Ei sunt Romania: Diplomatul care negociaza si castiga pentru Romania

A implinit de curand 40 de ani si are deja in palmaresul juridico-diplomatic realizari de exceptie. De numele lui Bogdan Aurescu se leaga cei 9.700 de km patrati castigati pentru Romania la Haga in 2009, dar si amplasarea scutului antiracheta in tara noastra.

"Sa iti iubesti tara nu este desuet. Este un exercitiu de zi cu zi, in care cel mai important este sa stii sa iti faci datoria, dupa puterile tale, acolo unde esti, astfel incat efortul tau, adaugat efortului celorlalti, sa conteze pentru tara ta", explica Bogdan Aurescu, secretar de stat in Ministerul de Externe, intr-un interviu acordat pentru Ziare.com in care vorbeste, in premiera, despre momentele de cumpana, dar si de suprema satisfactie din cariera sa.

Cand v-ati dorit sa intrati in diplomatie si de ce? Care au fost pasii pe care i-ati facut pentru a va implini visul si cum ati depasit piedicile?

Intotdeauna, de cand eram mic, am fost fascinat de istorie, de conferintele diplomatice, de negocieri si de modul in care diplomatii au putut sa influenteze mersul evenimentelor, in beneficiul tarii lor. Dar prima oara cand am stiut ca vreau sa devin diplomat a fost in anul II de Facultate, cand am studiat dreptul international, cu doamna profesor Raluca Miga-Besteliu.

Mi-a placut foarte mult aceasta materie si la fel de mult imi place si acum, cand am privilegiul sa o predau studentilor mei de la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, dar si sa o aplic, in mod concret, in activitatea diplomatica. Dincolo de conceptele teoretice, mi s-a parut interesanta latura aplicarii dreptului international - cum poti sa pui in valoare si, ca diplomat, sa utilizezi eficient instrumentele dreptului international pentru realizarea intereselor de politica externa ale Romaniei.

Cand am pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, in septembrie 2008, le-am spus judecatorilor ca pentru Romania respectarea dreptului international face parte din nucleul esential al politicii externe a Romaniei, pentru ca este un instrument extrem de eficient de realizare a interesului national, care potenteaza - adaug acum, uneori exponential - capacitatea unui stat de influentare a relatiilor internationale.

Asa ca am invatat cat mai bine la drept international, mi-am sustinut lucrarea de licenta la aceasta materie, apoi am participat, in 1996, la concursul de intrare in Ministerul de Externe. De fapt, au fost doua concursuri: primul, in vara, pe teme de drept international - imi amintesc si acum ca, poate premonitoriu, am primit ca subiecte niste teme legate de dreptul marii si delimitarile maritime. Am fost admis, dar dupa cateva saptamani am fost anuntat ca acel concurs a fost anulat, nici acum nu stiu din ce motiv.

Am participat la un al doilea concurs, in toamna aceluiasi an, de data asta pe teme generale de politica externa, si iarasi am fost admis. Asa mi-am inceput activitatea, pasionanta pentru mine, ca diplomat, in Directia Juridica si Tratate a MAE.

Care sunt cele mai importante realizari in activitatea dvs.? Daca priviti in urma, care a fost momentul de care va amintiti cu cea mai mare satisfactie?

In diplomatie exista prilejuri de satisfactie, pentru ca este una dintre putinele profesii care iti da ocazia sa lucrezi direct pentru cresterea profilului international al Romaniei. Este un efort continuu, de zi cu zi, care nu este simplu atunci cand il faci serios, dar care iti ofera si multumire cand proiecte importante se concretizeaza in beneficiul cetatenilor romani si al tarii.

De-a lungul timpului, au fost astfel de proiecte de care m-am ocupat si care si-au adus contributia la atingerea unor obiective de politica externa romaneasca.

De exemplu, redactarea, in 2001, a argumentatiei juridice a Romaniei ca intervenient in procesul grupului Ilascu contra Republicii Moldova si Federatiei Ruse la CEDO.

Sau coordonarea juridica a demersurilor privind legea ungara referitoare la maghiarii din afara granitelor Ungariei, finalizate cu incheierea a doua acorduri importante, in decembrie 2001 si in septembrie 2003; a fost un exercitiu diplomatic si juridic complex, in plan bilateral si multilateral, pe langa Comisia de la Venetia, Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale al OSCE, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Comisia Europeana, finalizat cu un rezultat pe deplin favorabil Romaniei.

Un alt astfel de proiect a fost lansarea, la initiativa Romaniei si Austriei, in 2002, a Procesului de Cooperare Dunareana, precursorul actualei Strategii a UE pentru Regiunea Dunarii.

A fost complicata si sarcina pe care am avut-o in 2003 privind reorganizarea, in cadrul MAE, a institutiei Agentului guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, transferata atunci de la Ministerul Justitiei.

Apoi a fost coordonarea intre 2004 si 2009, ca Agent al Romaniei la Curtea Internationala de Justitie, a demersurilor romanesti in procesul de Delimitare Maritima in Marea Neagra (Romania c. Ucraina).

Extrem de interesanta a fost si negocierea, ca sef al delegatiei romane, in perioada 2010-2011, a Acordului cu SUA privind amplasarea sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania, semnat pe 13 septembrie 2011, proiect ce creste securitatea Romaniei si profilul sau strategic international.

La fel si negocierea Declaratiei Comune romano-americane privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, din 13 septembrie 2011, primul document politic bilateral care consacra Parteneriatul Strategic cu SUA si care marcheaza relansarea si substantializarea celei mai importante relatii bilaterale externe a Romaniei.

Foto: Inceperea lucrarilor la scutul antiracheta de la Deveselu

Din aceeasi zona pasionanta a proiectelor strategice face parte si proiectul Trilateralei informale pe teme de securitate Romania-Polonia-Turcia, lansat in 2012.

Cel mai recent, un proiect de suflet l-a reprezentat negocierea, cu mandatul SRTv, a intelegerii amiabile, semnate la 12 septembrie 2013, care permite reintoarcerea TVR acasa, in Republica Moldova, de unde a fost abuziv inlaturata din 2007.

Foto: Cu viceministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri

Dar poate cel mai pasionant dosar de care m-am ocupat pana acum a fost procesul de la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), finalizat cu hotararea din 3 februarie 2009, care este a 100-a hotarare a Curtii de la Haga si care a fost adoptata cu unanimitate, ceea ce arata soliditatea solutiei decise: 9.700 km patrati de platou continental si zona economica exclusiva pentru Romania din cei 12.200 km patrati aflati in disputa, adica 79,34% din zona disputata de parti, cu importante resurse de hidrocarburi.

Ati avut si momente de cumpana in cariera?

Cel mai complicat moment a fost cel al audierilor publice in procesul de la Haga, din septembrie 2008, cand am pregatit, vreme de 4 saptamani, cele 18 ore de pledoarii ale Romaniei. A fost o experienta complexa, care a presupus verificarea, uneori dura, a propriilor limite fizice si psihice, dar mai cu seama lucrul cu o echipa excelenta de profesionisti, colegii mei din Ministerul Afacerilor Externe si alte institutii romanesti, cu care am legat relatii de prietenie durabila.

De fapt, procesul in sine, in intregul lui, a fost un moment de cumpana - daca nu am fi reusit sa obtinem un rezultat bun pentru Romania, ca Agent mi-as fi asumat intreaga responsabilitate, asa cum era, dupa mine, firesc.

Ne puteti relata un episod cu totul special din activitatea dvs.?

Au fost multe momente interesante, speciale sau momente-limita - unele din pacate nu pot fi povestite inca, le voi pastra pentru memorii. Imi amintesc insa cu cata tensiune am trait, eu si colegii mei, momentul-limita al pronuntarii hotararii CIJ din 3 februarie 2009, cand vreme de doua ore si douasprezece minute, cat a durat citirea hotararii, nu am stiut cum va fi solutia diferendului.

Iar in final, cand pe ecranul din fata delegatiei romane a aparut linia de delimitare trasata de Curte, ea era cumva deformata, iar zona care revenea Romaniei parea mai mica decat a fost, in realitate, acordata prin hotararea Curtii. Cu atat mai mult ne-am bucurat insa cand am calculat suprafata castigata de Romania!

Aveti un model in viata?

Sunt multe persoane care mi-au influentat, intr-un fel sau altul, cariera. Au fost unii din profesorii mei din liceu si facultate, au fost unii diplomati de exceptie de la care am invatat ABC-ul profesiei. Ar fi nedrept sa ii mentionez doar pe unii.

Pe plan personal, datorez foarte mult bunicului meu, care m-a invatat de mic setul principal de valori care ar trebui urmate in viata.

Care sunt valorile si principiile de la care sunteti hotarat sa nu abdicati?

Cred ca foarte importante sunt valorile umane, personale si profesionale, precum onestitatea, buna-credinta, moralitatea si seriozitatea. Alaturi de acestea - toleranta, egalitatea de sanse, pluralismul de idei.

Pun foarte mare pret pe profesionalismul oamenilor cu care lucrez si pe implicarea onesta in activitatea pe care ei o depun. Intr-o relatie de echipa, asa cum trebuie sa se lucreze in diplomatie, increderea reciproca, respectul pentru ideile celuilalt (chiar daca sunt diferite de ale tale) si eforturile lui sunt esentiale, pentru ca asezate impreuna, in logica de echipa, ele vor dobandi un sens eficient. Aceste aspecte sunt foarte importante, mai ales cand vine vorba despre diplomatie si reprezentarea interesului national.

Nu am reusit insa niciodata sa tolerez viclenia si lenea. Cred, din proprie experienta, ca munca personala asidua, dar inteligent dozata, este ingredientul esential. Dar as mai adauga ceva: consecventa de a duce proiectele incepute pana la capat, stiinta de a face parte sau de a aduna in jurul tau cea mai buna echipa, astfel incat munca noastra sa aiba sensul dat de valori ca modestia, solidaritatea, coeziunea, consecventa in a ne face datoria.

Nu cred ca adevarata reteta a succesului se poate defini individualist, orientat exclusiv si egoist spre sine. Adevaratul succes, care conteaza, este cel de la capatul unui efort pentru progresul societatii din care facem parte. Conteaza ceea ce faci durabil, ceea ce lasi in urma ta. Suntem ceea ce facem.

Ce inseamna pentru dvs. dragostea de tara?

In societatea romaneasca de azi, din pacate, termeni importanti ca dragostea de tara, patriotismul, au fost, de ceva timp, demonizate sau demonetizate artificial, fortat. Totusi, sa iti iubesti tara nu inseamna sa fii nationalist. Sa iti iubesti tara nu este desuet. Este un exercitiu de zi cu zi, in care cel mai important este sa stii sa iti faci datoria, dupa puterile tale, acolo unde esti, astfel incat efortul tau, adaugat efortului celorlalti, sa conteze pentru tara ta.

Deviza diplomatiei romane este "Semper fidelis patriae" si probabil ca surprinde cel mai bine sentimentul de patriotism. Este vorba despre a sluji mereu interesul national, de a respecta istoria care a cladit tara noastra si devenirea natiunii romane. Inseamna sa actionezi intotdeauna cu gandul la viitorul poporului tau, la dezvoltarea si evolutia acestuia.

Si pentru ca am vorbit de poporul roman si tara noastra, dati-mi voie sa adresez, cu ocazia acestui 1 Decembrie, "La multi ani!" cititorilor Ziare.com si romanilor, oriunde s-ar afla ei.

Imi doresc sa existe, la nivelul societatii noastre, coeziune si respect pentru valorile fundamentale ale democratiei, pentru ca acestea vor aduce cu sine progresul si prosperitatea natiunii - asa cum sunt convins ca isi doreste fiecare roman. La multi ani, Romania!

Tot mai multi tineri de valoare aleg sa urmeze o cariera peste hotare. Ce ii sfatuiti?

Ii sfatuiesc acelasi lucru ca si pe cei care decid sa ramana in tara: sa abordeze cu seriozitate demersurile pe care le intreprind, sa faca lucrurile cu pasiune si eficienta, sa fie increzatori in ei insisi.

Sa aiba coloana vertebrala si respect pentru principii si moralitate. Sa nu mearga pe "scurtaturi" si sa nu se bazeze decat pe meritele proprii. Si sa nu isi piarda increderea in tara lor, in potentialul ei si in capacitatea acesteia de a-si consolida pozitia pe plan international, din toate punctele de vedere, in beneficiul oamenilor.

Sa se intoarca acasa, dupa ce acumuleaza cunostinte si expertiza relevanta in domeniile lor de activitate, pentru cariera lor, dar si pentru Romania. Astfel, vor aduce inapoi prestigiu pentru Romania si solutii mai bune pentru viitorul ei.

Atunci cand studentii mei de la Facultatea de Drept imi aduc sa le semnez scrisori de recomandare pentru continuarea studiilor in strainatate, evident ca ii incurajez si ii sustin, dar ii rog sa se intoarca, pentru ca societatea romaneasca are nevoie de ei. Si ma bucur sa constat ca majoritatea - ma refer la absolventii Facultatii de Drept, pe care ii cunosc - o fac.

Pot spune, cu toata convingerea, ca am incredere in generatia urmatoare. Ne vor face mandri si vor duce mai departe ce construim noi astazi.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Ciolacu, dragoste cu năbădăi cu Firea. Uite catastrofa, nu mai e catastrofa

A ieșit domnul Marcel Ciolacu, premierul României și liderul PSD, la o conferință de presă alături de Gabriela Firea, să spună în fața tuturor cât este de deșteaptă și frumoasă,...

Marcel Ciolacu trece peste regrete: ”Era de-a dreptul ridicol ca cele două mari partide să nu fie jucători” VIDEO

Candidatura Gabrielei Firea la Primăria Capitalei va fi validată de PSD săptămâna viitoare, în forurile statutare, a declarat marţi, 23 aprilie, liderul partidului, premierul Marcel Ciolacu....