Politica nechezolului (Opinii)

La inceput a fost imitarea hainelor, obiceiurilor si bucatariei otomane, avand in vedere ca nu dorim sa coboram foarte mult in negurile istoriei. Modernizarea provinciilor romanesti a debutat cu mutarea sindromului Inaltei Porti de la Istambul la Paris. Succint, este vorba de imitarea modelelor Occidentale. Titu Maiorescu a numit-o "forme fara fond", starnind o polemica publica indelungata.

Incepand cu 23 august 1944, "lumina vine de la rasarit", impunandu-ni-se modelul sovietic. Dupa 1965, Nicolae Ceausescu prezenta cu emfaza "democratia populara" din R.S.R. ca fiind o forma originala si superioara de democratie fata de cele occidentale. Practic, era diferenta dintre cafeaua naturala si nechezolul romanesc. Totusi, regimurile politice inainte de 1989 si-au asumat contrafacerea, iar in democratia postdecembrista, confundam facatura cu originalul.

Exceptia care confirma aceasta regula o reprezinta Ion Iliescu, care si-a botezat sistemul "capitalism de cumetrie". Pana cand nu ne vom defini standardul si identifica modelul, vom continua sa navigam in deriva, fara sa intelegem de unde ni se trage.

Fara sa realizam, folosim in mod eronat concepte esentiale precum om de afaceri si om politic. Cele doua categorii socio-profesionale au un statut prestigios, pentru ca servesc binele public. Ele reprezinta simbolurile democratiei si, respectiv, capitalismului, stand la baza serviciului public si, respectiv, a valorii adaugate cuantificabile.

Serviciul public presupune educatie si o predispozitie pentru slujirea binelui comunitatii, fiind inconfundabil cu o guvernare de tip mafiot sau privatizarea politicului. Totusi, guvernantii nostri isi justifica lipsa de moralitate publica prin machiavelism. Astfel, confunda machiavelismul cu mafiotismul, in mod constient sau inconstient.

Pentru ambele concepte se aplica dictonul "scopul scuza mijloacele", desi scopurile lor sunt opuse. Machiavelismul pune in centrul preocuparilor omului politic ratiunea de stat, adica binele public, in timp ce mafiotismul se identifica cu interesul de gasca.

Ultimul aspect este evident la "politicienii" romani care isi permit sa vorbeasca public despre sondaje. De pilda, domnul Vasile Blaga a revenit in atentia publica cu un discurs la Alba Iulia despre sondajele de opinie pentru PD-L si partidele din Opozitie, in conditiile in care complet altele sunt problemele cetatenilor.

Este irelevant contextul intern al PD-L, in care domnul Blaga a facut acest gen de declaratie, in conditiile in care ea a fost si pentru uzul publicului larg. Romanii asteapta analize si solutii la situatia socio-economica a tarii de la un lider al partidului de guvernamant, nu declaratii electorale.

Despre sondaje pot sa discute public exclusiv analistii politici, daca o sa-i mai asculte cineva. Domnul Blaga confunda problemele personale si de grup politic cu agenda cetatenilor, ori situatia din PD-L este atat de exploziva, incat sunt indispensabile incurajarile politicianiste care irita populatia.

Mafiotismul consta intr-o cardasie a economicului cu politicul, lipsita de precepte ideologice, personajele politice fiind recrutate dintre cei mai slabi profesional si labili moral. Ii vedem cum sunt manevrati prin SMS- uri, in vazul a milioane de telespectatori. Ei nu dialogheaza, pentru ca astfel am observa o ameliorare a radicalismului lor, ci combat cu orice pret. Sunt politicienii de carton, ermetici la argumentele si solutiile interlocutorului, dar pregatiti perpetuu sa-si impuna parerea.

Acesti politicieni mutanti isi datoreaza sinecurile, la care nici nu visau, persoanelor care invart banii, respectiv oamenilor de afaceri surogat care actioneaza transpartinic.

In spatiul mediatic romanesc, a inceput diferentierea oamenilor de afaceri care actioneaza pe piata libera de cei care au afaceri cu statul, dar nu s-a explicat clar in ce consta falsitatea ultimilor.

In primul rand, "afacerile" acestor clienti ai statului nu sunt dictate de oportunitatea publica, ci de nevoia de bani a gastii. Astfel, au aparut ministerele mamut, care si-au inventat obiectul muncii, construind sali de sport absolut inutile.

In al doilea rand, ei sunt "oamenii de afaceri" carora nu li se potriveste conceptul de profit, pentru ca nu-si risca proprietatea. Fara riscuri, nu putem vorbi de profit. Practic, ei merg la castig sigur pe seama statului, a noastra, a tuturor.

Insanatosirea societatii romanesti este conditionata de insusirea instrumentelor indispensabile pentru a face distinctia intre autentic si facatura. Altfel, vom inota buimaci in cercul vicios pe care ni l-au trasat impostorii.

Cătălin Cîrstoiu: „Expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău. Nu mi se pare normal ca la grădiniţă copilul să fie fotografiat. M-am considerat hărţuit” VIDEO

Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei a afirmat că expunerea din ultima perioadă i-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, subliniind că nu i se pare normal ca...

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...