Cine ar putea scoate la vot electoratul inert? - Interviu cu Barbu Mateescu

Numarul partidelor care se confrunta pentru a ajunge in Parlamentul European sau pentru a da viitorul presedinte al Romaniei a crescut in ultimul an, dar nu acelasi lucru pare sa se fi intamplat si cu numarul alegatorilor care se vor prezenta la urne.

Prin urmare, este foarte posibil ca Forta Civica, Noua Republica, Partidul Miscarea Populara, PNTCD si PDL sa se bata pentru a castiga voturile unui numar relativ constant si destul de mic de sustinatori ai dreptei care chiar se prezinta la urne.

Cine si cum poate mobiliza la vot electoratul inert, care de ani de zile trateaza cu indiferenta alegerile desi este profund nemultumit de situatia in care am ajuns?

Sociologul Barbu Mateescu prezinta, intr-un interviu acordat Ziare.com, cateva date statistice si face cateva predictii in legatura cu aceasta tema, subliniind faptul ca in acest moment exista trei spatii ce par a fi neacoperite: electoratul tanar, intelectual, urban de stanga, electoratul extremist si electoratul lui Traian Basescu.

Cum a evoluat prezenta la urne a romanilor dupa 1989? Care au fost alegerile care i-au interesat cel mai tare si de ce?

Prezenta la vot a scazut treptat si incet. La primele alegeri de dupa revolutie au venit la vot aproape 15 milioane de romani. Interesul fata de politica era maxim, imens dupa decenii in care dreptul de a avea o optiune politica de facto nu exista.

La confruntarile Iliescu vs. Constantinescu din anii '90 s-au prezentat la urne 12 milioane de persoane. La ultimele trei scrutine prezidentiale, numarul celor prezenti a oscilat intre 9,9 si 11,2 milioane. Aceste valori sunt relativ mari, in contextul in care milioane de romani au emigrat, iar dezgustul fata de politica este afirmat ca atare de mari parti ale populatiei.

Merita precizat ca, de cand avem parlamentare si prezidentiale defalcate, prezenta la cel de-al doilea tip de alegeri este considerabil mai mare.

Anul viitor vom avea un meci in doua manse, europarlamentare plus prezidentiale. La prezidentiale vor veni si milioane de oameni care la europarlamentare vor fi absentat.

In 2009 raportul dintre cele doua grupuri (cei care venisera la ambele alegeri vs. cei care venisera doar la prezidentiale) a fost de 1-la-1, adica cele doua grupuri erau egale. E greu de spus daca si acum va fi la fel.

Daca vom avea o situatie ca in 2009 (doua partide solide aflate la 10-20% de locul trei), va fi foarte greu pentru candidatul partidului de pe locul trei sa refaca diferenta. Daca - asa cum pare probabil in acest moment - PSD va castiga locul unu in mod detasat, PDL si PNL vor avea rezultate apropiate, iar social-democratii vor avea candidat propriu la prezidentiale, lupta pentru publicul care n-a venit la europarlamentare va fi extrem de importanta.

Care este situatia actuala, ce arata sondajele, cati dintre romani spun ca vor vota la alegerile europarlamentare si prezidentiale de la anul? Este un procent normal/scazut/prea mare pentru un stat democratic?

Aproximativ 80% din romanii aflati in tara (adica 70% din cei de pe liste) au o optiune politica, fie la europarlamentare, fie la prezidentiale, fie la amandoua. Pentru a se estima prezenta reala - multi oameni exprima o parere dar nu vor veni de fapt la vot - fiecare institut de sondare a opiniei publice are propria sa metodologie. In special cand vine vorba de prezidentiale, care sunt foarte indepartate pentru milioane de potentiali votanti, prezenta e greu de estimat.

Marea majoritate a romanilor pare a fi constienta de dezbaterile de pe scena politica, insa ramane de vazut in ce masura aceasta stare se va concretiza printr-o prezenta inalta la vot la oricare din alegerile de anul viitor. Pe baza situatiilor similare din anii trecuti, o doza sanatoasa de scepticism este necesara.

Cine si cum poate spori prezenta alegatorilor la urne in cazul alegerilor

prezidentiale (un scandal politic neasteptat, aparitia unui candidat surpriza, relansarea economica etc.)?

Trei spatii par a fi neacoperite in perspectiva anului viitor: publicul tanar, urban, de stanga, cu educatie superioara - pe care in 2009 il atrasese Crin Antonescu; publicul extremist, care consuma cu aviditate mesaje populiste si anti-sistem - in lipsa unei

candidaturi a lui Dan Diaconescu ar putea avea dificultati in a se reorienta; sustinatorii lui Traian Basescu, in cazul in care Opozitia va veni cu un candidat unic care nu este pe gustul lor.

In afara contextului politic propriu-zis, deci discutand ceva mai general: prezenta la alegeri este marita de candidati carismatici, buni comunicatori si care intrupeaza valori cu impact imediat asupra potentialilor votanti. Din acest punct de vedere se pare ca ne

indreptam spre cea mai slaba campanie prezidentiala din 1989 incoace.

Care dintre potentialii candidati la presedintie ar fi avantajat de o prezenta mai mare la vot? Ar fi posibile schimbari majore in clasament?

Pana acum cativa ani, raspunsul ar fi fost foarte simplu: PSD avea organizatiile mai puternice, dar nu avea o sustinere imensa in randul populatiei ca atare - cu fiecare votant in plus sansele candidatului PSD de a castiga scadeau.

In clipa de fata, insa, spre deosebire de 1996 sau 2004, fortele anti-PSD sunt slabite, ineficiente si lipsite de sarm pentru publicul larg.

Nu e clar cine ar beneficia de o prezenta mai mare la vot, in oricare dintre tururi.

Este vreunul dintre partide interesat sa aduca mai multi alegatori la urne anul viitor (inclusiv la europarlamentare) sau toata lumea se multumeste cu situatia actuala? In primul caz, cum ar trebui sa actioneze?

Toate partidele au motive pentru a se mobiliza la europarlamentare, in special PNL si PDL care sunt prinse intr-o lupta considerabila pentru locul doi. In teorie, PSD nu are candidat la prezidentiale si nici mare interes in ceea ce priveste europarlamentarele; in practica, alegerile din primavara anului viitor sunt un test pentru organizatii si pentru popularitatea guvernarii.

Modul de actiune depinde de la partid la partid si ar putea reprezenta subiectul unor materiale imense ca intindere (si care n-ar fi destinate spatiului public). Nu va pot da un raspuns sintetic.

Presedintele Traian Basescu poate influenta in vreun fel pozitiv/negativ

prezenta la urne la alegerile prezidentiale din 2014?

Prin asocierea repetata cu un candidat, el poate mobiliza o parte considerabila din sustinatorii sai. Cu cat candidatura este mai apropiata, istoric vorbind, de Traian Basescu - ex. Emil Boc sau Elena Udrea - cu atat cresc sansele ca sustinatorii presedintelui sa aprobe optiunea presedintelui prin vot.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...