Dogmele sapate in piatra ale Romaniei - Schengen si euro (Opinii)

A fost nevoie de socul, de altfel nici prea grav, nici surprinzator, al celei de-a doua respingeri a integrarii Romaniei in spatiul Schengen, pentru a observa, din nou, dogmele care persista in gandirea strategica a Romaniei.

Pentru prima data dupa numirea Guvernului Ponta, in aprilie 2012, divergentele de opinii dintre principalii protagonisti politici de la Bucuresti au dat semnalul ca s-ar putea muta de la subiecte marunte, fara miza reala, la chestiuni strategice majore. Din pacate, totul s-a terminat repede si dogmatismul s-a reinstaurat.

In aproape un an de "coabitare", decidentii politici de la Bucuresti au polemizat pe "subiecte" jenante sau pe non-subiecte pana la punctul in care Comisia Europeana le-a impus un armistitiu scris in care s-a specificat inclusiv ca trebuie sa se adreseze unii altora cu "dumneavoastra" si "domnule".

Este un document fara precedent in istoria noastra, inclusiv daca luam in considerare perioada capitulatiilor fata de Inalta Poarta otomana sau perioada "protectoratelor" imperiilor vecine. Li s-au impus multe boierilor romani din partea puterilor europene, pana in 2013, dar niciodata cum sa vorbeasca unii cu altii.

A doua trantire a "usii Schengen" in nasul Romaniei a parut sa schimbe lucrurile. Presedintele, premierul si ministrul de Externe nu s-au mai atacat pe subiecte marunte, ci au inceput sa emita opinii divergente pe chestiuni esentiale. O adevarata dezbatere, mult asteptata, parea sa inceapa. Minunea n-a tinut insa nici trei zile.

Lectia de geografie a domnului presedinte

Pana sa se ajunga la probleme complicate de strategie, ministrul roman de Externe a exprimat pe dosarul Schengen o pozitie de logica elementara: daca te "curentezi" a doua oara cand incerci sa deschizi o usa, poate e mai bine sa-ti gasesti altceva prioritar de facut. Laudabil, premierul l-a sustinut, cel putin initial.

Un cor impresionant de politicieni, analisti, comentatori, ziaristi si intelectuali a strigat insa imediat, cu un ton care aducea aminte de Caragiale - "tradare!" - Guvernul vrea sa ne scoata din UE si sa ne indrepte spre Rusia!

Presedintele Romaniei nu a folosit cuvinte grele, dar a fost cel mai "elocvent": a scos harta Romaniei si a explicat.

Miscandu-si mana pe o frumoasa harta a Romaniei montata la Palatul Cotroceni, Traian Basescu a postulat intr-o conferinta de presa ca mutarea frontierei UE pe frontierele Romaniei de nord si sud-vest "tine de interesul national". Amin! Niciun ziarist prezent nu s-a gandit insa sa puna cea mai simpla intrebare : da' de ce?

Daca politicienii romani au ajuns cu dezbaterea problemelor strategice in public, logic si normal ar fi sa explice poporului, pana la capat, de ce anumite obiective "tin de interesul national". Sau nu. Altfel, de ce ies in public cu astfel de discutii? Doar ca sa arate altor state modul in care gandesc si in care isi elaboreaza deciziile?

Daca te adresezi publicului pentru a-ti demonstra propriul adevar in fata celui sustinut de opozantii politici, trebuie sa mergi pana la capat. Inseamna ca ai incredere in capacitatea lui de judecata. La noi, ca de obicei, s-a mers pana la jumatate. Publicului i s-a aruncat o idee, dar numai pentru a consolida o dogma.

Intrebarea fundamentala a ramas: de ce "tine de interesul national" ca Romania sa intre in spatiul Schengen?

Chiar este in interesul nostru?

Primul lucru care ar trebui explicat romanilor este ca aderarea la spatiul Schengen nu este ireversibila. Conform Tratatului Schengen, statele semnatare pot oricand suspenda participarea la spatiul respectiv si reintroduce controalele la frontiere, invocand ratiuni de securitate nationala.

In 2011, dupa prabusirea regimului Ben Ali in Tunisia, cand parea ca statul tunisian nu va reusi sa opreasca exodul in masa al tunisienilor spre Italia, Franta a fost la un pas de a suspenda acquis-ul Schengen si a introduce controalele la frontierele nationale, iar alte state UE erau pregatite sa o urmeze si sa izoleze Italia.

Comisia Europeana a protestat desigur "viguros", dar ceea ce a oprit atunci Franta sa treaca la fapte a fost capacitatea armatei tunisiene de a controla problema emigratiei de pe propriul teritoriu, respectiv de a impiedica mii de vase cu imigranti sa iasa in larg si sa porneasca spre Italia.

UE nu este o organizatie politico-militara si de securitate colectiva si, exact din acest motiv, frontiera exterioara a spatiului Schengen nu ar trebui confundata de politicienii romani cu cea a Imperiului Roman.

La prima amenintare serioasa pe o frontiera exterioara a UE, un stat Schengen are doua optiuni - rezolva cum stie situatia sau se trezeste lasat pe dinafara. Europa nu este un imperiu, nici macar un stat.

Statele UE din "nucleu" nu vor ezita nicio clipa sa-si apere interesele nationale amenintate de o criza majora, pe seama statelor "periferice". Cine crede la Bucuresti ca aderarea la spatiul Schengen adauga un scut suplimentar de protectie la frontiere, dupa cel al NATO, isi face iluzii desarte.

Daca Romania s-ar confrunta intr-o zi cu o criza majora (militara, de migratie) la frontierele sale de nord si est, ea s-ar putea baza, in ordine, pe trei lucruri: pe ea insasi, pe alianta cu SUA, pe NATO. UE nu ar misca un deget. Daca tot implicam poporul in discutii strategice, cel putin sa-i explicam datele problemei.

Dar odata intrata in Schengen, Romania ar deveni tinta prioritara pentru fluxurile majore de migratie ilegala din Asia si culoar obligatoriu de trecere (alaturi de Bulgaria) pentru milioanele de migranti din Africa si Asia aflati deja in Grecia, plus cei care vor ajunge acolo in continuare. Consecintele ar fi incalculabile.

Este adevarat ca frontierele non-UE ale Romaniei au fost securizate de catre concernul franco-german EADS, pentru 1 miliard de euro. Este una dintre numeroasele "afaceri comerciale" pe care Romania le-a facut de cand a intrat in UE. Paradoxul face insa ca aceasta securizare scump platita sa fie buna exact pentru statutul actual al Romaniei de stat UE non-Schengen.

Inteligenta politica este astazi factorul esential de securizare a unei frontiere, nu dispozitivele ultra-sofisticate sau armele. Cea mai buna aparare in fata fluxurilor migratorii de milioane de persoane care provin din Asia si Africa si a mafiilor care le exploateaza fara mila este sa nu fii interesant pentru acestea, nici prin facilitatile "sociale" interne, nici prin posibilitatile de "transfer" spre Vest.

Supremul "argument" - trebuie sa o facem. Chiar trebuie? Si chiar acum?

Presedintele Traian Basescu a scos "asul de pica" - aderarea la Schengen si zona euro sunt obligatii ale Romaniei, asumate prin Tratatul de Aderare la UE. Asa este, dar o obligatie implica, intotdeauna, doua parti. Daca unele state UE nu respecta clauzele tratatului care leaga intrarea Romaniei in spatiul Schengen strict de criterii tehnice, atunci Bucurestiul nu are cumva mainile libere?

Daca am fi fost subtili si am fi lasat Germania sa-si exprime veto-ul la Consiliul JAI din martie 2013, i-am fi transferat oficial responsabilitatea de a ne fi dezlegat mainile cu privire la "obligatia" de a intra in Schengen. Dar am preferat sa o lasam in coada de peste, foarte romaneste, si sa ne taram pe burta pana in decembrie 2013, doar-doar cineva ne va da un nou termen sau un nou "mecanism".

Si daca tot vorbim de strategie si interes national, ar trebui sa observam ca spatiul Schengen si moneda euro sunt doua experimente pur elitiste, adica impuse de elitele europene din birouri, fara ca natiunile europene sa le fi aprobat vreodata, in deplina cunostinta de cauza asupra efectelor lor.

Ambele sunt experimente unice in istoria omenirii. Un teritoriu unic si o moneda unica au luat fiinta inainte de statul pe care se presupune ca il reprezinta. Un stat european federal nu ar fi fost o idee rea, mai ales in conditiile globalizarii, dar elitele europene, dominate copios de "activisti ideologici", au inversat deliberat ordinea operatiunilor.

In loc sa obtina, la baza, democratic, prin negociere, sprijinul popoarelor europene pentru un stat federal, au luat-o inainte cu euro si Schengen, invelindu-le in "dulcegarii" pentru a fi mai usor de inghitit. Rezultatul este ca statele Europei de sud (Grecia, Italia, Cipru, Spania, Portugalia si, cel mai grav, Franta) sunt falite si fara speranta de a-si plati datoriile, iar imigratia din Africa si Asia a scapat de sub control.

Datorita crizei financiare care devasteaza zona euro, Romania nu sufera nicio presiune de a adera la moneda unica. Spre norocul nostru, am putea spune, vazand ce s-a intamplat dupa adoptarea euro cu finantele Spaniei sau Italiei, state cu economii mult mai puternice decat cea a Romaniei.

Din motive pe care ar fi, totusi, usor sa le intelegem, Germania, Olanda, Finlanda etc. amana acceptarea Romaniei in spatiul Schengen. In loc sa se bucure, in sinea lui, si sa transfere statelor respective raspunderea pentru pozitia lor, Bucurestiul oficial se lamenteaza, auto-flageleaza si auto-obliga sa reia urmarirea "obiectivului prioritar".

Obligatiile care incumba Romaniei din tratatele UE sunt valide doar impreuna cu obligatiile tuturor celorlalti semnatari. Aceleasi tratate nu prevad posibilitatea expulzarii unui stat membru, nici macar in situatia in care ar refuza, invitat in genunchi de toti ceilalti membri, sa adere la euro si Schengen. Aviz panicatilor care anunta ca "ratarea" intrarii in Schengen echivaleaza cu "anexarea la Rusia".

Nu din neapartenenta la Schengen si euro provin pericolele majore pentru Romania dinspre "Est". Dimpotriva. Dupa ce a adoptat euro, Cipru s-a transformat in "pusculita secreta" a oligarhiei ruse, iar acum este la un pas de a se arunca complet in bratele Rusiei pentru a scapa de conditiile puse de UE pentru planul de salvare. Nu e un exemplu destul de clar pentru politicienii romani?

Nu exista niciun pericol ca tratatele UE sa fie revizuite astfel incat sa izoleze Romania, cata vreme Marea Britanie, Polonia, Danemarca, Suedia, Cehia, Ungaria, Irlanda, Cipru, Lituania, Letonia nu sunt membre fie in euro, fie in Schengen, fie in ambele.

Daca "marii jucatori" din UE vor gasi o solutie la criza, Romania poate adera la Schengen si, ulterior, la euro. Daca nu, norocul nostru ca n-am aderat inca.

UE nu este o fecioara neprihanita. Atasamentul romanilor fata de Occident nu ar trebui confundat cu "iubirea oficiala" dogmatica fata de politicile acestuia, care deseori implica intelegeri, tacite sau pe fata, cu "Estul". Cel mai bun serviciu pe care romanii pro-occidentali il pot face Romaniei este sa inceteze sa fie mioritic-maniheisti si sa inceapa sa gandeasca exact ca occidentalii.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...