Retrocedarile, test pentru CCR - Interesul national vs Constitutie

La 23 de ani de la caderea comunismului, Romania inca nu a rezolvat intr-un mod decent problema imobilelor nationalizate. Impotenta politica (asa cum a numit-o Victor Ponta) sau retea de interese, asa cum acuza proprietarii care continua sa ceara sa li se faca dreptate?

Obligat de aproape doi ani de zile de CEDO sa puna capat acestei situatii, statul roman pretinde ca a gasit, in sfarsit, o solutie. Dupa aproape un an de guvernare si avand in spate o majoritate parlamentara confortabila, Cabinetul Ponta a modificat legea restituirii imobilelor nationalizate pe ultima suta de metri, prin angajarea raspunderii. Adica fara dezbateri in Parlament.

Cat de constitutionala este procedura si solutia legislativa propusa de actuala Putere vom vedea peste cateva saptamani, cand CCR va da o decizie.

In timp ce statul se apara sustinand ca nu are bani, fostii proprietari prezinta o lista lunga de motive pentru care, in opinia lor, aceasta lege o incalca pe cea fundamentala a tarii. Merita amintit ca, in 2010, intr-o situatie similara, Curtea Constitutionala a respins taierea pensiilor argumentand, printre altele, ca dreptul constitutional la pensie nu poate fi afectat de proasta gestionare a bugetului de catre stat. Dar dreptul la proprietate poate fi?

Ce spune Guvernul: S-au dat 4 miliarde, mai raman 8. Sarcina ramane pe viitoarele guverne

In discursul tinut de premierul Ponta la angajarea raspunderii in fata Parlamentului, acesta a prezentat principalele prevederi ale legii, apreciind ca s-a gasit o solutie juridica sustenabila pe termen mediu si lung. El a cerut sprijinul deputatilor si senatorilor pentru a dovedi ca "impotenta politica nu mai are loc in 2013".

Victor Ponta a spus ca s-au retrocedat pana acum 10 mii de cladiri, 1,3 milioane de hectare, 150 de milioane de euro in numerar, patru miliarde de euro prin actiuni la Fondul Proprietate.

"Ceea ce mai avem de restituit in continuare - in acest moment, estimarea este undeva la opt miliarde de euro -, reprezinta totusi un cost important pe care societatea romaneasca, in ansamblu, il are de platit.

(...) Sarcina, mai departe, ramane pe viitoarele guverne, pe viitorii contribuabili la bugetul public si este corect sa le spunem oamenilor adevarul despre ceea ce trebuie sa facem in continuare", a precizat premierul, subliniind faptul ca reglementarile din actul normativ au fost agreate si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

In prezent, exista 3.500 de cauze pe rol la CEDO privind retrocedarile. "Curtea Europeana a Drepturilor Omului a solutionat printr-o decizie-pilot una din aceste cauze, a acordat un termen Romaniei pentru a-si pune la punct legislatia, altfel toate cele 3.500 de cauze, incepand cu data de 12 mai, ar fi solutionate conform deciziei-pilot, ceea ce, pentru Romania, pentru bugetul Romaniei, este in mod clar cu totul si cu totul nesustenabil", a mai sustinut premierul.

Solutia Ponta in problema imobilelor nationalizate are cateva prevederi importante. Astfel, principiul de baza este restituirea in natura catre proprietari, nu catre cesionari. Exista si situatii reglementate intr-un mod special: scolile si spitalele care sunt retrocedate nu isi pot schimba destinatia zece ani, timp in care autoritatile locale si Guvernul trebuie fie sa gaseasca o modalitate de a cumpara cladirile de la proprietari, fie de a-si muta institutiile intr-un alt sediu.

Cei care nu mai pot primi terenurile si imobilele in natura vor putea participa la licitatii cu puncte si sa obtina o despagubire in echivalent.

"Orice alta varianta decat cea cu puncte, conform legislatiei europene, se introduce in calculul deficitului public si ar fi dus Romania la un deficit pe care nici un fel de guvern nu l-ar fi putut gestiona. Sistemul cu puncte a fost acceptat de CEDO, se considera compatibil cu standardele europene", a sustinut Ponta.

Nu in ultimul rand, cei 14.000 de beneficiari care detin titlu de despagubire, dar nu au mai primit banii isi vor primi sumele aferente in cinci ani, a decis Guvernul. De asemenea, restul proprietarilor vor primi banii in sapte ani, iar cesionarii vor primi doar 15 la suta din diferenta dintre pretul platit de ei proprietarului si valoarea de despagubire pentru imobilul sau terenul respectiv, a mai anuntat premierul, cerand ajutorul parlamentarilor in combaterea fenomenului "samsarilor imobiliari".

Ce spune Opozitia: Amestec in Justitie si incalcarea dreptului de proprietate

Principalul partid de Opozitie, PDL, nu a reusit sa adune numarul necesar de semnaturi de la UDMR si PP-DD, asa ca nu a putut depune o motiune de cenzura (unii carcotasi spun ca nici nu s-a straduit prea tare).

In schimb, a atacat anumite prevederi ale legii la Curtea Constitutionala, urmand ca aceasta sa se pronunte in scurt timp.

PDL a acuzat nerespectarea procedurilor, mai exact faptul ca Guvernul Ponta si-a angajat raspunderea, desi un proiect de lege pe aceeasi tema era deja depus la Parlament, ceea ce incalca doua decizii anterioare ale Curtii Constitutionale.

In ceea ce priveste motivele de fond ale contestatiei, PDL sustine ca se incalca Constitutia pentru ca viitoarea Comisie Nationala, care se va institui potrivit noii legi, va putea invalida in mod ilegal deciziile irevocabile ale comisiilor locale, adica se va substitui Justitiei.

Un alt aspect asupra caruia Curtea este chemata sa se pronunte este faptul ca persoana care dobandeste proprietatea asupra unui bun va fi obligata sa nu ii schimbe destinatia timp de 10 ani, incalcandu-se astfel dreptul de proprietate deplina, si anume dreptul la posesie si folosinta.

In replica, premierul Victor Ponta a comentat ironic sesizarea depusa de PDL la Curtea Constitutionala, spunand ca "nu e foarte serioasa", ci e mai mult de genul "fa-te ca lucrezi!".

"S-au facut si ei ca au facut o plangere, nu e nimic important", a declarat premierul intr-o emisiune de televiziune.

Ce spun proprietarii: Legea nu se aplica proceselor pe rol! Mafia imobiliara a fost creata de autoritati

Proprietarii deposedati de regimul comunist au o sumedenie de nemultumiri, critici si acuze la adresa legii Ponta, dupa cum arata sesizarile primite la redactia Ziare.com, pe care le vom prezenta, pe scurt, in continuare, in ideea ca, cine stie, poate ca Avocatul Poporului va gasi printre ele argumente solide pentru a sesiza, la randul sau, Curtea Constitutionala.

Astfel, intr-un comunicat remis de Asociatia pentru Proprietate Privata (APP), se arata ca Guvernul nu a modificat legea asa cum promisese in fata reprezentantilor Curtii Europene si ai Consiliului Uniunii Europene la intalnirea din 5 aprilie 2013.

Mai exact, desi in decizia pronuntata in cauza 'Atanasiu si altii' impotriva Romaniei CEDO cerea autoritatilor romane sa ia masuri urgente pentru ca proprietarii sa primeasca o despagubire echitabila, aceste aspecte nu se regasesc in noua lege, sustine APP.

"Respectarea dreptului de proprietate face parte din categoria drepturilor fundamentale care trebuie sa stea la baza unei societati democratice. In cazul in care va fi adoptata noua lege in forma propusa de Guvern, multi proprietari vor fi practic decazuti din dreptul de a primi depagubiri pentru proprietatile confiscate.

Se ajunge astfel ca printr-un act normativ sa fie nerespectate principii fundamentale de drept potrivit carora proprietatea este imprescriptibila", acuza reprezentantii proprietarilor.

Totodata, in comunicatul APP se arata ca reprezentantii Curtii de la Strasbourg ar fi "criticat in termeni aspri proiectul de lege propus". "CEDO a constatat ca proiectul Guvernului ingradeste accesul la Justitie prin faptul ca persoanele indreptatite nu se vor mai putea adresa instantei ca sa le solutioneze cererile in cazul in care institutiile abilitate in acest sens nu o fac", mai arata APP, care acuza faptul ca prevederile acestei legi reprezinta o incercare de tergiversare "atat a datei cand vor fi solutionate cererile, dar mai ales a momentului in care s-ar acorda, in mod efectiv, despagubiri".

Mai mult, APP isi exprima nemultumirea fata de mecanismul complicat de compensare prin puncte al celor carora nu li se mai pot restitui imobilele in natura si sustine ca in acest mod vor fi avatajati tot cei care vor prelua drepturi litigioase.

"Uitand parca cine a fost la putere in anii cand au fost vandute in temeiul Legii nr. 112 din 1995 imobilele care acum nu se mai pot restitui in natura, Guvernul arunca intreaga vina pentru un esec atat de rasunator fie pe instantele de judecata, fie pe executorii judecatoresti, fie vinovatul principal este mafia imobiliara.

Mafia imobiliara a fost insa creata de autoritati. Fara ajutorul functionarilor corupti din cadrul autoritatilor implicate in procesul de acordare a despagubitilor, nu am mai fi vorbit astazi de samsari, cum ii place primului ministru sa ii numeasca pe cei din cauza carora pretinde ca proprietarii nu au fost nici pana in prezent despagubiti.

In aceste conditii, punand lupul paznic la oi, noua lege va acorda puteri sporite, permitand sa valideze sau sa invalideze deciziile autoritatilor administrative, tocmai functionarilor ANRP, institutie care se face vinovata de crearea si intretinerea acestei mafii imobiliare", acuza vehement Asociatia pentru Proprietate Privata.

Perioada lunga de timp in care se vor acorda despagubirile (16 ani!) si necorelarea valorii unui imobil cu indicele de inflatie, precum si faptul ca noua lege va crea o discrepanta intre cei deja despagubiti si cei care urmeaza sa fie, sunt alte critici aduse de APP acestui proiect de lege.

Intr-un alt email primit la redactie din partea unei persoane care nu a dorit sa isi faca public numele, avand un astfel de proces pe rol, se semnalazeaza faptul ca aceasta lege incalca art. 15 alin (2) din Constitutie conform caruia "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile".

In aceste conditii, in ceea ce priveste cauzele aflate pe rolul instantelor, acestea trebuie sa se judece potrivit reglementarii de drept material aplicabile la momentul introducerii actiunii, nefiind posibil sa se schimbe regulile de drept in timpul litigiului, pentru ca s-ar incalca dreptul la un proces echitabil care presupune solutionarea cauzei potrivit unor norme de drept precise si previzibile.

Astfel, sustine cititorul nostru, legiuitorul poate adopta legi noi, dar acestea se vor aplica numai pentru viitor si in nici un caz in situatia litigiilor deja incepute. Un litigiu inceput se judeca dupa legea din momentul introducerii cererii de chemare in judecata, sustine el, contestand astfel dispozitiile art. 4 privitoare la aplicarea noii legi la procesele deja incepute.

Totodata, in opinia sa, legea face discriminare intre cei care au dosare solutionate si evaluate cu expertize ANEVAR (la valoarea de piata) si cei carora li se va aplica grila notariala si urmeaza sa obtina despagubiri "la calendele grecesti".

O alta lista lunga de "neconformitati cu standardele CEDO ale proiectului de lege" am primit de la un alt cititor Ziare.com care din aceleasi motive nu a dorit sa isi faca public numele. O parte dintre acestea se regasesc mai sus, iar dintre celelalte spicuim cateva.

Astfel, proiectul de lege nu stabileste daca terenurile atribuite au aceeasi valoare ca cele nationalizate sau care este raportul de valoare dintre acestea si nu stabileste nici care este raportul dintre valorile grilei notariale si valoarea de piata a bunurilor, sustine cititorul nostru.

De asemenea, proiectul nu contine reglementari referitoare la procedura de urmat in caz de invalidare a deciziei autoritatii locale de catre Comisia nationala. Nu sunt prevazute termene pentru publicarea de catre autoritati a numarului si listei cererilor ce trebuie solutionate, nu exista termen pentru transmiterea dosarelor la Comisia Nationala, nu exista termen pentru emiterea titlurilor de plata de catre A.N.R.P. si nu exista un control judiciar care sa oblige A.N.R.P la emiterea titlurilor de plata.

In final, acesta isi exprima convingerea ca legea ar trebui pusa in acord cu standardele CEDO si sustine ca prin adoptarea unui proiect care nu va fi validat de catre forurile europene competente Romania risca, in afara declansarii procedurii de infrigement, sa fie condamnata la CEDO pentru miile de cauze aflate pe rol, cauze care vor fi admise automat daca hotararea pilot nu a avut efecte in termenul stabilit.

Doua semne de intrebare

Curtea Constitutionala a anuntat ca sesizarea PDL va fi dezbatuta pe 22 mai. Ulterior, au aparut informatii in presa potrivit carora data ar fi fost devansata pe 10 mai, cu doua zile inainte de expirarea termenului dat de CEDO.

Vor judeca la rece, cu luciditate, magistratii CCR toate argumentele de ordin juridic, dintre care cateva au fost expuse mai sus, sau se va merge pe mana statului, invocandu-se interesul national, mai exact lipsa banilor?

Pe de alta parte, dupa ce sesizarea depusa la Curte de PDL va fi facuta publica, vom putea constata daca se confirma o acuzatie adusa PDL in repetate randuri in ultima perioada. A facut sau nu blat cu Puterea?

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...