Pregatiti-va mastile de gaze! Isarescu a fluierat sfarsitul petrecerii. Dupa colt, politici de austeritate Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 17 Martie 2016, ora 10:45
13990 citiri
Pregatiti-va mastile de gaze! Isarescu a fluierat sfarsitul petrecerii. Dupa colt, politici de austeritate Interviu
Foto: Arhiva (Administratia Prezidentiala)

Iohannis inca nu a dat un sens mandatului sau, nu are identitate politica in numele careia sa mobilizeze. Exista o problema grava, una de autoritate, dar nu e in primul rand personala, ci politica, afirma politologul Alexandru Gussi, doctor in stiinte politice al Institut d'Etudes Politiques de Paris si fost consilier prezidential al lui Traian Basescu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Alexandru Gussi a atras atentia ca "Guvernul Ciolos a preluat substante explozibile pe care trebuie sa le duca pana la alegerile parlamentare. Dupa colt e caderea in realitate, poate in noi politici de austeritate".

In opinia lui Alexandru Gussi, "este in parte falsa ideea ca presedintele are 'Guvernul sau'. (...) actuala situatie este definita prin absenta unei majoritati guvernamentale. Amenintarea unor voturi defavorabile in Parlament limiteaza marja de manevra a Guvernului, dar si a sefului statului".

Cum arata Romania politica dupa un an si jumatate de mandat Iohannis?

La nivelul imaginii e schimbata, la nivelul fundamentelor e inertiala. Schimbarea presupune un minim nivel de combativitate, care pare ca lipseste la cel mai inalt nivel. In plus, suma de tensiune si confuzie de care in 2014 multi credeau ca scapa este si ea constanta, cu mai putina tensiune, dar mai multa confuzie.

Pe de alta parte, trebuie spus ca este in parte falsa ideea ca presedintele are "Guvernul sau". De multe ori uitam ca actuala situatie este definita prin absenta unei majoritati guvernamentale. Amenintarea unor voturi defavorabile in Parlament limiteaza marja de manevra a Guvernului, dar si a sefului statului.

Nu in ultimul rand, actuala conjunctura este definita de intrarea in perioada electorala: diversiuni cu candidati falsi, perdele de fum etc. Pregatiti-va mastile de gaze!

Dl Iohannis este tot mai criticat, chiar si din exterior. Der Spiegel il considera diletant. Are doar probleme de comunicare sau vadeste si probleme de fond, mai precis o inadecvare la functie?

Critica poate, iar intr-o democratie chiar trebuie sa intareasca un lider politic. Iohannis primeste acum portia de critica de care ar fi trebuit sa beneficieze la aniversarea unui an de mandat, dar atunci tocmai cazuse Ponta.

Nu sunt de acord cu ideea de inadecvare, este vorba despre un proces democratic, alegerile prezidentiale, si acum despre respectul fata de ocupantul celei mai importante functii in stat. Poti fi un prost presedinte, asa cum esti un prost sofer, dar daca vorbim de inadecvare riscam sa punem sub semnul intrebarii procesul care te-a adus acolo, legitimitatea produsa de alegeri, ceea ce e periculos.

Institutii foarte importante cum este aceea a presedintelui Romaniei te ajuta sa-ti depasesti conditia. Nu degeaba Iohannis vorbea despre "viata sa anterioara". Exista o problema grava, una de autoritate, dar nu e in primul rand personala, e politica. Iohannis inca nu a dat un sens mandatului sau.

Are o strategie de imagine, de altfel incompatibila cu functia prezidentiala pentru ca este aceea a turnului de fildes, ceea ce il face atat de vulnerabil la critici, dar nu are identitate politica in numele careia sa mobilizeze.

Singurul exemplu pe care vreau sa il dau este din perspectiva cercetatorului raportului politicului cu trecutul recent. Din aceasta perspectiva, mie mi-au trebuit mai multe confirmari ca sa ma resemnez cu faptul ca Iohannis i-a retras o decoratie lui Laszlo Tokes.

Initial, credeam ca asta se intampla intr-o realitate paralela, in care Vadim a fost ales presedinte. Acest gest ne spune ceva esential despre o lipsa de luciditate istorica, care nu e in primul rand a unei persoane, ci a unei institutii.

Cum apreciati prestatia Cabinetului Ciolos? Livreaza ceea ce se astepta de la un guvern de tehnocrati?

Nu avem parte de surprize majore, oamenii livreaza in functie de calitatile personale si de culoarea politica a sustinerii de care se bucura fiecare dintre ei. A crescut mult nivelul profesional, dar se vede ca e o forma de provizorat, ca lipseste un program de guvernare.

Fac prea multe actiuni de imagine si sunt timorati de posibilitatea aparitiei unei majoritati parlamentare antiguvernamentale. Saptamana asta guvernatorul Isarescu a fluierat sfarsitul petrecerii, cand a spus ca "nu a vazut de 20 de ani pericole mai mari la adresa stabilitatii economice si financiare a Romaniei".

Era un mesaj catre clasa politica, dar mai ales catre presedinte si Guvern. Isarescu, in consonanta cu FMI, vorbea de deficitul creat de politicile implementate de actualul guvern, chiar daca mostenite de la Ponta.

Guvernatorul a fost si el prim-ministru intr-o perioada preelectorala, in 2000, dar atunci venea dupa ce reformele dureroase fusesera implementate. Ciolos a preluat substante explozibile pe care trebuie sa le duca pana la alegerile parlamentare. Dupa colt e caderea in realitate, poate in noi politici de austeritate.

Scandalul CCR-interceptari a rascolit Romania. Cum vedeti dvs. aceasta framantare?

Ideea ca oameni care au incalcat legea pot scapa de condamnare pentru ca unele probe au fost stranse cu incalcarea unor drepturi constitutionale prin definitie trezeste indignari si divizeaza opinia publica. Eu nu pot crede ca majoritatea judecatorilor actuali de la CCR vor sa puna bete in roate actiunilor anticoruptie. Optimismul meu va fi testat in viitorul apropiat, cand vor veni alte decizii ale CCR.

Vazuta in perspectiva institutionala, decizia Curtii a credibilizat ideea ca in Romania exista institutii de control functionale, deci statul de drept functioneaza acceptabil si a dus la modificarea unei legi care era prost scrisa. Intrebarea este de ce nu s-a incercat mai demult, odata cu instalarea noului guvern, sa fie deminate acele legi care contin astfel de elemente care vulnerabilizeaza munca unor procurori si credibilitatea unor institutii.

In mod ideal ar trebui creata o comisie sau un alt mecanism care sa verifice acele legi si sa propuna solutii. Asta nu se intampla pentru ca la nivelul statului roman exista o profunda neincredere inter-institutionala. Banuiesc ca cei implicati in lupta anticoruptie cred, si probabil au dreptate, ca in urma unui astfel de proces risca mai degraba sa piarda anumite instrumente juridice.

Dau partidele politice un semn real de reformare asa cum promiteau dupa socul Colectiv?

Evident ca nu. Dar asta era de asteptat, aceste formatiuni politice sunt mai degraba niste fictiuni la nivelul rolului lor democratic. Nu reprezinta electoratul care ii voteza, nu produc politici publice, nu selecteza oameni noi. Traiesc numai din absenta unei alternative. Iar societatea civila, care ar trebui sa produca aceasta alternativa, produce si ea fictiuni si e mai atomizata ca niciodata.

La ce fel de an electoral ne putem astepta, mai ales in conditiile localelor intr-un tur de scrutin?

Daca sistemul nostru ar fi cu adevarat democratic, atunci lupta pentru locale va fi crancena pentru ca jumate de tara are liderii locali decapitati, iar venirea unora noi va aduce o energie decisiva in vederea parlamentarelor.

Paradoxal, dar cum PSD are cei mai multi lideri locali anchetati, daca isi recastiga majoritatea fiefurilor, va avea prima sansa in vederea parlamentarelor. In aceeasi logica idealist-democratica, adica a absentei unui blat local sau national, partidele mici vor avea un rol foarte important, pentru ca in cazul unor lupte echilibrate au un rol decisiv.

Vom putea vedea aliante de ultim moment, retrageri de candidaturi deja inscrise pe liste etc. Asta daca nu se schimba regula jocului. Deocamdata vedem cum la Bucuresti s-a instalat dihonia intre cei care ar fi trebuit sa organizeze alternativa civica. Iar acesta este un test important pentru capacitatea societatii romanesti de a produce innoirea clasei politice.

Ce a ramas din spiritul si asteptarile revoltei Colectiv?

Ceva esential. Incet-incet apare o noua traditie a protestului nonviolent. Spectrul riscului strazii, desi e palid, e ceva de care responsabilii politici incep sa tina cont. Pana nu exista o presiune constanta si o banalizare a participarii si a protestului, e greu sa credem ca politicienii vor actiona altfel decat o fac acum.

Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, renunţă la funcţie după ce a devenit candidatul PSD la Primăria Constanţa. El precizează că...
Alegeri 2024. Cine sunt favoriții în viziunea lui Victor Ponta: “Oricine intră în turul doi cu George Simion, îl bate” INTERVIU VIDEO
Alegeri 2024. Cine sunt favoriții în viziunea lui Victor Ponta: “Oricine intră în turul doi cu George Simion, îl bate” INTERVIU VIDEO
Conflictele din Alianța PNL-PSD continuă deși a mai rămas puțin timp până la primul test al alegerilor. Unii candidații care și-au dorit să intre în cursa pentru Primăria Capitalei nu...
#presedinte Iohannis mandat, #alegeri locale 2016, #CCR interceptari neconstitutionale , #politica interna