Opinii: Unde se termina nesimtirea si incepe poporul

Guvernantii incearca din rasputeri sa dea senzatia ca au administrarea tarii sub control, ca si cand haosul ar putea fi instalat intr-o matrice si tinut in lesa, cuminte, spre a fi convertit in forta motrice.

In aparitiile sale cele mai recente, premierul Romaniei a aratat publicului un tip multumit ca in tara nu se intampla numai nenorociri. Se mai intampla centuri de ocolire si zece kilometri de autostrada - Emil Boc a contracarat la capitolul imagine reamintindu-le romanilor ca-i dor drumurile, ca injura infrastructura si pe cine a facut-o, mai precis a omis-o dintre prioritati.

Dar a sunat teribil de fals. Ca melodiile care preced anunturile in gari. Ca o cutie goala de sardele aruncata pe un teren de golf. Dar poate ca avem definitii diferite despre decenta.

Daca as fi fost premierul unei tari unde cinci bebelusi ar fi pierit in chinuri in incubatoare care urlau a incendiu spre asistentele care petreceau cu urecha infipta in casetofon nu mi-ar fi ars de un pahar pe bord, ca sa testez finetea unei sosele.

Ce are premierul cu tragedia de la Maternitatea Giulesti? Trebuie sa se opreasca lumea in loc pentru ca sistemul isi arata nemernicia secerand vieti nevinovate? Se pot pune si aceste intrebari, dar tot in numele libertatii, imi permit sa cuget dupa cum ma taie simtirea.

Cand o tara intreaga este socata de cumplita intamplare, cand zilnic, jurnalistii descopera o noua mostra de indolenta in acest teribil concurs de imprejurari, care o intrece pe precedenta, cand dimensiunea dezastrului este intrecuta doar de intensitatea lui, nu-ti arde de nimic. Nu razi fericit, imbratisandu-te cu oamenii, constatand ca nu ti s-a varsat paharul pe bord, nu-ti arde nici macar sa zambesti. Esti suparat, esti negru de furie, esti descumpanit gandindu-te la oamenii care si-au ingropat copiii, morti in chinuri groaznice din cauza slabiciunii de care dau dovada institutiile statului. Iar statul esti tu!

Ii dai peste gura lui Radu Berceanu, isterizat ca presa nu-l intreaba pe Sorin Oprescu cum se simte in pielea gestionarului de spital criminal, ci pe premier. Adica asta facem acum, ne spalam pe maini? Ne bucuram ca nu suntem noi direct implicati in moartea bebelusilor? Cantarim ce are de pierdut partidul si ce de castigat?

Ne prefacem ca nu s-a intamplat nimic si inspectam sosele de centura si zece kilometri de autostrada?

Si ce sa faca premierul, sa-si smulga parul din cap? Exact! Vreau sa vad un sentiment de vinovatie cat de mic, izvorat din apartenenta la o clasa politica incapabila sa ne garanteze ca asemenea orori nu se vor mai petrece.

Mai am un cuvant pentru doctorul-primar general. Intors din vacanta, Sorin Oprescu a jurat ca vinovatii vor plati. In locul sau, demisionam. Si asta dupa ce-l carpeam pe seful Administratiei Spitalelor, caruia-i interziceam si sa mai respire la televizor, dar sa se mai planga de saracia sistemului.

Oare isi imagineaza cineva ca daca aveau salarii de 1.500 de euro, asistentele ar fi stat incolonate langa incubatoare si nu mergeau la chef?

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...