Opinii: Neincrederea - sentimentul romanesc al nefiintei

Luni, 01 Noiembrie 2010, ora 07:06
2349 citiri
Opinii: Neincrederea - sentimentul romanesc al nefiintei
foto: Arhiva

Intotdeauna bataliile politice s-au desfasurat pe taramul increderii/neincrederii. Asta sintetizeaza tipologia noastra etnica, observata inca din antichitate. Dar ocolim cu buna stiinta asertiunile lui Herodot si ale altora deoarece ne reamintesc adevaruri dureroase, iar noua ne place sa ni se gadile orgoliile.

Doar pasoptistii si memorandistii ne-au convins ca unirea face puterea, neincrederea fiind cauza nenorocirilor, de la saracie, la dezbinare nationala. Adevarul trebuie demonstrat.

Alte limbi romanice nu poseda cuvintele: "a (se) increde", "incredere", ci confidentia (lat.), confiance (fr.), confianza (sp), confidare, fiducia (it.).

Engleza, germana si limbile slave isi formeaza ca si noi termenul: "trust" din deviza Americii In God we trust, trauen > Vertrauen, vera > doverie. Sunt diferente majore ca sens intre rom. incredere si confidentia, confiance, ori fiducia.

Raportarea politicului nostru la incredere/neincredere permite observatii transante: formatiunile politice au ca liant increderea intre membri sau/si substitute primitive ale acesteia, supusenia, linguseala, frica de stapan. Cele in care a rodit samanta neincrederii au disparut.

La inceput, increderea avea ca sursa carisma unor (re)fondatori notorii: Ion Iliescu (FSN), azi factor moderator al PSD, seniorul Corneliu Coposu, Sergiu Cunescu, Petre Roman, Radu Campeanu, dizgratiat din cauza atitudinii nedemne fata de Regele Mihai.

Incet-incet, vremea liderilor carismatici a apus, vezi esecul reactivarii lui Nastase, Stolojan, Blaga etc. Ne apropiem timizi de realitatea europeana, aceea a asocierii deocamdata in jurul unor obiective personalizate, mai putin al unor idei si programe.

Neincrederea si nu neaparat incompetenta au determinat caderea guvernelor Roman, Ciorbea, Radu Vasile si cat pe ce Calin Popescu-Tariceanu. A fost si proasta comunicare in sanul coalitiilor ori cu mass-media.

Daca ultima e perfectibila prin studiu si apel la PR, trendul negativ al increderii are cauze profunde, tinand de tare etnice: lipsa temeinicelor asezari democratice, a maturitatii social-politice, a onoarei si a demnitatii, nerespectarea contractelor, a intelegerilor, imposibilitatea stabilirii unui ideal comun, fie si pe termen scurt, perceperea distorsionata a regulilor, normelor, legilor, bune doar cand ii servesc pe impricinati etc.

Pe un asemenea teren instabil, s-a dezvoltat o increngatura politica parazitara, sufocanta din care nu vor disparea prea devreme amatorismul, coruptia, manipularea, clientelismul politic.

Climatul acesta nesanatos permite unor aventurieri sa provoace tulburari sociale ca in tarile lumii a treia, sa atraga puterea si opozitia in ignobile jocuri de culise, sa abata atentia de la problemele grave ale societatii, sa prelungeasca masochist o stare de fapt insuportabila.

Raul are insa radacini adanci. Intrucat mandatele se castiga mai ales cu populisme ieftine si mita, fiind adjudecate ca la iarmaroc de cine promite ori da mai mult, alesii nu se impovareaza cu doleantele electorilor.

In fapt, intre promisiuni si guvernare nu pare sa mai fie vreo legatura. Se ajunge la putere pe partea stanga si, sub presiuni externe UE, FMI, se paseste agale, fara chef pe partea dreapta. S-a practicat mereu discursul dublu.

Provocat de lipsa apetitului pentru curatenie morala, convietuind in hatisul politic alaturi de oportunisti si sforari, raul se labarteaza din cauza puterii juridice neperformante si a sistemului educativ subrezit de politicianism.

Asa ca ingradirea libertatilor, a drepturilor, inclusiv a accesului la adevar si informatie nu mai starneste nici macar indignare.

Am asteptat degeaba ca noua lege a educatiei sa-si faca titlu de glorie din cultivarea increderii si a civismului, ceea ce ar fi dat dreptul la speranta. Or ea tine mortis sa ne legitimeze segregarea in stalinista Regiune Autonoma Maghiara si sa eternizez partidul-stat la comanda scolii.

Q.e.d.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ
Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ
PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...
Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?
Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?
Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...
#incredere clasa politica, #viata politica romania, #analiza politica, #incredere alegatori partide , #partid
Comentarii
Poza tataie2010
tataie2010
rank 4
trendul negativ al increderii are cauze profunde, tinand de tare etnice: lipsa temeinicelor asezari democratice..., a onoarei si a demnitatii