Opinii: Militarizarea politicii

Avand implicatii sociale majore, conceptul de militarizare a politicii a prins contur in mediile UE inca din 2008, nu doar prin discursul socant al fostului lider sovietic Gorbaciov despre "militarizarea mentalitatilor", ci si prin asertiunile unor celebri analisti de peste ocean care vedeau in evolutia politicii externe a Consiliului European tendinte militarizante, desi era vorba de principii integrationiste.

Ca dovada a sincronismului nostru formal, chestiunea a fost repede adaptata la realitatile dambovitene, unde militarizarea a adus bogat rod electoral. Ca sa nu dea de gol, degringolada doctrinar-ideologica trebuia compensata prin strategii fortoase de disciplinare a partidelor, a membrilor sovaielnici, degraba tradatori si cartitori.

Indeobste militarismul trebuia sa conduca la "Ordnung und Disziplin", ca in formatiunile naziste, fasciste ori bolsevice, insa la noi s-au importat, din fericire, doar formele, uni-formele (rosii, portocalii, albastre) si formulele care au napadit spatiul public cu mult inaintea alocutiunii lui Gorbi.

De ani buni, cum deschizi televizorul auzi: sa traiti (bine), partid - armata disciplinata, campanie de intoxicare, spionita, inamic, dusman de moarte, plan de bataie, de atac, stratagema, strategie, inregimentare, batalie, razboi, confruntare la urne, front, transee, flanc stang, drept, tun, gloante oarbe, bombe, petarde, fumigene, ofensiva, retragere din studiouri, vezi bine, acolo se desfasoara ostilitatile, nu la Rahova, Grivita, fara aer conditionat...

In fata camerelor de luat vederi, dai ca la Marasesti de soldati constiinciosi ai partidului atacand adversarii la baioneta, duelandu-se cu armele din dotare, sabia duhului, clanta si ghiulele verbale, dand ordine si dispozitii luptatorilor de pe baricadele din provincie, unde e grosul prazii. Termenii de mai sus constituie deja un metalimbaj consacrat, intrat in constiinta politrucilor si a comentatorilor de stransura.

Militarizarea insa e politica molipsitoare. Armata propriu-zisa a ramas cu un anumit efectiv stabilit prin lege. Normal, ca in orice democratie. Anormal este ca diriguitorilor totusi le e frica de un popor rabduriu ca al nostru. Va fi fiind vorba de sindromul Targoviste ori al drobului de sare? Poate de aceea serviciile secrete au fost cultivate supraetajat, de se calca pe picioare, ajungand la incaierare pentru intaietate.

In plus, pe langa comisariate de politie, batalioane de jandarmi si mascati, s-a itit inca o armata, si mai costisitoare, un fel de garda personala a marilor barbati de stat de pe Podul Mogosoaiei, numita SPP si dotata la ultimul racnet. Nici imparatii bizantini nu erau asa de paziti. Acestora li se adauga politia comunitara in concurenta cu alte mii de firme de bodyguarzi... Se vede ca tara geme de lotri, teroristi, asasini, mai ceva ca Bagdadul postsaddamic. In majoritate, au contracte pe bani publici...

Vremurile de razboi erau poezie lirica pe langa ce vedem azi. Te trec apele cand vrei sa intri la vreun VIP mai cu staif, ori indraznesti cumva sa traversezi prin fata coloanei oficiale de "mertane" blindate. De ei nu se pomeneste cand e nevoie de austeritate, ci de parlitii de pensionari, bolnavi si medici, scolari si profesori...

Kristin Hoganson (Univ. Illinois) se teme ca "idealurile militante ale barbatiei", ale masculinitatii invatate si repetate de-a lungul perioadelor belicoase se vor transfera in domeniul politicii. Cu siguranta frica feminina i se trage de la vreo analiza a fenomenelor din politichia valaha unde militaria a fost coborata din pod.

Nu trece o zi fara ca lideri tari sa nu se haiduceasca pe ecran. Atat de tari, incat, daca le sare tandara, Doamne fereste, scapa de capul lui Motoc ein-zwei, in fata natiei naclaite in noroi. Dau ordine in direct supusilor sa (re)faca legi, decrete, bugete, canale, diguri, sate, sa taie sau sa bage impozite, taxe... Catalogheaza, eticheteaza, tintesc cu aratatorul spre un vinovat imaginar, demonstrand ca puterea se afla la locul ei, in pumnul lor de fier. Sa nu se sperie lumea de atata respect constitutional, multime de argati se strofoca apoi s-o dea cotita, ori sa dreaga busuiocul. Cele mai mustoase pagini insa raman acelea in care isi fac cu ou si cu otet ordonantele... Daca nenea Iancu ar sari gardul de la Bellu, ar iesi mare comedie!

Dar ceea ce inspaimanta este impunerea disciplinei cazone in partide si institutii. Ea a inlocuit demult democratia, "Buna-ziua" fiind tradus militareste cu "Am inteles!" - "Sa traiti!", mostenite de la caprari si racani. Pana si partidul unic permitea uneori disidenta, exprimarea opiniilor in contradictoriu. De altfel, in ultimul deceniu rosu excluderile au fost tot mai rare. Se intampla, ca si acum, din cauza slabirii liantului ideologic, a pervertirii doctrinare, increderea ca se mai putea schimba ceva in bine ascunzandu-se in spatele recitalului omagial omniprezent si al corului soptit de bocitoare.

Dupa doar doua decenii, analistii detecteaza din nou tendinte de militarie la partidele aflate la butoane: orice initiativa survine la ordin, ideile, propunerile au nevoie de girul autoritatii supreme, criticile, laudele, asijderea, formatorii de opinii sunt selectati dupa anumite reguli ca look de activist hotarat, putere de convingere, forta de penetrare, adica tatism, timbru vocal, debit verbal implacabil etc. Recita pe cat mai multe voci si canale mediatice aceleasi fraze invatate pe de rost, parerile personale, critica la varf fiind excluse. Se practica centralizat numirile pe post, iar desemnarea personalului managerial se face prin dispozitie de sus, tinand de umorile unui singur ins. Din pacate, unele practici contamineaza si opozitia.

Numai ca istoria retine aceste curente ca precursoare ale regimurilor autoritare in Spania, Portugalia, America Latina, iar noi ne impaunam acum trei ani ca avem democratia in sange, nu pe scut.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...