Ziare.com

Jocul dintre Palate. Unde-s doi puterea creste!

de Stefan Deaconu, profesor universitar
Luni, 24 August 2015, ora 13:53

   

Jocul dintre Palate. Unde-s doi puterea creste!
Stefan Deaconu
Vara este pe sfarsite. Vacanta s-a cam terminat. Asa ca, odata cu inceputul noii sesiuni parlamentare, cel mai probabil, se vor reorganiza taberele politice din jurul celor trei "Palate" - Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni si Palatul Victoria.

Citeste toate textele scrise de Stefan Deaconu pentru Ziare.com

Si aceasta pentru ca jocul politic, din punct de vedere constitutional, se face intre cele trei "Palate", toate trei fiind exponentele puterii politice institutionalizate.

Relatia institutionala dintre Parlament, presedinte si Guvern porneste de la legitimitatea populara a fiecareia dintre institutii. Parlamentul si presedintele au cea mai mare legitimitate fiind alese in mod direct de catre popor, insa din punct de vedere al atributiilor efective, Parlamentul are mult mai multe atributii in raport de presedinte.

De cealalta parte, Guvernul, desi nu are o legitimitate directa data de popor, nefiind ales, ci numit de presedinte pe baza votului de incredere acordat de Parlament, are majoritatea atributiilor executive ceea ce face ca presedintele daca doreste sa puna in practica promisiunile electorale din campanie sa fie nevoit sa apeleze la Guvern pentru a face acest lucru.

In aceste conditii, relatia presedinte-Parlament-Guvern este una foarte importanta pentru atingerea obiectivelor politice de catre fiecare dintre actorii politici.

De cele mai multe ori, insa, atat presedintele, cat si prim-ministrul incearca sa isi maximizeze puterea prin relatia stransa cu Parlamentul. De aceea, in acest joc al celor trei actori (Parlament, presedinte, Guvern), jocul 2 contra 1 este cel mai des uzitat.

Dar sa vedem ce presupune fiecare dintre cele trei scenarii posibile?

Scenariul 1: Parlament + presedinte contra Guvern

Este unul dintre scenariile cele mai eficiente din perspectiva presedintelui tinand cont ca Guvernul reprezinta expresia vointei majoritatii parlamentare. Intr-un astfel de scenariu, presedintele este cel care controleaza majoritatea parlamentara si indirect Guvernul, lasand insa impresia ca nu exista un control direct al presedintelui asupra Guvernului.

Principalul avantaj este constituit de faptul ca, ori de cate ori Guvernul ia masuri impopulare sau greseste, aceste greseli nu sunt decontate de catre presedinte. De asemenea, intr-un astfel de scenariu, este important nu ca presedintele sa creeze impresia public ca si-a impus propriul guvern, ci ca presedintele sa aiba in Guvern anumite persoane cu care sa comunice in mod direct.

Este scenariul practicat de presedintele Iliescu in raport cu Guvernul Nastase in care presedintele Iliescu a avut grija totdeauna sa aiba de partea sa majoritatea parlamentara ce sustinea Guvernul. Acest lucru i-a permis sa controleze indirect Guvernul, chiar daca de multe ori prim-ministrul s-a aflat pe pozitii divergente cu presedintele (ex. organizarea de alegeri anticipate in anul 2003 pentru a-si putea prelungi guvernarea Nastase pana in 2007, anul integrarii in UE).

Scenariul 2: Parlament + Guvern contra presedinte

Acest scenariu deriva in mod natural din relatia Guvern-majoritate parlamentara. Atat timp cat Guvernul reuseste sa-si mentina sprijinul majoritatii parlamentare, reuseste si sa isi puna in practica programul de guvernare, ceea ce, in cazul unei coabitari dintre un presedinte de o anumita coloratura politica si un prim-ministru de o alta coloratura politica, presedintele este lipsit de puteri executive concrete.

De altfel, Constitutia Romaniei nu ii da foarte multe atributii presedintelui. Presedintele are mult mai putine atributii in plan executiv decat Guvernul.

Singurele atributii concrete ale presedintelui sunt cele in materie de aparare si securitate nationala, coordonand activitatea serviciilor de informatii si domeniul politicii externe. In rest, Guvernul este cel ce decide in planul politicilor economice si sociale. Mai mult, cea mai eficienta atributie a Guvernului este cea a intocmirii bugetului unde presedintele nu are practic nicio atributie. Or, cine decide pe bani decide politicile nationale.

Acest scenariu a fost pus in practica in Romania in perioada 2006-2008 de catre Guvernul Tariceanu, presedintele fiind cel care a jucat rolul de voce a poporului contra partidelor. Acest joc insa il duce in timp pe presedinte in pozitia de a juca rolul opozitiei parlamentare. Un astfel de scenariu este mai degraba eficient pentru Guvern, nu si pentru presedinte, de la care cetatenii asteapta rezolvarea promisiunilor din campanie.

Scenariul 3: presedinte + Guvern contra Parlament

Un astfel de scenariu il pune pe presedinte fie in postura si de sef al Guvernului, fie in postura de "umbra" a prim-ministrului.

In cazul in care presedintele este vazut public si ca sef al Guvernului, practic intreaga activitate a Guvernului "se descarca" la presedinte. Toate erorile si defectele guvernarii vor fi puse pe seama presedintelui, deoarece prim-ministrul va fi doar o "umbra" a presedintelui. Toata lumea va considera presedintele ca fiind adevaratul sef al Executivului.

Din contra, daca presedintele il va lasa pe prim-ministru sa conduca, atunci presedintele, desi ales direct de popor, se va vedea in situatia de a fi el insusi "umbra" unui prim-ministru care are o legitimitate populara mult mai mica decat a sa.

Scenariul presedinte + Guvern contra Parlament a fost probat de presedintele Basescu si Guvernul Boc. Este un scenariu in care presedintele isi asuma responsabilitatea guvernarii, dar si esecurile unei astfel de guvernari.

Concluzie

Totdeauna acest joc al celor trei actori este castigator in varianta 2 contra 1. Ramane de vazut care dintre aceste scenarii va fi pus in practica din aceasta toamna pentru ca urmatoarele alegeri locale si generale se apropie si niciunul dintre cele trei Palate nu va rata ocazia de a-si maximiza avantajele in raporturile cu celelalte doua.

Stefan DEACONU este profesor de drept constitutional la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, avocat in Baroul Bucuresti si secretar stiintific al Centrului de Drept Constitutional si Institutii Politice (CDCIP).

Descopera cea mai recenta publicatie a CCDCIP - Codex Constitutional unde vei gasi toate Constitutiile statelor membre ale UE si un comentariu al acestora!


Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1408 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor