De ce nu se schimba partidele politice romanesti?

Societatea romaneasca se afla de cateva decenii intr-un amplu proces de dezvoltare economica, relationala, administrativa si institutionala.

In ciuda unei blazari puternic raspandite si a unui scepticism cinic de genul "ca la noi la nimeni" promovat puternic de media si de unii formatori de opinie, numai cineva foarte rau intentionat poate nega ca societatea romaneasca s-a dezvoltat incredibil in ultimul deceniu si jumatate.

A trecut prin doua crize economice de mare anvergura (cea din 1997-1999 si cea din 2007 care continua pana astazi), printr-o tranzitie politico-economica ce a lasat urme adanci atat caracteriologic, cat si comportamental si unui numar mare de schimbari guvernamentale si prezidentiale (suntem deja la al patrulea presedinte de dupa Revolutie) si am aderat in acest timp la NATO si la Uniunea Europeana.

Desigur, acest proces de dezvoltare este unul inegal intre diferite parti ale societatii si chiar geografic, dar este indubitabil ca el se produce continuu si ca sentimentul de miscare este permanent.

Si, totusi, senzatia ca ceva ramane neschimbat, ca ceva balteste in societatea romaneasca mi se pare tot mai puternica. E un sentiment pe care sondajele de opinie serioase il releva prin intebarea "Credeti ca societatea romaneasca se indreapta intr-o directie buna sau gresita?" (cu variantele sale) si la care majoritatea (cu anumite fluctuatii) raspunde invariabil "Directia este gresita!".

Raspunsul stiintelor politice la aceasta intrebare este de fapt "nu directia este gresita" (pentru ca practic nici nu mai exista alta dupa aderarea euro atlantica), ci comunicarea politica este defectuoasa si deci partidele politice sunt cele care poarta aceasta responsabilitate.

Cetatenii romani nu sunt intrebati foarte des despre politicile publice ale caror subiecti sunt, ci, cel mai des, votul exprimat la niste alegeri este considerat suficient de legitim astfel incat, in virtutea lui, sa li se impuna diverse legi care nu existau in programele politice pe care teoretic le-au votat la alegerile respective.

Iar cand sunt intrebati - destul de rar - raspunsul lor nu prea este bagat in seama sau chiar eludat prin chichite de regulament (avem doua referendumuri cu rezultat ambiguu din punct de vedere al concluziilor). In plus, nici forul reprezentativ fundamental - Parlamentul - si cele care il compun - partidele politice - nu se prea bucura de increderea cetatenilor (ci din contra, au cotele cele mai joase de capital social).

Astfel, apare ca legitima intrebarea "De ce partidele romanesti nu se schimba?", in conditiile unei dinamici sociale atat de puternice. Caci, daca privim cu atentie in ciuda permutarilor si aparitiei unor partide asa zise "noi", ele sunt de fapt sucursale ale celor vechi (vezi UNPR, Forta Civica, ALDE etc) sau plute de salvare pentru politicieni dezavuati de fostele lor partide (PMP, PP-DD etc).

Si este evident ca cetatenii resimt puternic aceasta blocada politica a partidelor politice mainstream, daca 60% participare la vot (la un vot uninominal si puternic emotional, cum a fost cel pentru Presedinte, de fapt) ni se pare mare. Majoritatea statelor din Europa Centrala si de Est si-au schimbat demult sistemul de partide, cele din anii '90 disparand majoritatea, cu exceptia Romaniei.

Sunt mai multe raspunsuri la intrebarea de mai sus, dar unul mi se pare mai puternic argumentativ decat altele.

In primul rand, incremenirea in proiect a partidelor romanesti este data de faptul ca ele au luat ostatica administratia publica (atat centrala si mai ales cea locala), fiind la randul lor dependente de aceasta. La fel ca si in anii '20 ai secolului trecut (cum ne arata Stefan Zeletin), birocratia a devenit dependenta de numirile politice, fiind clientelizata de partide, care sunt fortate sa se bazeze pe voturile stranse si clientelizate de birocratia dependenta.

Iar daca nu castiga, birocratia clientelizata este inlocuita rapid de clientela noii puteri cu toate riscurile legale si constitutionale presupuse de aceasta (de exemplu, OUG 37/2009 si 105/2009 care politizau administratia, desi declarate neconstitutionale, au produs efecte si au generat nesfarsite dispute juridice).

Noua putere de dupa 2012 a folosit aceleasi parghii ca si Guvernul Boc, doar ca, odata facut pasul gresit in aceasta directie, noii pasi gresiti nici nu au mai fost observati. Si asta pentru ca, odata stapanita administratia, este clar ca o buna parte din voturile cetatenilor vor fi si ele clientelizate, fie prin darul electoral, fie prin accesul la diverse sinecuri publice etc. Iar cetatenii clientelizati stiu jocul si il practica, desi in sondaje declara ca "directia e gresita".

Asa ca noile legi ale partidelor si electorale se vor demonstra in scurt timp inutile, daca nu se va face o reforma completa si adanca a administratiei publice centrale si locale. Adica acea reforma care a produs flux si reflux in politica romaneasca imediat dupa aderarea la Uniunea Europeana, dar pe care nimeni nu a avut curajul sa o inceapa.

Doar dupa o asemenea reforma (cu sau fara regionalizare), viata politica romaneasca se va adapta la dinamica societatii romanesti si va fi posibil un reviriment politic (si nu populist) in Romania.

Andrei Taranu, doctor in stiinte politice, este conferentiar si prodecan al Facultatii de Stiinte Politice din cadrul SNSPA.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...