Al treilea soc al secolului

Este din ce in ce mai clar pentru toata lumea. Criza epidemiei de coronavirus este al treilea soc al secolului, dupa 11 septembrie 2001, caderea Lehman Brothers in 2008, avand drept consecinta imediata contagiunea economica si financiara, in lant.

Comunitatea internationala este supusa unui soc uman, de productie si consum, pe termen scurt, precum si perspectiva unei crize financiare globale.

In criza din perioada 2008-2010, neincrederea in mecanismele economice nu a condus la solicitarea societatii privind interventia guvernelor in piete. Astazi, oamenii se asteapta la organizarea unei aparari colective impotriva epidemiei.

Sunt salutate masurile de forta luate de statele lovite de coronavirus, institutiile europene reduc plafoanele si limitarile bugetare. Prin "flexibilizare", UE anunta ca a renuntat, temporar, la controlul cheltuielilor si la sanctionarea deficitelor in statele membre.

1. Se asteapta interventia marilor puteri, de la gasirea solutiilor sanitare privind preventia si tratarea Covid-19 pana la limitarea consecintelor crizei economice care se anticipeaza. Eficienta guvernelor va fi judecata dupa capacitatea de a schimba comportamentul oamenilor.

2. Se repozitioneaza rolul global al natiunilor, inclusiv simbolistica frontierelor. In conditii normale, starea sanatatii nu este un criteriu de diferentiere, dupa argumentul nationalitatii. Reactia la virus presupune, in multe abordari nationale, prioritizarea propiilor cetateni. Apare un nou tip de nationalism, care tinde sa ridice ziduri intre propriii cetateni.

3. Reapare increderea in profesionalism. In primul rand, in sistemele medicale. De la gasirea metodelor medicale adecvate pentru combaterea epidemiei, pana la vaccinuri, o lume intreaga asteapta cu sufletul la gura, concretizarea expertizei medicale. O schimbare radicala - spre profesionalism - dupa ce crizele financiare (2008) si migratia (2015) au determinat o mare neincredere in experienta profesionala si cresterea populismului.

4. Autoritarism. China a fost criticata pentru deficientele in ceea ce priveste alerta timpurie si lipsa de transparenta, dar eficienta prin control in combaterea epidemiei a fost considerata o performanta demna de respect. Cetatenii compara eficienta guvernului lor cu structurile de conducere din alte state.

5. Managementul crizei. Dupa experienta celorlalte crize (economica, refugiati, teroristi), guvernele au invatat ca panica este cel mai mare dusman. Dupa actele teroriste care au lovit Europa in 2015-2016, cuvintele de ordine erau "NU sta in casa, nu ceda in fata fricii, nu te panica, pentru ca altfel teroristii vor avea de castigat".

In aceasta perioada, mesajele guvernelor se schimba fundamental: "stati in casa, temerea ponderata este un factor de convingere a cetatenilor sa-si ia masuri de protectie personala, ca forma de responsabilitate". Ceea este clar pentru intreaga comunitate politica este faptul ca nicio strategie politica nu va avea influenta daca nu se refera in termeni concreti la combaterea Covid-19.

Este de asteptat chiar un nivel ridicat de tensiune sociala in conditiile in care politicienii nu actioneaza rapid si structurat pentru combaterea epidemiei. Globalismul este vulnerabil, ca si ultranationalismul agresiv. Statele reactioneaza national, dar nimeni nu isi imagineaza ca fara un efort conjugat, prin cooperare internationala, epidemia ar putea fi contingentata.

Populistii pierd politic daca in exercitiul guvernamental pastreaza tentatia mesajelor in dauna solutiilor concrete. O lume in schimbare, cu un deznodamant greu de anticipat.

Articol publicat si pe site-ul INACO.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...