PDL a sesizat CCR pe legea referendumului - Vezi ce reclama

Curtea Constitutionala a decis ca va dezbate la data de 26 iunie sesizarea pe care PDL a depus-o cu privire la "anumite neconstitutionalitati" ale legii referendumului, modificata saptamana trecuta in Camera Deputatilor, camera decizionala.

Democrat-liberalii arata in sesizarea depusa la CCR ca legea prin care s-a redus pragul de prezenta la 30% si pragul de validare la 25% din numarul total al alegatorilor este neconforma cu prevederile art. 1 alin. (3) si (5) si ale art. 2 alin. (1) si (2), art. 147 alin (4) din Constitutie, fiind astfel neconstitutionala.

Nu se modifica referendumul in anul in care se revizuieste Constitutia

Autorii sesizarii arata ca intr-un stat de drept nu se poate sa se aplice o regula diferita in timp (cvorum de participare de cel putin 50% in anul 2003 vs. cvorum de participare de cel putin 30% din numarul persoanelor cu drept de vot in anul 2013) pentru o situatie juridica identica (revizuirea Constitutiei Romaniei).

De asemenea, este subliniat faptul ca o lege trebuie sa fie accesibila si mai ales previzibila, lucru subliniat si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

"In cazul de fata, insa, modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului genereaza o incertitudine juridica ce decurge din libertatea pe care si-a arogat-o legiuitorul de a stabili in mod arbitrar (fara a tine cont de vreun articol din Constitutie sau de vreun principiu general al dreptului) un anumit nivel al cvorumului de valabilitate al referendumului (respectiv 30%) care poate fi oricand modificat in timp, in functie de interesele unei majoritati parlamentare.(...)Prin aceasta, este incalcat imperativul stabilitatii dreptului in materia referendumului, existand pericolul de a nu se mai putea determina niciodata cu acuratete care este, de fapt, vointa poporului suveran", se mai arata in sesizare.

Mai mult, se subliniaza faptul ca prin reglementarea unui cvorum minim de participare la referendum de 30% in acelasi an in care se intentioneaza revizuirea Constitutiei Romaniei este incalcata o recomandare a Codului de bune practici in materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru alegeri democratice si de Comisia de la Venetia.

Acest cod stipuleaza ca "Aspectele fundamentale in materia dreptului referendar nu trebuie sa poata fi modificate cel putin un an inainte de referendum sau trebuie reglementate de Constitutie ori la un nivel superior legii ordinare".

Autorii sesizarii sustin ca intentia explicit declarata a initiatorului legii este aceea de a facilita (prin scaderea cvorumului de valabilitate la referendum de la 50% la 30% din numarul total al cetatenilor cu drept de vot) adoptarea unei variante revizuite a Constitutiei Romaniei.

"Aceasta demonstreaza ca legiuitorul urmareste in mod constient obtinerea unui anumit efect juridic al referendumului. Or, aceasta intentie (transpusa in legea criticata) contravine in mod manifest recomandarilor Codului de bune practici in materie de referendum", se mai subliniaza in document.

Majoritatea in Constitutie e de 50%

De asemenea, autorii sesizarii invoca si alte argumente, inclusiv decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, prin care se impune intrunirea la referendum a majoritatii absolute, "care consta in majoritatea plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente".

"In lipsa unei participari de cel putin 50% plus 1, s-ar ajunge la neindeplinirea unei conditii esentiale pentru ca referendumul sa poata exprima in mod real si efectiv vointa cetatenilor, care constituie premisa unei manifestari autentic democratice a suveranitatii prin intermediul poporului.

In caz contrar, s-ar ajunge la incalcarea prevederilor art. 2 alin. (1) din Constitutie", mai arata autorii documentului care atrag atentia ca Parlamentul a incalcat Constitutia adoptand noua lege a referendumului ceea ce va conduce la o lipsa de legitimitate a masurilor care vor fi adoptate prin referendum.

In ceea ce priveste modificarea cvorumului necesar pentru demiterea presedintelui, Curtea Constitutionala a decis in iunie 2012 ca "statul roman, ca expresie juridica, politica si sociala a vointei poporului suveran, este reprezentat de presedintele Romaniei, care vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice".

Totodata, presedintele Romaniei este autoritatea publica ce reprezinta cel mai fidel vointa intregului corp electoral dat fiind faptul ca el este ales de cetateni prin "vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat", iar legiuitorul constituant a stabilit cu precizie sensul termenului de majoritate: "Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale".

Semnatarii sesizarii spun ca este perfect legitima si intru totul conforma literei si spiritului Constitutiei aplicarea si in cazul referendumului a criteriului de cuantificare a vointei corpului electoral, asa cum se manifesta aceasta in cazul alegerii Presedintelui Romaniei prin vot "direct": "majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale".

Or, intrucat Constitutia nu contine alte precizari, termenul de "majoritate" trebuie interpretat in sensul comun de majoritate numerica simpla, determinata conform regulii 50% plus 1 din numarul de alegatori inscrisi in listele electorale.

De altfel, atunci cand opereaza cu termenul de "majoritate", legiuitorul constitutional il intelege intotdeauna in sensul sau matematic (50% plus 1) si il aplica tuturor autoritatilor publice ale statului roman.

In plus, in sesizare se mai arata ca este contrar interpretarii Constitutiei sa se sustina ca vointa "majoritatii" corpului electoral, in special in cazul unui referendum, poate fi determinata prin stabilirea unui prag de valabilitate de 30%, cata vreme in Constitutie se vorbeste despre o alta majoritate, de 50% plus 1, si tot acolo se stabileste ca: "Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu".

"Atunci cand legiuitorul constituant a dorit sa instituie in legea fundamentala un alt tip de majoritate decat cea strict matematica (de 50% plus 1) a facut-o explicit, cum este cazul procedurii de revizuire a Constitutiei, reglementata la art. 151, alineatul 1 ("Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere) si la art. 151, alineatul 2 ("Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor")", se mai argumenteaza in sesizare.

Camera Deputatilor a adoptat saptamana trecuta in procedura de urgenta noua lege a referendumului. Opozitia a acuzat vicii de procedura si de fond si a anuntat ca va sesiza Curtea Constitutionala. Daca sesizarea va fi respinsa, legea va merge la promulgare, presedintele avand dreptul sa o retrimita la Parlament o singura data.

USL intentioneaza sa utilizeze noua Lege a referendumului pentru a trece mai usor Constitutia la vot, stiut fiind ca romanii nu se inghesuie sa se prezinte la urne daca nu exista o miza substantiala.

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....