Judetele lui Basescu si cum isi impart tarile vecinii europeni (Opinii)

Reforma administrativa propusa de Traian Basescu, de infiintare a opt super-judete pe conturul regiunilor de dezvoltare, a fost prezentata romanilor ca fiind solutia ideala pentru eliminarea baronilor locali, diminuarea coruptiei din administratia locala si mai ales, pentru relansarea absortiei fondurilor europene.

Schimbarea structurii administrative a unui stat este o chestiune serioasa si necesita un important efort de gandire, iar in cazul Romaniei implica si realizarea unei minime analize asupra formelor de organizare administrativa din alte state ale Uniunii Europene, telul reformei fiind adaptarea statului roman la mecanismele financiare europene.

Sa aflam, utilizand generoasa enciclopedie gratuita online Wikipedia, cum sunt organizate administrativ alte state ale UE.

Franta este divizata administrativ in 26 de regiuni, 22 in cadrul Frantei metropolitane si patru ca regiuni de peste mari. Aceste 26 de regiuni se subdivid in 100 de departamente, care la randul lor se subdivid in 342 de arondismente alcatuite din 4.035 de cantoane si 36.682 de comune.

Trei comune, Paris, Lyon si Marsilia sunt subdivizate la randul lor in arondismente municipale.

Germania este o republica federala formata din 16 landuri (tari ale federatiei), din care 13 landuri asa-numite "cu suprafata" si 3 landuri de tip stat-oras. Unele landuri sunt subimpartite in unitati administrative numite Regierungsbezirk. Toate acestea se subimpart in districte rurale si districte urbane, iar unele districte se subimpart in Ämter. Impreuna, toate pot fi impartite apoi in comune.

Marea Britanie are subdiviziuni complexe, pe mai multe nivele si neuniforme, fiind diferite in Anglia, Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord.

Regatul Unit este divizat in patru entitati, numite natiuni: Anglia, Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord.

Pentru a ilustra complexitatea organizarii administrative a UK, oferim exemplul Angliei care este divizata in entitati subnationale, ce pot fi grupate pe patru nivele.

Cel mai inalt nivel de diviziune administrativa a Angliei este regiunea ce contine unul sau mai multe comitate. Noua regiuni au fost create in 1994, iar din 1996 acestea au rolul de circumscriptii ale Parlamentului European pentru Anglia.

Anglia este divizata in Comitate Ceremoniale, numite si Comitate Geografice sau simplu Comitate. Urmeaza Districtele Angliei, care sunt nivele de organizare administrativa, sub nivelul comitatelor.

Exista si cateva tipuri speciale de districte: burg, oras sau burg regal. Parohiile civile reprezinta nivelul inferior de organizare administrativa in Anglia si nu ocupa toata suprafata Angliei, existand in Londra Mare, dar nu si in alte metropole sau in orasele mari.

Polonia este impartita in 16 voievodate, subdivizate in 314 powiate, 65 de municipii si 2.478 de comune, dintre care 307 sunt comune urbane, 582 comune rurbane si 1.589 comune rurale.

Spania este compusa din 17 comunitati autonome si cinci locuri de suveranitate pe coasta africana.

Bulgaria este impartita, incepand cu 1994, in 28 de regiuni. Italia este divizata in 20 de regiuni, dintre care cinci se bucura de o stare autonoma speciala, iar fiecare regiune poate fi subdivizata in provincii.

Observam ca structura administrativa a acestor state se caracterizeaza prin diversitate, fiecare stat organizandu-si teritoriul in functie de specificul national, istoric, politic si economic.

Este evident ca sistemele de democratie din statele europene determina organizarea administrativa pe care o subordoneaza principiului democratiei locale, fiecare comunitate, cat de mica, beneficiind de mecanismele administrative necesare pentru a lua decizii privind propria dezvoltarea.

Reforma administrativa basesciana afecteaza grav democratia locala si nu elimina baronii locali, ci permite aparitia "voievozilor" coruptiei, care vor controla noile "tari romanesti" a caror birocratie va hotari, "de la centru", soarta a milioane de cetateni.

Reforma nu are vreun temei istoric, national sau local si ne aminteste mai curand de regiunile care decupau, dupa modelul sovietic, structura RPR, iar argumentul ca mega-judetele vor favoriza absortia fondurilor europene este unul populist.

Disparitia coruptiei din institutiile responsabile pentru administrarea acestor fonduri, ca si eliminarea "baronilor" locali si nationali, nu vor fi posibile prin reforme administrative, ci doar daca DNA, serviciile secrete si Justitia vor fi depolitizate si lasate sa-si faca, in mod independent, datoria.

Reforma "celor 8 judete" nu rezolva criza statului roman, ci eventual o agraveaza, fiind doar o alta etapa din strategia gruparii lui Traian Basescu de a-si consolida controlul asupra statului, in detrimentul rivalilor din interiorul mafiei politico-economice instalata la conducerea Romaniei dupa lichidarea dictaturii ceausiste, in decembrie 1989.

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...