Opinii: Debandada politica si criza de identitate

Istoricii si sociologii nu fac o pasiune din a defini identitatea romaneasca, iar, in lipsa unor formulari stiintifice, spatiul public naste monstri: ne-am umplut iarasi de mamaliga bleaga, hotie, prostie etc.

Or identitatea colectiva se bazeaza pe convingerea indivizilor ca au caracteristici fundamentale comune si ca apartin unei comunitati geografice, lingvistice, culturale.

In Constitutie, ideea apare la art. 6, reglementand "dezvoltarea si exprimarea identitatii" minoritatilor nationale si a romanilor din strainatate. Astfel, legiuitorul se refera doar la exceptii, lasand pe dinafara 20 de milioane de majoritari.

Confuziile identitare s-au accentuat dupa integrarea in UE si incercarea de rebranding national, prin selectarea anuala a unor personalitati reprezentative. Amestecand merele cu perele, pe soclul identitar au urcat fotbalisti, bisnisari si cantareti, langa Eminescu, Stefan cel Mare si Carol I.

Consecintele acestei stari de fapt sunt tot mai frustrante. Necunoasterea, nerespectarea, neasumarea particularitatilor identitare au determinat slabirea fortei, a coeziunii, a eficientei statului, a partidelor, aliantelor, a organizatiilor profesionale si social-culturale.

Individul, lipsit de constienta identitatii, isi pierde pofta de a se integra intr-o comunitate locala sau nationala. Fenomenul tulbura natiunea noastra tot mai razletita, mai faramitata. Este si efectul pervers al societatii de consum, al globalizarii. Nimeni nu ne-a pregatit sa le facem fata.

Dorinta de integrare in structurile europene a constituit, in realitate, semnul cautarii febrile a unei alte identitati, poate mai onorabile, iar amanarea sine die a admiterii in spatiul Schengen e consecinta directa.

Prinsa in batalii politice pe te miri ce, nici intelighentia nu reuseste sa-si pastreze identitatea, primul simptom al destararii, al disparitiei ca neam. Frica de a fi acuzata de nationalism a determinat-o sa evite pana si o punere corecta in termeni.

Or criza identitara declansata in '89 are repercusiuni devastatoare: imposibilitatea coagularii miscarilor politice veritabile in jurul catorva doctrine, dificultati insurmontabile la punerea in opera a programelor reformatoare, cautarea inamicului printre adversarii politici.

Institutiile statului de drept se comporta haotic: presedintia nu mai incape in regulile constitutionale, incercand prin orice mijloace sa-si sporeasca puterea in dauna celorlalte, guvernul n-a putut lucra coerent, nici chiar pe vremea consensului iliesc, ministrii, in goana dupa notorietate, isi incaleca unii altora prerogativele, iar coalitiile n-au fost in stare sa gestioneze pana la capat vreun mandat. Lucrul in echipa ramane un examen dificil.

Serviciile secrete au si ele atributii asemanatoare, de aceea isi macina energiile, fondurile pentru a se razboi intre ele. Nesigure identitar, pica in plasa pescuitorilor in ape tulburi.

Cel mai atins de fenomenul pierderii identitatii este individul. Invinuita mereu de excese patriotarde si protocronism, scoala si-a diminuat nepermis de mult activitatea de cultivare a unui real patriotism, prin cunoasterea, intelegerea datinilor, a traditiilor, a fenomenelor de continuitate si evolutie social-istorica, iar familia, comunitatea si-au abandonat rolul formator.

Din cauza confuziilor intre credinta in Dumnezeu si respectul fata de institutiile de cult, romanii isi declara in cvasitotalitatea lor increderea in biserica. In fapt, relatiile lor cu sacerdotii au devenit preponderent formale, credinciosii cautand, ca si in occident, o relatie directa cu divinitatea.

Individul se simte dezlegat si chiar lezat de conventiile sociale, isi paraseste meleagul natal la primul impuls, iar tara va pierde o treime din populatie in viitorul deceniu. Criza isi intinde tentaculele asupra mass-mediilor, mereu corigente la subiectele identitare, asupra institutiei cercetatorului, a omului de stiinta, incapabili sa se dedice propriului popor.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...