Ziare.com

Campanie Ziare.com: Cum sa luam banii din Parlament si sa-i dam la cercetare? (III)

Miercuri, 03 Februarie 2010, ora 15:24

   

Campanie Ziare.com: Cum sa luam banii din Parlament si sa-i dam la cercetare? (III)
"Subfinantarea crunta si politicile falimentare aplicate de guvernele care s-au perindat dupa 1989 au distrus sistematic cercetarea, determinand exodul masiv al valorilor si crearea unei retele de mediocritati care au supravietuit chiar fara a produce stiinta de calitate".

Asa considera Raul Muresan (foto), tanarul cercetator clujean care a decis sa isi prezinte public opiniile cu privire la modul in care este apreciata, evaluata si sustinuta cercetarea in Romania.

Dupa ce v-am prezentat in zilele anterioare concluziile la care a ajuns in doi ani de la revenirea in tara, astazi va dezvaluim care este, in opinia sa, eroarea fundamentala pe care o fac autoritatile romane, precum si cheia distribuirii eficiente a fondurilor in cercetare.

Iar la finalul lecturii va invitam din nou sa va spuneti parerea cu privire la una dintre convingerile exprimate de Raul Muresan: "In cazul unui sistem reformat si competitiv de cercetare, niciun politician nu ar trebui sa mai gaseasca argumente pentru a-i reduce fondurile".

Episodul III: Evaluarea cercetarii - Calcaiul lui Ahile

S-a spus adesea ca in Romania cercetarea nu merita finantata pentru ca reprezinta o investitie proasta, fara rezultate. Aceasta perceptie nu a ramas doar la nivel declarativ, ci a determinat actiuni dure ale guvernului dupa declansarea crizei financiare si economice. Fondurile alocate cercetarii in 2009 au fost reduse cu mai mult de jumatate fata de cele acordate in 2008, inducand disfunctionalitati majore in desfasurarea proiectelor stiintifice.

Din pacate, sistemul de cercetare romanesc este intr-adevar, in general, de slaba calitate, din mai multe motive.

Putem enumera aici subfinantarea crunta si politicile falimentare aplicate de guvernele care s-au perindat intre 1989-2004. Acestea au distrus sistematic cercetarea, determinand exodul masiv al valorilor si crearea unei retele de mediocritati care au supravietuit chiar fara a produce stiinta de calitate.

Odata cu lansarea Planului National de Cercetare Dezvoltare Inovare II (2007-2013) a reaparut speranta ca sistemul se va schimba. Acest plan, coerent de altfel si cu o viziune strategica pe termen mediu, promitea relansarea cercetarii romanesti prin investitii financiare masive.

Startul insa a fost fundamental gresit deoarece primul pas necesar era reformarea evaluarii cercetarii pentru a se asigura ca banii sunt investiti corect si pe criterii de performanta de nivel international.

Romani despre care merita sa vorbim (I).

Cum ar trebui sa fie: "Esti ceea ce publici"

Ca sa intelegem mai bine care sunt problemele si solutiile posibile pentru reforma cercetarii, voi descrie in continuare modul in care se evalueaza si finanteaza cercetarea.

Din fericire, performanta in cercetare poate fi cuantificata relativ usor, prin criterii obiective. Ma voi referi mai departe doar la cercetarea fundamentala, care produce cunoastere fara aplicabilitate imediata (e.g., astrofizica, cercetarea creierului, studiul sistemelor complexe) si care ar trebui sa aiba ca produs final in special articole publicate in reviste stiintifice internationale.



Rezultatul unei cercetari fundamentale se materializeaza, deci, in cunoastere care este facuta publica prin articole stiintifice. Succesul sau importanta unui articol stiintific este, de regula, dat de numarul de citari ale acestuia, adica numarul de referiri ale articolului de catre alte articole stiintifice.

Descoperirea ta este importanta daca e folosita de altii pentru a avansa incremental cunoasterea. Cu cat articolele unui cercetator sunt citate de mai multe ori, cu atat acesta este mai "bun", mai performant, mai vizibil international, si cu un prestigiu mai mare. Se spune printre cercetatori ca "esti ceea ce publici". Asadar, comunitatea stiintifica are mecanisme concrete de masurare a valorii unui studiu, importanta acestuia fiind in general apreciata prin numarul de citari ale studiului respectiv.

Nu doar articolele individuale au indici de performanta ci si revistele. Asa-numitul factor de impact al revistei masoara de cate ori, in medie, este citat un articol din revista respectiva. Cu cat factorul de impact este mai mare, cu atat revista este mai importanta si cu atat e mai greu sa publici in acea revista.

Articolele stiintifice trimise la reviste sunt evaluate prin asa-numita procedura colegiala ("peer-review"). Aceasta presupune trimiterea articolului catre cel putin 2-3 cercetatori evaluatori, activand in acelasi domeniu, care sunt specialisti ce pot evalua valoarea articolului, originalitatea sa, si robustetea metodologica a acestuia.

Revistele cu factor de impact mare utilizeaza pentru evaluare cercetatori de prima clasa la nivel international, foarte exigenti si extrem de selectivi. De aceea, in general, revistele cu factor de impact mare publica articole foarte valoroase. Exemple de reviste internationale de top sunt Science, publicata inca din 1880, sau Nature, cu o traditie datand din 1869.

Cum ar trebui sa fie: Fondurile se aloca pe criteriul performantei

Finantarea cercetarii se face in mare parte prin proiecte (granturi) de cercetare care sunt evaluate intr-un mod foarte similar cu articolele stiintifice. Un cercetator, numit "director de proiect" (in engleza "principal investigator"), scrie o propunere de proiect de cercetare (grant) care investigheaza o tema importanta si care urmeaza a se desfasura, de obicei, pe parcursul mai multor ani.

Directorul de proiect isi creeaza si o echipa cu care sa abordeze tema stiintifica, iar din banii aferenti grantului se platesc salarii, se cumpara echipamente, se deconteaza deplasari la conferinte, se platesc costuri de publicare, s.a.m.d. Asadar, cercetatorii isi finanteaza studiile in principal prin granturi de cercetare cu bugete ce se intind pe mai multi ani.

Granturile de cercetare se aloca prin competitii in cadrul carora propunerile de grant sunt evaluate, acordandu-li-se punctaje in urma evaluarii. Doar primii calificati vor fi finantati, deci exista un mecanism concret prin care fondurile s-ar putea aloca pe criteriul performantei, doar celor care merita. In mod normal, resursele financiare din fonduri publice ar trebui sa ajunga doar la cei care au dovedit ca pot face cercetare de calitate, evaluati in principal prin publicatiile lor anterioare.



Cheia distribuirii eficiente a fondurilor in cercetare sta exact in modul de evaluare a proiectelor.

O evaluare obiectiva, pe criterii internationale, ar trebui sa asigure ca doar cei mai buni cercetatori sa castige granturi si in consecinta doar ei sa aiba acces la bani publici care sa le finanteze proiectele. Eficienta cheltuirii banului public in cercetare este deci determinata in mod crucial de calitatea evaluarii granturilor.

Evaluarea unui grant este similara cu cea a unui articol stiintific adica este o evaluare colegiala, ceva mai complexa. Asa cum revistele bune isi selecteaza evaluatori foarte competenti, tot la fel evaluatorii de granturi trebuie selectati din randul cercetatorilor de talie internationala, pentru a asigura o calitate inalta a evaluarii.

Odata trecute in revista mecanismele de evaluare sa vedem ce se intampla in Romania.

Strainii, solutia pentru cercetarea din Romania? (II).

Cum este in Romania: Proiecte slabe, evaluatori incompetenti, conflicte de interese

Dupa cum bine stim, nivelul sistemului nostru stiintific este redus, in special pentru ca avem putini cercetatori performanti. Cu toate acestea, agentiile care distribuie fondurile din cercetare au refuzat sistematic in ultimii 20 de ani sa realizeze evaluarea proiectelor de cercetare cu evaluatori internationali, competenti.

In conditiile in care cercetatorii romani sunt in general slabi, utilizarea exclusiva a acestora din urma pentru a evalua granturile nu poate conduce decat la un rezultat mediocru. Astfel, dupa demararea investitiilor masive in cercetare, in loc ca banii sa fie alocati cercetatorilor cu adevarat competenti, acestia au fost directionati catre multe proiecte extrem de slabe, conduse de directori de proiect incompetenti.

Limitarea doar la evaluatori din Romania conduce inevitabil si la conflicte de interese. Comunitatea stiintifica romaneasca este relativ mica, in multe domenii existand doar un numar redus de cercetatori, care toti se cunosc intre ei. Astfel, se creeaza premisele formarii unor retele de influenta si de favorizare reciproca, daunand puternic selectiei pe criterii de calitate.

In Romania, evaluarea cercetarii este asadar "Calcaiul lui Ahile", punctul nevralgic al sistemului de cercetare. Daca dorim ca acesta sa fie de nivel international, trebuie neaparat sa incepem sa selectam evaluatori din toata lumea, exclusiv pe principiul competentei acestora.



Ce s-ar putea face ?

Competenta evaluatorilor, precum si a directorilor de proiect se poate evalua direct. Se utilizeaza fie numarul de citari ale publicatiilor lor, fie factorul de impact al revistelor unde acestia au publicat, fie o combinatie dintre acestea. Acesti indicatori se coreleaza cel mai puternic cu vizibilitatea internationala si competenta unui cercetator, fie el evaluator sau evaluat. Se pot calcula scoruri obiective pentru fiecare domeniu in parte, deci performantele celor evaluati cat si ale evaluatorilor pot fi determinate destul de precis.

O exceptie notabila o reprezinta domeniul Stiintelor Umaniste, unde criteriile de performanta sunt diferite. De aceea, mentionez ca nu ma refer aici la cazul acestora, ele trebuind evaluate prin criterii specifice. Insa pentru toate celelalte domenii ale stiintei, competenta evaluatorilor si a directorilor de proiect poate fi stabilita obiectiv prin metodele enuntate mai sus.

Ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Funeriu, a enuntat necesitatea introducerii evaluarii internationale a proiectelor. Avem asadar pentru prima data sansa de a reforma sistemul prin alocarea banilor pe criterii de competenta, prin utilizarea unor cercetatori performanti si fara conflicte de interese care sa evalueze granturile de cercetare.

In acelasi timp, pentru a fi vizibili si competitivi international, cercetatorii romani trebuie de acum sa se orienteze spre reviste puternice la nivel mondial. Acestia trebuie sa se straduie sa creeze cunoastere relevanta pentru intreaga umanitate, apreciata de catre colegii din toata lumea, si care sa contribuie in acest mod si la prestigiul Romaniei ca tara cu un sistem solid si matur de cercetare.

Conditia esentiala pentru a ajunge la aceste deziderate este ca finantarea proiectelor de cercetare sa fie facuta exclusiv pe criterii de performanta internationala, si in acelasi timp ca Statul sa inteleaga ca trebuie sa investeasca masiv in cercetare. In cazul unui sistem reformat si competitiv de cercetare niciun politician nu ar trebui sa mai gaseasca argumente pentru a-i reduce fondurile.

Politicienii trebuie sa inteleaga de asemenea ca reforma fara bani are sanse mari sa esueze pentru ca in continuare cei buni vor fi tentati sa emigreze. Romania trebuie sa isi respecte angajamentele interne si internationale de a aloca cel putin 1% din PIB cercetarii dupa 2010.

Finantarea si reforma trebuie sa mearga mana in mana, simultan, intr-o sinergie care va fi, speram, salvatoare pentru cercetarea romaneasca. In aceasta ecuatie, reformarea evaluarii cercetarii este in mod sigur piatra de temelie. De modul in care aceasta reforma va decurge, dar si de alocarea unor fonduri suficiente, va depinde in mare masura viitorul cercetarii romanesti.

Dr. Raul C. Muresan
Departamentul de Neurostiinte Experimentale si Teoretice
Centrul pentru Cercetari Cognitive si Neuronale, Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie
Cluj-Napoca, Romania


Cititi saptamanile viitoare pe Ziare.com : "Debirocratizarea cercetarii: Cum ar trebui sa se desfasoare un proiect de cercetare?", "De ce este cercetarea slaba sau inexistenta in universitati si institute?", "Profilul unui cercetator de succes" si "Popularizarea stiintei: Ce este cercetarea creierului si cum se face?"

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3200 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
21 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

pana gasitzi solutzia ...

ia parlamentul banii de la totzi si ii da guvernului care stie cel mai bine firmele din teritoriu ca stiu sa ii gospodareasca.daca nu se gasesc destule intrucat jumatate sunt ale psd ului , infiintzeaza din timp alte firme sa poata fii absorbitzi in totalitate... de prea cinstitzii , basescu ,videanu,etc

 

Bine gindit ...

Da, uite o solutie buna. Sint de acord cu ea....

pe ei

inca o solutie ar fi sa-l trimitem pe Bercea Mondialul sa-i aduca ! parca Mondialul inspira o increde mai mare

Traim in Romania!!!!

banii pentru cercetare sunt luati oricum pe criterii politice !!!! Cu alte cuvinte, cu cit se va mari suma alocata cercetarii cu atit "plocoanele" ptr interventiile politice ptr cistigarea proiectelor va fi mai mare!!Poate sa vina si mama strainilor sa ne evalueze!!! Politicienii nostri stiu sunt mult mai versati in afaceri oneroase decit in proiecte oneste...

Nu de bani duce lipsa Romania ci de cheltuirea onesta si eficient a banului !!!

cash

Pai cum sa-i luati, cu tupeu, ca asa se ia banii! Sa se miste mai repede, pana nu-i aloca pe toti in zona turismului, madam Udrea.

 

Problema cercetarii

e mult prea complicata, multi isi dau cu parerea, putini inteleg. Sunt foarte multe aspecte peste care si cei mai bine intentionati sar. De pilda raportul cercetare fundamentala versus cercetare aplicata. Putini inteleg ca o cercetare aplicata "de succes" necesita foarte multi bani si niciun buget de stat nu-i poate asigura ci numai marile companii producatoare de tehnologii avansate. La noi cine sa le finanteze, buticul din colt sau o firma de imobiliare? Obstinatia cu care, de la regimul Ceausescu pina astazi, toate comisiile, guvernele, etc., insista sa arunce putinii bani de la buget destinati cercetarii spre diversi mincinosi ce promit aplicatii este dezastruoasa.

Alta problem (atinsa de altfel de acest tinar, Muresan) este evaluarea. Este intr-adevar cheia problemei. Din pacate la noi nu exista in niciun domeniu stiintific "masa critica" de scientisti care sa asigure o corecta evaluare a unui proiect. In schimb, cea mai mare parte a lor cred ca se pricep la orice. Defect national.

Alta problema: fetisizarea factorului de impact AL REVISTEI. E numai o conditie necesara, nu si suficienta. Nu-i suficient sa publici, trebuie sa si fi citit. SI CITAT. SI NU ORICUM.


Din pacate trebuie sa plec, sper sa revin mai pe indelete daca discutia continua.

 

Deci ati stabilit pe cine sa jefuiti

SI furatul de bani e bun ca si banii propusi sint tot de furat.
Parlamentul nu merita banii, da nici cercetasii nu merita. Uitativa la monstruozitatea lunga de 40 km din elvetia ( granitza cu frantza lu peste ). Facuta de " oameni de stiinta " , care si-aubatut joc de bani si de platitorii de taxe chiar mai rau decit politicienii.
Se zice ca daca te iei dupa muste, ajungi aiurea.
Cu incalzirea globala la fel ! Cercetasii lui peste, ca te miri ca a trecut clasa.
Vreti bani, la munca !
De ce nu ai stat in germania ? Vii in Romania si faci planuri de furat ?
Ba te mai dai si neinteles.
Se poate face si fara bani. Ia exemplu de la inventatori. Adica la cei care fac si mai mult decit voi, cercetasii, si le fac chiar daca nu iau nici un ban. Lucreaza undeva si cind termini lucru, il noc sa te dai savant la gardina de vara, te duci si cercetezi, faci grafice, faci coperte la lucrare , studiezi cozile la pruna ).
Tot dea jefuitului. E drept ca nici parlamentul nu merita bani. Dar facut rau la ceva rau, nu iese ceva bun.

 

Ai dreptate

in ceea ce priveste jefuirea banului public. In cercetarea romaneasca cu mici exceprii se papa bani frumosi fara nici un rezultat. Dar, totusi sunt situatii cand multi oameni valorosi care ar putea face ceva, nu au posibilitatea sa ajunga la o finantare acceptabila pentru a-si valorifica solutiile. Iar in ceea ce-l priveste pe acest tanar cred ca are dreptate in ceea ce spune si trebuie sa fie sustinut. Sunt convins ca a dat nas in nas cu multe fosile din invatamant si i s-a pus pumnul in gura.

Din nou minciuni

Draga Raul,

Lucrez (de fapt urmeaza sa nu mai lucrez) chiar cu Profesorul Barnabikos de la Cluj
(pentru cei nefamiliarizati cu terminologia, fac referinta la comentariile mele la partea II a acestui sir de nimicuri ale domnishorului Muresan,
care parca nu se mai termina !).
Cunosc ideile pe care le tot defilezi chiar de la dansul.
Domnul Barnabikos este chiar foarte aproape de Dl. Funeriu.
I-a suflat mult timp la ureche chiar si Dlui Presedinte (in acea faimoasa comisie prezidentiala si etc).
Toate bune si frumoase daca-i reformam pe ceilalti, dar nu pe noi.
Ei bine, Dl Barnabikos sufera de un cult al personalitatii in mare nevoie de control medical.
(povestea cu cartea, si cea cu alegerea dansului in Academie sunt notorii;
daca eu scriu un paper, atunci e musai ca Barnabikos sa fie coautor).
Dl Barnabikos mi-a refuzat fondurile pentru deplasare
la o conferinta importanta pentru ca paperul pe care urma sa-l prezint nu-l includea si pe dansul
printre coautori (ci un partener extern,
ceea ce dansul a interpretat in mintea sa drept un afront la personalitatea
sa mareata de Dumnezeu al lui Hegel).
Dupa experienta la fel de crunta cu cartea, i-am propus lui Barnabikos, Director de Centru-Etc,
sa ma sprijine sa scriu eu o carte la care dansul sa fie coautor: m-a trimis la plimbare !
Ce sa mai spun de conflicte de interese, unde asa-numitul "transfer tehnologic"
(de fapt o exploatare de resurse umane) se face intre o firma la care Barnabikos este actionar si Centrul-Etc la care tot Barnabikos este Director (dar la Statul Roman).
Nu mai am chef si nici energie sa continui.
Toate ar fi bune si frumoase daca nu am sti ca in realitate sunt vorbe goale,
menite sa ascunda o scurgere de bani catre asa numitele "Centre de Excelenta"
(vezi postari anterioare, la partea II).

 

Evident ca evaluarea este cea mai importanta etapa.

Personal am luat atitudine in acest sens, dar situatia nu este simpla si nu poate fi rezolvata atat de usor si repede.

Si sa spunem si de ce.

In acest mement ca si in politica s-au creat acele gasti care se sustin reciproc.

In perioada evaluarii chiar daca evaluatorii nu sunt cunoscuti publicului larg totusi ei intre ei se cunosc si se sprijina reciproc.

Acest proces privind evaluarea ar trebui sa fie cunoscut in momentul finantarii unui proiect si asta pentru a nu exista suspiciuni. De asemenea ar trebui si o situatie cu numarul de proiecte evaluate de catre fiecare expert pentru a nu ne trezi ca un expert evalueaza 25 de proiecte in trei luni, iar alti evaluatori nu primesc nici un proiect spre evaluare.

Evaluatorii sa faca o minima verificare cu privire la cele declarate de catre directorul de proiect. Internetul ofera aceasta posibilitate. Sunt proiecte in care directorul de proiect minte cu nerusinare.
In cazul in care sunt directori de proiect care au obtinut finantare pe baza unor declaratii false sa li se opreasca finantarea si sa nu mai aiba posibilitatea sa depuna alte propuneri de proiecte.

Evaluatorii sa monitorizeze proiectul evaluat si sa urmareasca rezultatul cercetarii nu numai la nivelul declaratiilor pe care le face directorul de proiect. Sunt situatii cand lucrarile declarate de directorul de proiect prezentate la diferite conferinte sunt identice s-au contin modificari nesemnificative.

Rezultatele privind implementarea unor tehnici, algoritmi sau metode sa fie verificate de persoane care au competente in acel domeniu. Nu de putine ori acest aspect se reduce doar la o analiza subtire a ceea ce exista in realitate.

Fiecare proiect sa fie monitorizat strict cu privire la buget. Se intampla lucruri ciudate pe care nu doresc sa le amintesc aici. Achizitiile trebuiesc justificate in contextul temei si a rezultatelor. Nu de putine ori sunt achizitionate echipamente scumpe si redundante fara a avea implicatii asupra rezultatelor.

Daca in timpul monitorizarii rezultatele nu sunt conforme cu etapele din proiect trebuie sistata finantarea, iar directorul de proiect sa nu mai poata sa depuna o noua propunere o perioada de cel putin trei ani.

 

cercetarea vazuta de afara

Pozitia critica fata de cercetarea romaneasca e bine venita - cei ce sint pe scaunele stiintei romanesti sfideaza cu zimbetul pe buze urmatoarele miscari. Oricum ai face tot fostii cistiga si nu hello-istii veniti de afara. De ce? Totul se face ierarhic prin supunere si acceptare. Au fost si inainte evaluatori din strainatate dar degeaba evaluezi, ca a doua oara nu te mai intreaba nimeni nimic, desi vrei sa vezi ce s-a intimplat cu intrebarile tale - in mod normal era firesc sa primesti raspunsul autorilor si nu sa fii lasat in umbra fara nici un raspuns. Nu poti reveni in tara decit pe banii tai, foarte clar si raspicat - esti tratat ca un profitor pe cind ca fotbalist ca un erou - asta nu inseamna incurajare ci discriminare - daca nu ai semnatura sefilor betonati in posturi sindicalizati si unsi cu protectii administrative nu ai acces la nimic. Nici nu vor sa auda de smecherii din afara. Au impresia ca absolventii romani ajunsi pe meleaguri indepartate strainii in loc sa-i puna sa spele WC-uri ii pun in locul lor. Ca nu sint altii mai harnici. prostii. Putini stiu ca numai eticheta de roman acum e echivalenta cu o diploma falsa, hoti tiganizati, comunisti inraiti, obsedati si dupa medalii olimpice culti si rupti in fund. Autoritatile romane vor zice : asculta dumneata esti dn gasca furnalului pedist, cu al vostru impact factor nu treceti peste mine pt ce eu nu fac politica si nu va dau acces pe mosia mea. Cita vreme baronii, arhatii sint stapini pe mosiile lor nu ai ce cauta acolo, nu ai pile in colectiv nu-ti citeste nici scrisoarea de intentie. Raul explica cum e miscarea cu impact factorul, dar intre timp exact dupa tutorialul ad-astrei, Don popescu a reusit cu austriecii lui de suflet sa-si urce impactul sus, iar cine publica acum la el e dator pe viata - ziarele au scris mult de mafia din medicina dar tot degeaba. mass media trebuie sa explice ce inseamna cercetare pt ca poporul intelege cliseul prezentat in filmele politiste gen CSi NY, unde o identificare a adn-ului se face in 5 minute (cauta pe youtube) sabloane de prostit - iti pui un halat de frizer si mimezi gindirea. Youbesc toti mercedesurile dar nu-s facute initial de muncitori, ci de ingineri, ce le spun ce sa faca muncitorilor. Taticii lui EBA, lui stolojan junior si alte neamuri pricopsite acum vor sa incurajeze public acceptarea neamurilor plecate frumos la >studii> la tzanc, pe o perioada bine stabilita, care sa intre in formulare. Acum cer sustinere de finantare (dar in asa fel incit sa impace si boierii de pe mosii si argatii) Deci se va mai face vilva ca cercetarea ca e la pamint si ca trebuie evaluatori dezinteresati apoi un fel de tanti eba cu buza umflata nu de bonsumflare ci de botox va colabora cu un grup american cu idei bune, va deveni incredibil academiciana la 29 de ani, apoi pentru protectia strazii se va cumatri cu Mirlan Globalizatu apoi va angaja straini sa-i munceasca pe brinci ca-n america si asa toata lumea va fi fericita.

 

O Falsa Problema

Este superb modul in care faceti teorie despre cercetare.
Dar voi nu va dati seama ca admiteti implicit un fapt simplu ?
Ca romanul este in fapt un hotz, un shmecher;
ca si la nivel academic (sau asa zis academic) romanul are aceeasi esenta: de hotz, de shmecher.
Ca Romanica este fara-de-scapare.
Cum dracu de nu are Germania problemele astea cu evaluarea cercetarii ?
Cum dracu de nu are SUA problemele astea ?
(ca doar acolo este monumentul numit NSF)
Ce dracu cauta politica in cercetare ?
Politica la mod marshav: ai culoarea mea? - dau cu banu'n tine, nu? - pleaca acasa !
(Putem vorbi de politica in cercetare, dar la nivel de directie, de prioritati, etc)
Nu suntem, in fapt, o tzara.
Suntem la nivel tribal. Gashti, bande si asociatii de interese.
Cam asta sunt partidele, cam asta sunt mult-laudatele "Centrele de Excelenta".
O tzara exista daca are cetateni cu minime principii, cu minime valori care sa ingaduie convietuirea.
Ori, drace !, in Romanica esti prost daca muncesti,
esti prost daca nu esti shmecher, daca nu furi.
Vorbim pur si simplu discutii.
Problema e cu oamenii din tzara asta.
Au luat-o cu totii razna.

 

un model o personalitate

Un exemplu simplu de universitar roman este E. Boc . ajuns prim ministru ocupă postul de conferentiar universitar la Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicării si la Facultatea de Drept din cadrul Universitătii "Babes-Bolyai" din Cluj. Nimeni nu stie ce articole (idei) internationale a scris cit de multa cercatre a facut si ce noutate a gasit pina a ajuns sa fie conferentiar - undeva apar 3 carti in romaneste si ca a facut o pasiune pentru cit mai multe doctorate. Ca sef politic va face totul sa-si protejeze postul, ca azi esti in politica, miine vin altii si te judeca, va face orice sa impiedice sa vina altii pe tronul de la cluj, eventual sa o scoata si pe nevasta-sa. Asa se face treaba ardeleneste in stil dimbovitean

gasca de "elite" universitare poate continua

-Andronescu
-Tariceanu
-Udrea
-Paunescu
-Morega
-Hardau
-Marga
-Oprescu
etc., etc., etc.......

Multi dintre ei cred ca nu cunosc nicio limba straina cit despre publicat in reviste din alea tari.... n-au de unde!!

In concluzie

o concluzie de bun simt ar suna cam asa: cine a reusit sa se integreze in mediile intelectuale din strainatate, sa nu mai faca nebunia de a incerca o readaptare pe plaiurile mioritice. Nu mai repet eu de ce.

Hmmmm,

E o aluzie la actualul ministru al educatiei????

Sunt chiar curios daca va fi infrint si el de structurile mafiote din mediu academic....

Desigur ca ii da peste pupatoare

Mai bine il dezamagesc eu acum, ca va trece mai usor peste socul realitatzii.
Eu stiu ca vrea sa traiasca bine si sa spuna povesti in grafice pe care nu le vor citi si interpreta nimeni, sa poarte pantofi frumosi, sa-si dea importanta cind vin elevii cu invatatoarea in vizita. De craciun le da prima . Ca la facut lucrari asa de generale, stie scaraotzki ce e adevara si ce e vrajeala (vezi cei cu incalzirea globala cum au fost prinsi cu fofirlique ! ). Eu ma indoiesc de intentai minzului. Nu are fatza de cercetash. Are fata de diribau. Ar trebui sa aiba ochelari mari si grosi ca niste kooruri de borcane. Ei au vrut sa dea lovitura, facind pe " realizatii in west ", ' neintelesii in east ", Se joaca o carte mare, dar e cacialma.
Dusmanii din Romania, care mulg sistemul, nu sint impresionati de titluri. Ba chiar stie el ce zimbet sa puna sa para treaba ca ai fost astept sa salvezi. Recunosc ca si eu am faultat pe multi fara sa vada arbitrul. Mai ales cind veneau sa ma inlocuiasca. OIl lasam incet sa-si rupa gitul singur.
Aici ar putea sa fie si intentie buna, dar mie mi se pare ceva asemanator cu vrajeala din Elvetia. Un loc de facut vechime la pensie. Parerea mea ca e cam devreme pt el. Cit esti tinar trebuie sa fii mai activ si sa faci ceva pe care sa potzi pune mina.
Eu ii urez cadere usoara. Ca asa va fi ( in timpul liber sint prooroc; pe toate le nimeresc afara de problemele cu femeile ). De asta am inceput sa indragesc gonflabilele. Nu pt gonfl, cit pt ca soacra ar fi tot o gonflabila si ar tacea, Ca ajung sa fac o crima.

In cea mai mare parte ai perfecta dreptate.

Exista totus o diferenta ce pune cercetarea romaneasca intr-o pozitie fata de coruptie mult mai proasta decit orice alta activitate umana. Daca despre invatamint, spre exemplu, exista un numar de persoane care inteleg cit de cit cum sta treaba, iar o parte din acestia mai ridica glasul, mai trag pe unul sau pe altul de urechi (chiar daca, in cea mai mare parte, inutil), despre cercetare foarte putina lume intelege ceva, asa ca tipatul celor ce inteleg nu se aude, e doar o soapta. Citi, spre exemplu, inteleg ca este o aberatie sa "decretezi" si practic toata lumea sa admita ca "adevarata cercetare se face in universitati" fara sa-i treaca cuiva prin cap ca in Romanica (cum spuneti dumneavoastra) traditia cercetarii universitarea este practic zero (ca doar nu-i Germania, USA ori GB), singura "traditie" perena la noi fiind sa li se spuna "Domn Profesor" cadrelor didactice?
Citi inteleg cit e de aberant "sistemul competitional" al Planului National de cercetare? In buna traditie romanesca a "descurcarii" cei mai multi gasesc normala idea ca partea stiintifica a unui proiect nu trebuie notata cu mai mult de 30-40%, nimanui nu-i trece prin cap ca procesul de creatie stiintifica e un act individual (in cea mai mare parte) si deci este o aberatie sa admiti numai proiecte colectiviste cu zeci de "parteneri" care in majoritatea cazurilor nu fac nimic dar iau banul, ca de, sunt, chipurile, univesitari si-ti fac cinstea? ETC., etc. etc.

Cam asa este

Am fost invitat sa evaluez propuneri de granturi pentru NSF si alte agentii guvernamentale din diverse tari, inclusiv din fostul bloc socialist(!) Am aflat ca si in Romania se face, sau se propune sa se faca cercetare in domeniul meu, asa ca am luat legatura acum vreun an cu un cercetator de la un centru de cercetare din Romania ca sa propun colaborari. Cum este normal, el mi-a facut legatura cu directorul, sau seful echipei de cercetatori. M-a lovit lipsa de tact si un stil de dialog smecheresc, necaracteristic unui cercetator. Amesteca cuvinte romanesti cu englezesti si parea preocupat de situatia mea materiala ("La banii tai ce conteaza...") si de locatia mea (asta in ciuda faptului ca stia unde lucrez). Mi-a trimis informatii despre centrul de cercetare si echipamente care aparent le au in dotare. Desi centrul respectiv aparent are si activitati de metrologie, m-a frapat faptul ca respectivii achizitionasera un stand de incercare foarte scump, dar care nu poate fi folosit in scopul de cercetare propus. Multe din pozele trimise erau luate de la expozitii si aratau de fapt produse foarte slabe ale unor companii straine. Mai mult, mi-am dat repede seama ca omul nici nu stia ce sa ma intrebe. Imi spunea de niste activitati de cercetare abracadabrante. Concluzia la care am ajuns a fost fie ca individul si centrul respectiv de cercetare nu exista in realitate, fie am fost "pasat" sa dialoghez cu un membru al serviciilor de informatii in loc de un cercetator . Pe scurt, dadea dovada de o lipsa infioratoare de clasa. Nu exclud nici ipoteza ca s-ar fi putut sa fi fost obiectul unei scheme "nigeriene". Intrigat, am cautat pe internet publicatii ale directorului care este si profesor universitar. Am gasit o prezentare a acestuia in fata unor membrii din "diaspora", cel mai probabil, dupa calitatea prezentarii, soccer moms care impleteau ciorapi in timpul expunerii, si asta in ciuda faptului ca in diaspora sunt mai multi romani cu activitate de cercetare in domeniul respectiv. Spunea in prezentare ca institutul a proiectat si produs un standde incercare "foarte exact", si ca isi propune sa studieze un echipament in forma "cilindrica". Testarea echipamentului urma sa includa si un "anume procedeu". Concluzia mea este ca nici profesorul respectiv nu exista.

 

Veneam la vale cu utilajul...

Si ma gindeam , asa cum mai fac citeodata cind ploua, de ce pisicii mei vreti sa va bagati direct la stiintele lu peste, la papat banii ca cei din Elvetia cu topoganul de particole, si nu faceti ceva mai aproape de camasha omulu' ? Asa vedem ceva facut de voi, care se aplica la Cooperativa " timpuri noi ",patentati, exportati, faceti un ban gramada si plusul il folositi la chestii generale , cum ar fi de ce nu se inmultzesc gindacii de colorado prin butasi, ca vitza de vie. Sau de unde vin gindacii de bucatarie ( este zvon ca vin de la vecini ). In felul asta va stabiliti credibilitate. Vreti medicina ? Va dau eu una. Jmecheria e de subventionat asazisii cercetatori. Merg pe principiul " multi vad, putzin cunosc ". Daca te legi de lucrarea lui, zice ca " de ce te bagi, mah in stiinta ? E mo-rtu' Tau ? ". Merg ca paunii si nu fac decit j,mecherii sa aiba un trai bun. Daca faceti aplicatii, cu tema precisa , ati bagat-o pe mineca. Incepeti sa ziceti ca daca Arhimmede nu scufunda obiectu, eu nu puteam sa merg cu pluta. Cum zicea o pruna de profesoara de fizica .... daca nu ar fi frecarea, nu ai mai putea tine creionul in mina. Am vrut sa zic ca nici sexul nu ar fi la fel, dar am tacut, ca nu ma trecea clasa.
Nu faceti rachete. faceti un carutz de dus butelia pe perna de aer. Ceva mai mic. Ca sinteti mici. Nu va pun sa pictati oua de p[asti , ca va murdaritzi .
Nu trebuie sa faceti telefoane mobile, dar puteti face o carcasa de telefon care isi schimba culoarea cind sint radiatii ( ca acusi dau arabii ). Na ! Ca asta am facut eu deja. Nu e cerere, dar va fi.Incet incet, faceti de toate.
Ungurul asta ce s-a intors din germania cred ca umbla cu fofirlica. Vrea sa patrunda unde sint armate de jmecheri care invirt bani cu lopata. Pt a avea sicces, apeleaza la sentimentalisme ( romanul e destept foc, dar nu are bani de eprubete ). Iar e destept foc , dar nu are bani de simpozioane. Parca vad ca dupa citiva ani nici nu mai raspunde la " buna ziua ", si dupa ce se uita la mine cu mila, ma pune sa sadesc panselutze in fata institutului. Eu cu cizme, el cu pantofi ca de mers la nunta.

 

Recomandare

Propun sa nu mai schimbe pozele. Ma uit la asta acum, de smecher cu deshtu la timpla, ca seamana cu Obama bucatica rupta.
Coane, sa nu zici ca nu am spus.... Ce vrei tu e vrajeala si dau cu tine de pamintul stramosesc de nu te vezi.
Parerea mea e sa faci ceva util acum ( stiu jmecheriile ca generatiile viitoare, prestigiu, Mos Craciun cu barba alba ).
Uite ca la americani, dupa ce au studiat creierul si au gasit la niste Frequentze de numai 4 Hz si ceva ( nu mai stiu exact, ca pe mine ma intereseaza cele de peste 1,2 GHZ ), pot controla descarcarea tubului digesti, pot da drumu la ce aduni in vezica urinara ca si cum ai fi la WC-ul garii. S-a folosit de citeva ori la controlat demonstrantii pt cauze aiurea ( nu razboi, da pace ! Nu singe pt petrol , arabii sint blinzi si alte aiureli ). Pui undele pe ei si se fac de toata rusinea , ca murdaresc pantalonii chiar acolo in public. Fa si tu ceva util , ca astia ! Ca e mai usor decit sa- te duci sa-i bati sa plece acasa. Se duc ei repede acasa.
Eu as face un asa tun si l-as indrepta spre Parlament. Nu se aude, nu e sesizat de nimeni si nimic.
Vei zice ca Parlamentul ( la care vrei sa le iei banii ) si asa fac pe ei. O fac , e adevarat, dar pe rind. Ceilalti motzaie .
Apoi faci ce vrei. Dar sa faci dinprima povesti de adormit padurarii la umbra, nu tzine !

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor