Parlamentul, la final de mandat: Cate legi a adoptat si ce proiecte esentiale au trecut tacit

Peste 10% dintre proiectele de lege depuse atat la Senat, cat si la Camera Deputatilor au trecut tacit in actuala legislatura, adica fara dezbatere si vot, fie din cauza unei proaste programari a sedintelor, fie din cauza parlamentarilor chiulangii.

Intr-un raspuns trimis la solicitarea Ziare.com, Biroul de Presa al Camerei Deputatilor precizeaza ca in ultimii 4 ani au fost adoptate 1.126 de initiative legislative:

2013 - 384

2014 - 187

2015 - 358

2016 - 197

(datele sunt valabile pana la 1 noiembrie 2016 - n.red.)

Dintre acestea, 151 (13,4%) au fost adoptate tacit pe parcursul celor 4 ani ai legislaturii actuale, care se va incheia odata cu alegerile parlamentare din 11decembrie:

2013 - 35

2014 - 46

2015 - 32

2016 - 38

O situatie similara se inregistreaza si la Senat. Conform date oferite de Biroul de Presa la solicitarea Ziare.com, in perioada ianuarie 2013 - noiembrie 2016 Senatul a votat un numar de 1.407 initiative legislative, tot 151 (10,7%) fiind adoptate tacit, 54 dintre acestea in 2016.

Conform art.75 din Constitutie, anumite proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii mai intai Senatului, iar celelalte Camerei Deputatilor, Parlamentul Romaniei fiind bicameral.

Prima Camera sesizata trebuie sa se pronunte in termen 45 de zile, iar in cazul in care termenul este depasit se considera ca propunerile respective au fost adoptate tacit. Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.

De exemplu, deputatii au adoptat tacit legea pensiilor speciale pentru profesori, pensiile speciale pentru alesii locali, dar si legea care aproba migratia politica a alesilor locali sau legea raspunderii magistratilor.

In schimb, de Senat au trecut fara dezbatere si vot legi precum cea care ii scapa pe parlamentarii care isi angajeaza rudele, ordonanta privind salarizarea bugetarilor, dar si majorarea punctului de pensie la 40% din venit, legea anti-fumat sau reducerea pedepselor pentru detinuti.

Un sondaj IRES realizat in 2013 arata ca peste 70% dintre romani continuau sa sustina trecerea la parlament unicameral, iar 97% voiau reducerea numarului de parlamentari la 300, cu alte cuvinte majoritatea romanilor dorea aplicarea rezultatelor referendumului din 2009.

Atunci, 77,78% din alegatori s-au pronuntat in favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numarului de parlamentari, prezenta la referendum fiind de 50,95%. Referendumul a fost valid, dar consultativ, iar partidele aflate la putere nu au tinut cont de el.

Viitorul Parlament pe care il alegem in 11 decembrie va fi tot bicameral si va avea 466 de deputati si senatori.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...