Inainte vreme, omul, cand se trezea dupa somnul de noapte, se uita pe fereastra, sa vada daca vremea e cu soare sau cu zapada. Astazi, omul trezit de dimineata, se uita la televizor, sa vada daca vremea e cu motiune sau e fara motiune.
Motiunea este arma facuta de Constitutie pentru ca Opozitia sa-si arate muschii in fata majoritatii, sa demonstreze ca e luata in serios, indiferent de guvernare si chiar sa se impuna mai tare decat guvernarea insasi.
Sicanarea majoritatii, sabia minoritati
In locul acestora, motiunile noastre au ajuns un fel de prastie, cu care Opozitia sicaneaza majoritatea, plictiseste telespectatorii, oboseste radioascultatorii si strica vanzarea ziarului la chiosc.
Respectiva arma e sabie cu doua taisuri. Cu unul loveste crunt, daca reuseste. Cu al doilea te arunca in derizoriu, daca da gres. Altfel spus, cu cat ai avut mai multa dreptate, cu atat mai strasnic te faci de spanac, cand vor observa si analfabetii ca ai calculat gresit, crezand ca va invinge dreptatea si nu majoritatea, cum scrie in Constitutie.
Dar, chiar si atunci cand ai lovit crunt, poti ramane cu coada intre picioare, daca esti un simplu recrut, iar adversarul e un marinar incercat, ca cel de acum vreo doi ani, cand s-a pus scut in fata motiunii, l-a aparat pe Boc si l-a pus la loc, de au ramas cei cu motiunea castigata sa vorbeasca, pana azi, tot la bec, ascultandu-l pe Boc.
Arta de a incerca marea cu degetul si oceanul cu pixul
Acest mare rateu de acum doi ani a fost singura mare victorie in razboiul motiunilor. Opozitia n-a castigat mai mult decat ce au castigat turcii la Plevna, dar tot nu se lasa si incearca non-stop marea cu degetul mic al domnului Ponta si oceanul cu pixul de catifea al domnului Crin.
Sabia are insa si al treilea tais, mai rau decat derizoriul: plictisul. Intr-o lume normala, cand se aude de motiune, toata suflarea sta la televizor, sa se delecteze, privind sapuneala facuta de Opozitie, apararea premierului si lupta intre ei, care pe care. Intr-o lume plictisita, cand auzi de motiune, iti vine sa te duci la bucatarie, ca sa verifici daca nu ti s-a ars budinca.
Nimeni n-a reusit sa induca in societate starea de plictis mai bine decat Opozitia noastra, de sub bagheta dirijorului Ponta, ajuns intamplator la filarmonica din Kiselef si de sub viitorul baston de maresal, ajuns intamplator in ranita soldatului Crin.
Spectacolul s-ar putea numi vodevil, daca nu s-ar apropia mai mult de circ, prin sondajele paradoxale, unde stanga sta mai bine la partid decat la presedinte, dreapta mai bina la presedinte decat la partid, iar restul e la pamant, pentru ca nu el a comandat sondajele.
Unii se gandesc, altii se razgandesc, ceilalti se plictisesc
Ca sa mai inveseleasca atmosfera, moderatorii TV isi fac datoria si intreaba sistematic luptatorii din Opozitie: "ce sanse credeti ca are motiunea?".
In loc sa ramana incremenit, cel intrebat da dovada ca a invatat lectia pe dinafara si ca a pregatit raspunsul pe dinauntru, intrucat el da asemenea raspunsuri de cateva ori pe zi, la ziare si la posturi: "rolul nostru nu este sa cautam sanse, este sa ne exercitam un drept" sau "sunt sanse, cunosc cativa care au si promis ca tradeaza, au mai tradat, contez pe ei, n-ar fi prima oara", sau inca "merita incercat, poate lipsesc unii, s-au razgandit altii".
Partial au dreptate: nu poti sti de unde rasare iepurele, atunci cand unii se gandesc, altii se razgandesc, iar altii inca se mai consoleaza cu gandul ca unii se mai ragandesc, atunci cand se gandesc sau lipsesc.
Opozitia incearca, pentru ca incercarea moarte n-are. Mai incearca o data, pentru ca nici repetarea moarte n-are. Dar daca tot incearca si iarasi incearca, incepe sa functioneze si celalalt poroverb, conform caruia boala lunga e moarte sigura.
Intre motiune si sorici, cui ii arde de cenzura?
Boala lunga a Opozitiei este marele atu al domnului Boc, este marea sansa a presedintelui, este colacul de salvare al guvernului: cand tot crestinul isi pregateste soriciul, cand umple matul caltabosului si cauta un bradut mai convenabil in piata braconierilor, Opozitia nu stie alt cantec, decat numai colindul de Mos Ajun: ne dati sau nu ne dati guvernarea?
Cu el in minte, deschidem dimneata fereastra si vedem ca e soare, o deschidem la pranz si observam ca ninge, iar seara, cand ne uitam la TV, nu vedem in Parlament decat numai ceata. Adica, ori se citeste motiunea de cenzura, ori se discuta, ori se respinge, ori se trimite la CCR.
Daca am depasit toate fazele motiunii, inseamna ca, sigur, se depune alta.