Ba exista intrebari stupide

Autor: Hari Bucur-Marcu - Expert international in materia apararii nationale
Vineri, 05 Aprilie 2019, ora 12:30
9628 citiri

Eu sunt un pasionat al invatamantului interactiv, la toate nivelurile. Pe vremurile cand m-am ocupat profesional de studenti sau elevi, ori doar de cursanti, i-am incurajat intotdeauna sa puna intrebari, facand observatia ca nu exista intrebari stupide. Deci, nu au de ce sa aiba retineri in a intreba orice. Mai ales ceea ce nu cunosc, dar i-ar interesa si ar vrea sa afle.

Dar trebuie sa fiu de acord ca exista un domeniu in care se pot pune intrebari stupide. Acesta este referendumul. Si nu numai la noi, ci peste tot in lume se poate intampla ca intrebarile supuse deciziei suverane a publicului national sa fie stupide. Atat de stupide, incat publicul sa ajunga sa decida aiurea, ori chiar impotriva propriului bine, ori sa absenteze de la vot, neintelegand ce vor organizatorii referendumului de la el.

Sunt cateva repere de bun simt, care previn intrebarile stupide la referendum. Si ca sa nu vorbim teoretic, sa luam exemplul referendumului din 2016, din Marea Britanie. Cel despre faimosul si nehotaratul Brexit. Acolo, electoratul suveran britanic a fost intrebat "Sa ramana Marea Britanie un membru in Uniunea Europeana ori sa paraseasca Uniunea Europeana?"

Primul reper de bun simt este sa formulezi o intrebare in care raspunsul preferat sa fie DA. Deoarece publicul national, constient ca decide suveran, este predispus sa decida afirmativ, mai degraba decat negativ. Ca asa este in firea omului.

Ca urmare, cei care au intrebat britanicii au formulat o intrebare cu doua raspunsuri pozitive. Adica, DA, sa ramana in Uniunea Europeana, ori DA, sa paraseasca Uniunea Europeana. Intentionat sau din stupizenie, acest mod de a intreba publicul a creat confuzii si a dus, in ultima instanta, la un rezultat nedorit chiar de unii dintre cei care au votat iesirea.

Al doilea reper de bun simt este sa formulezi o intrebare de interes pentru tot publicul national, nu numai pentru cei avizati, ori pentru activisti. Contand pe acestia din urma ca vor "mobiliza masele" la vot, indiferent de modul in care a fost formulata intrebarea.

Observam ca britanicii au avut parte de o intrebare in care subiectul Marea Britanie era mentionat o singura data, a doua oara fiind subinteles, pe cand complementul Uniunea Europeana era mentionat de fiecare data, adica de doua ori. Asta ar fi o dovada de inadecvare a formularii intrebarii. Mai ales ca suntem convinsi ca britanicii, ca orice alt popor, ar fi preferat o intrebare despre ei, nu una despre Marea Britanie, la modul generic.

Al treilea reper de bun simt este cel al propunerii unei decizii constructive, despre o realitate dinamica, propunere care sa faca partas publicul national la edificarea noii realitati, cea din referendum, atat prin asumarea ideii, cat si printr-o responsabilitate nascuta de decizia colectiva ca cetatenii vor pune mana efectiv la transpunerea in viata a ideii votate.

Intrebarea Brexit-ului nu are acest reper. Ea este doar despre doua alternative statice si restrictive: stai! sau iesi afara!

Si am mai putea mentiona si alte repere de bun simt. Fara sa le mai exemplificam, de data asta, contand pe faptul ca am inteles deja exercitiul de argumentare a lor. Ar mai fi reperul educatiei colective a publicului national pentru rolul de decident suveran, in sensul ca intrebarea trebuie sa confirme ca cei care intreaba conteaza pe faptul ca publicul stie cum se face. Cum isi exercita el suveranitatea in stat, cea care ii apartine in exclusivitate, prin instrumentul referendumului.

Asa cum ar mai fi reperul cunoasterii interesului public. Acela care confirma ca publicul are deja consolidat un set de interese si chiar de obiective nationale, pe care le cunoaste foarte bine si la care se raporteaza in deciziile sale colective, fie prin alegeri, fie prin referendum.

Lasand de o parte Marea Britanie acum, putem concluziona ca, in absenta unuia sau a mai multor repere din acestea, acolo unde se organizeaza referendumuri, este de presupus una din doua: ori organizatorii referendumului se joaca de-a decizia suverana directa a publicului national, contand pe descurajarea acestui public sa mai vrea sa isi exercite suveranitatea prin referendum, ori chiar sunt atat de stupizi, incat sa formuleze intrebari stupide.

Dar nu putem incheia fara sa aducem in discutie si cazul romanesc al referendumului din mai, anul acesta, anuntat de Presedintele Romaniei. Care presedinte, domnul Klaus Iohannis, a facut deja si primul pas spre implementarea deciziei sale, anuntand nu una, ci doua intrebari pe care ar vrea sa le puna publicului national suveran.

Este drept ca presedintele Iohannis nu a formulat inca aceste intrebari sub forma care va fi inscrisa pe buletinele de vot. Dar ne-a informat, pe Facebook, cu urmatoarele: "Dragi romani, pe 26 mai veti decide daca vreti interzicerea amnistiei si gratierii pentru corupti si interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domenii sensibile precum legislatia penala si organizarea sistemului judiciar."

Asta inseamna ca, la referendum, vom avea doua intrebari cu raspuns sperat pozitiv, de tipul DA, VREM! Din pacate, vedem si ca doar acest prim reper de bun simt este respectat.

In rest, vedem cu insatisfactie ca (a) ambele intrebari sunt despre interziceri, (b) subiectul lor nu este nici national si nici popular, asa ca publicul nu se regaseste (si nici nu ar avea cum sa se regaseasca) inclus in aceste doua intrebari, (c) problematica este specializata, fara vreo sansa ca majoritatea publicului votant sa stie ce sunt acelea amnistie, gratiere, ordonante de urgenta, (d) nici din problematica si nici din intrebari nu rezulta carui interes al publicului, in intregul sau, se adreseaza problemele pentru rezolvarea carora este el, publicul, chemat la vot, (e) bietul votant nu stie care este rolul lui in toata tarasenia cu interzicerea gratierilor si ordonantelor si nici ce responsabilitate si-ar asuma prin vot.

Tot ce stie de pe acum publicul este ca politicienii se interzic intre ei, asa cum se si injura intre ei, cu invective de natura statului ori a securitatii nationale. Cum ar fi tradator, hot din banul public, vulnerabilitate, pericol si altele asemenea. Adica, la o prima vedere, si intrebarile par a face parte din acele chestii de limbaj straniu, de invectivare inter-politicianista.

Si mai vede publicul si ca tematica nu e de capul lui colectiv, ci de resortul avocatilor si politicienilor. Avocati si politicieni care oricum sunt foarte jos in increderea publicului. Atat de jos, incat doar unul din patru romani crede ca ei ar putea face vreodata ceva bine.

Explicatia inadecvarii alegerii subiectelor si intrebarilor pentru referendum o gasim tot in mesajul domnului Iohannis, pe facebook. In continuarea citatului de mai sus, domnia sa zice: "Cer Guvernului sa nu mai adopte OUG in domeniul justitiei! Referendumul a intrat in linie dreapta, orice astfel de act ar fi ilegitim, impotriva spiritului Constitutiei si o sfidare la adresa romanilor."

Adica, tot tapajul cu "referendumul pe justitie" a fost facut doar ca sa puna o frana publica elanului devastator al actualei majoritati guvernamentale de a modifica cadrul juridic astfel incat acesta sa devina favorabil infractorilor, mai ales celor corupti! Daca este asa, atunci si intrebarile pot fi oricare si oricum formulate, chiar daca, pentru observatorul de bun simt, par stupide de-a dreptul.

Am toata consideratia fata de eforturile singulare, chiar izolate, ale Presedintelui Romaniei de a incerca sa indrepte din stricaciunile actualei guvernari majoritare. De a se stradui sa isi joace rolul constitutional de veghe la buna functionare a autoritatilor publice.

Am mai spus-o si o repet si acum. Instrumentele de lucru prezidential, pentru a exercita aceasta veghe sunt acolo, in Constitutie. Intre ele se afla si instrumentele politice, de natura publica prin insasi menirea lor, cum ar fi adresarea in fata Parlamentului sau conducerea sedintelor de Guvern ori ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Doar dupa ce acestea sunt epuizate sau se dovedesc nefunctionale, in fata originalitatii si inventivitatii infractionale a coruptilor si inadecvatilor din majoritatea guvernamentala, ar fi de discutat daca referendumul poate fi folosit ca instrument prezidential de control si coercitie al unor autoritati publice care refuza sa il lase sa vegheze la buna lor functionare. Cat timp instrumentele nu sunt folosite pana la epuizare sau pana la defectare, nu vad de ce ar trebui folosit referendumul in locul lor.

Referendum care, indiferent de legea lui, este, din perspectiva constitutionala, o forma majora, strategica de exercitare a suveranitatii nationale, care apartine poporului. Ceea ce este mult, infinit mai mult decat un chestionar de opinie publica.

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National "Pentru merit", ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Ministrul de Finanţe Marcel Boloş a explicat, joi, 28 martie, că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale. Declarația vine în...
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
USR anunţă că, miercuri, un membru USR a fost agresat în timp ce strângea semnături în zona Lujerului din Sectorul 6, Bucureşti. ”Ieri, un membru USR a fost agresat în timp ce...
#Iohannis referendum justitie , #referendum