Exista interese rusesti in curentul nationalist din Romania. Ne indepartam de SUA? Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Marti, 20 Septembrie 2016, ora 07:21
16024 citiri
Exista interese rusesti in curentul nationalist din Romania. Ne indepartam de SUA? Interviu
Foto: Arhiva personala Rufin Zamfir

Propaganda rusa este vizibila la Bucuresti si trebuie analizata incepand cu interesele Moscovei in Romania. Putem vorbi de interese rusesti in interiorul curentului nationalist, stimularea nationalismului fiind una dintre principalele cai pe care mesajul Moscovei patrunde in statele unde Rusia are interese, afirma analistul Rufin Zamfir, director de programe in cadrul Centrul Global Focus.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Rufin Zamfir a explicat cum isi propaga Rusia mesajele in Romania, care sunt zonele cele mai vulnerabile si de ce Moscova nu investeste in mesajul impotriva unirii Romaniei cu R.Moldova: "principalul perdant ar fi Romania, singurul punct pro este unul de natura emotionala".

Rufin Zamfir ne-a mai vorbit despre raportul Romaniei cu UE si SUA, dar si despre ceea ce numeste "asteptarea greselii si anticiparea schimbarii de atitudine" a SUA fata de Romania.

Dupa Brexit, inclusiv ca efect al acestuia, vedem o distantare a nucleului dur al UE fata de SUA? Este armata europeana, proiect sustinut de Romania, un simptom al acestei distantari?

Daca aceasta distantare din punct de vedere militar se va produce, ea nu va fi un efect principal al Brexit. Interesul UE nu este de distantare de SUA, ci, mai degraba, sa nu aiba o problema suplimentara de a se redimensiona in raport cu SUA, motor principal al NATO.

Pozitionarea atat de sus pe agenda summit-ului informal de la Bratislava a necesitatii crearii mecanismului militar eminamente european cred ca tine mai degraba de importanta pe care statele UE au inteles sa o acorde unui punct de vedere care uneste.

Avem un set de probleme care genereaza viziuni nationale adesea antagonice - fluxul migrantilor, politicile economice - in privinta carora e greu sa coalizezi si sa creezi imaginea unei Europe unite. Dar in privinta crearii unui mecanism militar european, cele 27 sunt aproape pe aceeasi voce. Nu e un narativ nou.

Tocmai. De ce nu erau pe aceeasi voce pe acest subiect si inainte de iesirea Marea Britanii, principalul aliat al SUA? De ce brusc avem acum aproape consens si chiar graba?

Unanimitatea asta nu e pusa in contextul unei contrapartide la NATO, ci in interiorul optimizarii cheltuielilor, eforturilor militare.

Dubland mecanisme si comandamente, optimizam?

Nu dublam, ci venim cu o interfata cu mult mai usor de acceptat si de operationalizat in Europa. Un studiu arata la inceputul anului ca raspunsul cel mai rapid operational al NATO la o eventuala agresiune pe flancul estic, in special in tarile baltice, ar fi pe la 72 de ore, interval fatal.

Europa intelege nevoia punerii in comun a eforturilor care sa reduca aceste ecarturi. Si nu este vorba numai despre rolul unei reactii in caz de agresiune, ci in special despre rolul de descurajare, despre care s-a vorbit la summit-ul NATO de la Varsovia. De aceea, va spun ca eforturile de acum ale Europei sunt in linie, nu in paralel cu eforturile NATO.

Atunci de ce s-a opus Marea Britanie?

E vorba despre conservatorismul britanic care spune: "if it works, why fix it?", la care se adauga pragmatismul care trimite la cifre. Marea Britanie avea un mecanism de gestionare a resurselor in cadrul NATO de care era multumita si considera ca a ajuns la optim.

Suntem intr-o realitate diferita in care Franta si Germania trebuie sa compenseze rolul Marii Britanii. Dar Brexit este doar o parte din necesitatea renegocierii realitatilor europene.

Sansa Europei de a ramane un construct unitar este de coagulare a deciziei, de punere in comun a eforturilor, in niciun caz intoarcerea catre guvernele nationale a unei parti relevante din capacitatea decizionala.

Dar nu aceasta e tendinta? In Europa valul nationalist se amplifica.

Cresterea dreptei nationaliste este din pacate destul de greu de combatut. Ea are mai multe explicatii. Este generata de nemultumire, disparitati economice, lipsa accesarii unor mecanisme explicative pertinente.

Mesajul nationalist este usor sa coalizeze cand se adreseaza unor oameni care nu au cunoscut de aproape alta realitate decat cea din interiorul UE. Este mirajul posibilitatii sa ai tara ta, cu decizia ta, sa nu vina nimeni sa-ti spuna ceva. E ca atitudinea fata de razboi a celor care nu l-au trait.

Curentul nationalist se suprapune si pe o lentila mitica: ce am putea face, daca nu am fi nevoiti sa facem. Ar fi amuzant daca nu ar fi trist ce intampla in Romania cu acest curent nationalist la a carui aparitie m-am asteptat. Din pacate, nu crestem si un narativ pe care sa il opunem pornirilor nationaliste.

Unde suntem noi, Romania, in aceasta poza mare europeana? Avem ritm, logica?

Acum doua saptamani v-as fi spus fara echivoc ca nu. Dar declaratiile presedintelui Iohannis la plecarea spre summit-ul informal de la Bratislava au fost pentru mine un motiv de bucurie. Trecerea in revista a problemelor de acolo, mesajul cu care s-a dus ne-au aratat o alta abordare mult mai pragmatica, mai ajustata la ceea ce putem noi sa facem.

Ce anume v-a bucurat?

Am observat concizie in declaratii si pentru prima data conexarea presedintelui la ceea ce urma sa se discute. Si nu ne-am dus ca "yesmani". Rolul Romaniei, ca factor de coagulare, pare a fi mai bine inteles la Bucuresti decat era pana acum. In sfarsit, putem trage foloasele pozitiei noastre consecvente de centru. Putem sa ne activam rolul de mediator activ intre grupuri.

E un moment in care trebuie sa alegem ce vrem sa facem in interiorul UE, pentru ca s-ar putea ca lucrurile sa se intample fara noi, independent de ce ar fi putut Romania sa insemne la Bruxelles.

Asta in raport cu UE. Dar mai avem un partener esential. Au existat recent doua momente delicate in jurul ambasadorilor SUA la Chisinau si apoi la Bucuresti. Multi au vazut in ele o schimbare de viziune a SUA. In ce cheie le interpretati?

Ar trebui sa discutam cele doua cazuri separat, dar cei care au vazut in ele un mesaj subteran s-au grabit. Daca ne referim la declaratiile ambasadorului Pettit, luandu-le pe fraze, nu vad unde este greseala.

Istoria care nu ar fi comuna...

Asa cum exista o istorie comuna, exista si o istorie complet separata, aspect la care Romania a achiesat la inceputul anilor '90, cand a recunoscut independenta statului moldovean.

Si totusi de ce a simtit ambasadorul sa sublinieze distinctia?

Pentru ca a fost intrebat. Am vazut interviul de mai multe ori, inclusiv de pe pozitia nationalistilor de la Bucuresti. Este extrem de greu sa construiesti ceva pertinent in linia aceea, sa demonstrezi o schimbare de atitudine a SUA sau o atitudine superioara. E greu de identificat in interviu orice punere la colt.

Mi se pare ca s-a exagerat extrem de tare, dar e ingrijorator ca aceste exagerari pot avea un substrat negativ, acela de asteptare a greselii si anticipare a schimbarii de atitudine.

Si pe fondul acesta a venit povestea cu dl Klemm....

....careia i se acorda o importanta cu mult prea mare. Poate ca dl Klemm nu este cel mai abil diplomat pe care l-au avut SUA la Bucuresti. A fost o gafa minora imputabila unui diplomat. Dar daca ea ar fi fost comisa de ambasadorul altei tari ar fi trecut neobservata.

Mai trebuie spus ca in SUA exista o alta raportare la cultura steagului, care nu e doar cel cu stele si cu linii, exista steagul statului, al orasului, al fratiei.

Spuneti ca este asteptata, este vanata cumva greseala americanilor. Sa inteleg ca vedeti cultivarea unui sentiment antiamerican in Romania?

Nu cred ca este cultivat sentimentul antiamerican, dar cred ca este disputat valul nationalist si pozitia din varful lui. Pe fondul unei prostii politice, la Bucuresti avem forte importante care doresc sa speculeze acest culoar ramas liber. Este si o doza de mimentism, te uiti la cei mai avansati si vrei sa faci si tu ce fac ei.

Dar acolo, la cei mai avansati, nationalismul este intretinut de Moscova. Frontul Naional in Franta, Viktor Orban in Ungaria, Tspiras in Grecia, toti au relatii privilegiate cu Moscova. Si la noi de acolo este impins nationalismul?

Daca putem vorbi de interese rusesti in interiorul narativului nationalist din Romania? Bineinteles. Stimularea unor asemenea curente este una dintre principalele cai pe care mesajul rus patrunde in statele unde Rusia are interese.

Putem vorbi despre acest mecanism in diferite declinari. Fie ca masinaria de propaganda de la Moscova sadeste semintele la Bucuresti si le alimenteaza, fie masina de influenta si propaganda de la Moscova deturneaza demersurile de la Bucuresti in interes propriu si le populeaza cu propriul mesaj, le stimuleaza cu bani, cu canale de difuzare.

Simtiti, vedeti aceste metode in Romania?

Propaganda rusa este vizibila la Bucuresti, poate nu la acelasi nivel ca la Budapesta sau Belgrad. Dar o alta trasatura a propagandei este versatilitatea si adaptarea la peisajul in care este promovata.

Prezenta propagandei rusesti la Bucuresti trebuie analizata incepand cu interesele Moscovei in Romania si canalele predilecte de promovare a unui mesaj propagandistic.

Concret?

Romania nu e un stat pro-rus, e nevoie de eforturi mari ca sa deformezi perceptia spre o opinie majoritara favorabila Rusiei. Deci ce poate face Moscova este sa indeparteze Romania de opozantii fata de Rusia, adica Washington si Bruxelles. De ce sa investesc mult pentru a convinge ca Rusia e o optiune viabila, cand pot investi mai putin pentru a demonstra ca NATO si UE nu sunt optiuni viabile?

Cu cine face asta?

Cu canalele traditionale. Rusia nu are in Romania o minoritate consistenta ca in Ucraina, Polonia sau tarile baltice. Nu pot eu, Rusia, sa ma urc nici pe calul pan-slavismului, dar pot folosi ortodoxia, pentru ca am acces la un canal de promovare a mesajelor mele, care se adreseaza in zona cea mai vulnerabila, rurala, mai putin educata. Demograficul acela nu isi pune intrebari in privinta validitatii enuntului respectiv.

Exista si un demografic care rezoneaza la mesaje prin presa pe care le primeste fara sa-si puna intrebari referitoare la mesager.

Exista in media un curent de popaganda ruseasca?

In mod evident. Avem canale electronice care promoveaza deschis opinii favorabile Moscovei, unele le promovaza fara sa o afirme deschis si unele le promoveaza pentru ca e mai atractiv asa decat sa promovezi mesajul main stream. Toate sunt identificabile.

Moscova are, spuneti, dezavantajul de a nu avea o minoritate in Romania. Dar daca ne-am uni, ceea ce isi doresc nationalistii, numai ce ar capata-o prin cei 200 de mii de cetanteni rusi din R. Moldova...

... plus vreo 2 milioane care rezoneaza la mesajul Moscovei. 56% din forta de munca a RM lucreaza in Rusia, deci un bazin consistent din care propaganda ruseasca sa isi aleaga vectorii de mesaj.

Deci Rusia ar fi castigatorul in cazul unirii?

Nu stiu daca Rusia ar fi castigatorul unirii, dar, in opinia mea, principalul perdant ar fi Romania. Singurul punct pro este unul de natura emotionala. Insa, dincolo de acest argument, nu stiu cat de valid in secolul XXI, imi este greu sa identific un avantaj economic, administrativ, geografic.

Deci unirea ar vulnerabiliza Romania, tara de la granita UE si NATO. Nu ar fi asta in avantajul Rusiei?

Da, in mod categoric, realitatile ar fi modificate si, din ziua a doua, masinaria rusa si-ar modifica ritmul si rotitele inspre promovarea mesajului pro-rus. Din cunostintele mele, nu exista un mesaj antiunionist in care Rusia sa investeasca foarte tare, e drept ca nici nu are nevoie sa o faca, pentru el este suficient de consistent la Chisinau, in primul rand, din considerente economice.

Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...
#UE SUA armata europeana, #propaganda rusa Romania , #politica externa