Cum se pregatesc romanii pentru aderarea la Schengen

Perspectiva aderarii la spatiul Schengen le schimba deja viata romanilor. Desi data aderarii la spatiul de libera circulatie este incerta, modelele de afaceri, viata si gandirea romanilor incep sa se modifice.

Pentru cetatenii care calatoresc, faptul ca Romania nu este inca membra a spatiului Schengen conteaza din trei ratiuni practice: timp, bani si infrastructura, arata o analiza a European Voice.

Mii de romani s-au mutat cu casa, de exemplu, in Ungaria - atrasi de costul mai scazut al locuintelor - si fac naveta spre orasele in care au locuit anterior, cum ar fi Arad si Oradea. Altii locuiesc in Romania, dar muncesc sau fac afaceri de cealalta parte a frontierei.

Pentru ambele grupuri, o incetare a controlului la frontiera ar putea insemna o economie de timp. "Daca un cetatean din afara UE se afla la acelasi rand la punctul de control, acest lucru poate genera o intarziere uneori cu zece pana la 15 minute", spune Iuliu Sabau, un electrician din Arad care lucreaza in ambele tari.

Pentru altii, conteaza costurile. "Am doi copii si ei au nevoie acum de pasapoarte individuale pentru a trece frontiera. Fiecare costa peste 60 de euro. Daca Romania ar fi fost primita in Schengen, ar fi avut nevoie de pasapoarte doar pentru a calatori in afara Schengen, lucru pe care noi nu il facem ", spune Andrei Secosan, un profesor de liceu din Timisoara.

O incetare a controalelor va incuraja, de asemenea, construirea mai multor drumuri. Exista zeci de locuri, in special la granita cu Ungaria, unde romanii trebuie sa faca un ocol de 20-30 km pentru a se deplasa legal intr-un sat ungar aflat la unul sau doi km distanta. In aprilie, Consiliul Judetean Arad a solicitat de la UE o finantare de 3,2 milioane de euro pentru a lega sate de frontiera. Autoritatile ungare au facut acelasi lucru.

Dinamica este similara, desi mai slaba, la granita cu o lungime de 140 de km a Romaniei cu Bulgaria. Autoritatile din Vama Veche, statiunea romaneasca de la Marea Neagra cea mai sudica, au cheltuit 450.000 de euro din fonduri europene pentru a construi o banda pentru biciclete si o pasarela pietonala la granita cu Bulgaria. "Daca dispare frontiera, statiunea se va extinde la sud - parcelele sunt mai ieftine acolo, iar peisajul este intact", spune Dragos Turcu, un programator de calculator care isi petrece verile la Vama Veche.

La granita cu Bulgaria este in curs cel mai mare proiect de infrastructura. In prezent, de-a lungul frontierei de 470 km formata de fluviul Dunarea, cele doua tari sunt legate doar de un pod vechi, ingust (Giurgiu-Ruse), si de patru linii de feribot. Acest lucru se va schimba in 2012, cand un nou pod rutier si feroviar finantat de la UE va fi finalizat intre Vidin (Bulgaria) si Calafat (Romania), la un cost de 225 milioane de euro.

"Noul pod a avut deja un impact asupra noastra, avand in vedere numarul mare de angajati pe santierul de constructii. Cand va fi gata, speram ca va atrage investitori", a declarat primarul orasului Calafat Mircea Guta pentru "Ziarul de Calafat".

Ion Tudor, un intreprinzator local, spune ca el si altii cumpara deja terenuri de-a lungul noii rute. "Traficul international va fi extraordinar. Persoane pe care le-am contactat spun ca vor construi statii de benzina, restaurante si parcari de camioane si vor angaja o multime de oameni - o sa ne scoata din letargie", afirma el.

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...