea unui program de guvernare, mai ales cand nici macar promisiunile de crestere a veniturilor nu sunt integral respectate.

Ce stimulente in afara banilor ar trebui oferite de PSD+ALDE

Ce stimulente in afara celor materiale ar trebui sa dea un program de guvernare pentru a motiva cetatenii in rolul lor de ofertanti ai fortei de munca si de platitori de impozite si taxe?

Conform experientei altor tari care au realizat acele miracole ale reconstructiei si dezvoltarii dupa cel de Al Doilea Razboi sau in zona sud-est asiatica in ultimul sfert al secolului XX, factorul motivational s-a realizat printr-un set de masuri, politici si programe orientat spre:

  • obtinerea coeziunii sociale si eliminarea discriminarilor intre diferite categorii socio-profesionale si forme de proprietate;
  • existenta unor strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung, a unor proiecte de tara sau chiar a unor planuri multianuale (planificarea este utilizata sub diverse forme ale modelelor de dezvoltare in Japonia, Israel, Coreea de Sud, Thailanda, India, Brazilia) cu obiective clare, etapizate si prioritizate, apte de a oferi predictibilitate atat la nivelul firmelor cat si al carierelor individuale;
  • claritate si continuitate in stabilirea si urmarirea unor obiective de natura geoeconomica si geopolitica, acceptate ca obictive de interes national cu efecte directe asupra viitorului tarii (aliante politice si monetare, aderare la zone de integrare economica si monetara etc).

Programul de guvernare al actualei coalitii de guvernare nu a avut in vedere astfel de elemente, ba, dimpotriva, in unele cazuri merge intr-o directie diferita.

De exemplu, obtinerea coeziunii sociale si eliminarea discriminarilor de tratare sunt practic sabotate prin Legea salarizarii si asa numita revolutie fiscala. Societatea s-a scindat in sector public, pe de o parte, bine platiti, si sector privat, pe de alta parte, supus unui tip discutabil de fiscalitate menit sa finanteze cresterile salariale din sectorul public.

S-au creat diferente cu tendinta de antagonizare intre parlamentari, primari, Consilii Judetene si locale,pe de o parte, beneficiari de mari cresteri salariale, si cele aproape doua milioane de persoane din educatie, politie, sanatate si din alte diverse categorii, care nu numai ca nu au beneficiat de cresteri, dar au si inregistrat scaderi de salarii, pe de alta parte.

Nu exista nici viziunea clara si precisa despre viitor

Programul de guvernare nu este bazat pe o strategie sau proiect de tara. Baza programului de guvernare o constituie doar programul electoral al PSD, document programatic structurat pe idei politice, incapabil prin definitie sa ofere o viziune pe termen lung.

Mai mult, nici acest program nu este definitivat si stabil, fiind "ajustat" de catre fiecare dintre cele trei guverne instaurate pana in prezent de catre coalitie.

Nici in ceea ce priveste obiectivele de anvergura geopolitica si geoeconomica situatia nu este clara. Desi se declara cu emfaza sustinerea traseului european, guvernarea PSD-ALDE a atins cel mai de jos nivel al raporturilor cu institutiile europene de la aderarea din 2007.

Cat despre aderarea la zona euro, nici nu se mai trece de nivelul declarativ, neexistand nicio clarificare sau precizare in aceasta directie.

Neglijarea de catre autorii programului de guvernare a factorului motivational are, acum, drep consecinta "pesimismul absolut" de care da dovada populatia fata de directia in care Romania este orientata. Este posibil ca spre mijlocul anului acest pesimism sa ia o forma mai directa de protest, ce va duce la o inflamare a situatiei sociale prin greve si proteste de strada.

Atentionez asupra acestei posibilitati cu cea mai buna intentie. Nu este o prezicere a la Mafalda si nici o amenintare. Este doar o atentionare cu speranta ca este inca timp sa se evite o astfel de posibilitate.

Anul 2018 ridica multe probleme pentru actuala guvernare

Fara sa detaliez in scrierea de fata, problemele vor fi grave din punct de vedere bugetar, dar si prin efectele unei inflatii in crestere.

Promisiunile de crestere a salariilor in sectorul de sanatate, ca si ridicarea punctului de pensie, necesita o finantare greu de realizat, ceea ce va conduce la contractarea unor imprumuturi.

In astfel de situatii tensionate, orice guvern are nevoie de intelegerea, sustinerea si rabdarea populatiei.

Iata de ce actuala guvernare trebuie sa-si faca cetateanul partener, fie el un simplu salariat sau un intreprinzator privat. Un prim pas in aceasta directie ar fi sinceritatea si transparenta actului guvernamental. Este timpul sa se spuna cetatenilor ce este si ce nu este posibil, ce s-a gresit si de ce s-a gresit, cand si cum se vor putea obtine salariile promise fara a amaneta viitorul tarii.

Nici jocul de-a "Sus Kovesi, Jos Kovesi", nici aritmetica de la tabla a doamnei Olguta Vasilescu si nici macar expozeurile domnului Tudorel Toader nu mai pot da optimism romanilor.

Un popor optimist este un popor puternic. Oare chiar se vrea sa fim optimisti?

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#program guvernare PSD handicap, #efecte program guvernare PSD , #guvern