"Concurs de dat cu liana peste o piscina", "strigate Miss Jane", "dansuri tribale" - iata ce propuneri face o asociatie din Timisoara, pentru a crea o identitate turistica orasului.
Pretextul e Tarzan. Toata suflarea romaneasca stie ca actorul care a interpretat celebrul personaj de film s-a nascut, acum mai bine de un secol, in orasul de pe malul Begai.
Locuitorii sai din prezent s-au gandit sa foloseasca acest element biografic ca sa atraga straini intr-un parc de distractii ce ar urma sa se cheme Tarzanland.
Ar fi, totusi, o mica problema. Emigrat cu familia sa in America, inainte de a implini un an, Peter Johann Weibmuller nu si-a asumat originea timisoreana. El a declarat ca a vazut lumina zilei in Pennsylvania. Motivul e ca, daca n-ar fi mintit, ar fi fost imposibil sa fie inclus in echipa olimpica de inot a SUA. N-ar fi putut, deci, cuceri medaliile de aur care i-au adus faima sportiva, deschizandu-i, dupa aceea, portile cinematografiei.
Zilele trecute, pe ecranul pe care ruleaza miturile ce compun buna parte din imaginarul romanesc a aparut si Vlad Tepes. Ar trebui sa spunem, de fapt, ca a reaparut, fiindca figura crudului domnitor a fost deja exploatata, ca sa zic asa, pana la sange. Mobilizarea lui in sprijinul turismului ne-a adus cam de toate, de la inselatoria Dracula Park la succesul privatizarii castelului Bran.
De data asta, e vorba despre politica. Un partid recent format a anuntat ca va alcatui Patrula Vlad Tepes. Descrierea e confuza: asezata sub autoritatea unui luptator K1, patrula cu pricina ar urma sa aiba grija de "asupritii pe care nu-i apara nimeni de talhari si interlopi".
Ca sa atenueze impresia ca ar crea detasamente paramilitare, liderul formatiunii a recurs la un oximoron: batausul de partid va fi omenos. In lupta cu nedreptatile, armele sale ar fi "lopetile - la deszapezire si galetile - la inundatii".
Blandetea ar merge foarte departe: luptatorii K1 s-ar putea transfigura in "romani inimosi" si ar urma chiar "sa ajute o batrana sa traverseze strada".
Cum partidele tinere, create in baza legii care cere 3 fondatori, sunt deja mai numeroase decat cele inscrise la primele alegeri libere, din mai 1990, competitia pentru identitate e acerba.
Nu-i astfel de mirare ca, pe langa numeroasele asocieri locale de botosaneni, bucuresteni, valceni etc., au aparut si trei partide care se revendica de la daci. Avem, care va sa zica, Partidul Dacismului Conservator Autonom, Partidul Democratie Directa Sarmisegetuza si Partidul Geto-Dacia.
Primul este, deocamdata, zgarcit cu informatiile: tot ce stim e ca se defineste ca "romanesc modern". Al doilea detaliaza: ar vrea s-avem referendumuri "o data la trei luni, prin urne, prin posta, prin Internet", intrebarile urmand sa fie fixate "in functie de vointa poporului, pe fiecare regiune".
Legatura dacilor cu referendumul e la fel de certa ca relatia lui Tepes cu K1 si a lui Tarzan cu turismul.
Toate aceste personaje hranesc, insa, dorinta unora de a capata sau macar de a formula un profil public. Pentru cativa dintre semenii nostri, chestiunea e de-a dreptul urgenta.
Intelegem astfel mai bine framantarile unei doamne deputat, care se intreba deunazi: "Stie cineva din aceasta sala cine e, ca persoana fizica, MCV? Stie cineva ce bani, mii de euro, sunt in spatele acestui MCV? Ce vrea MCV? Sa fim o masa amorfa, niste amibe". Un sine care se teme ca ajunge microscopic va cauta mereu eroi, nu institutii.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.