De la cititori: Problema aderarii Romaniei la Schengen e reala

Tratatul Schengen, cristalizat, in forma finala, prin Tratatul de la Amsterdam, in 1997, e visul internationalistilor devenit realitate. Augmenteaza, fara precedent, toate optiunile statelor mambre, prin implementarea liberei circulatii pentru oameni si marfuri.

Tarile vecine, ne-membre, in schimb, sunt puse in fata unor obstacole serioase, in ceea ce priveste libertatea calatoriei si regimul vizelor.

Anita Symborska publica, in revista Challenge, un articol in care descrie succesele si problemele legate de acest acord, punand accent pe tarile aflate in afara zonei Schengen.

Ca exemplu, da Polonia, care pana nu demult mentinea un flux enorm de turisti din Ucraina. Vizele de intrare se acordau gratuit, repede, cu foarte putine respingeri. La fel erau tratati cei din Belarus si Moldova.

Dupa implementarea regulilor Schengen, Polonia impune o taxa de viza de 60 de euro, taind complet accesul turistilor din Belarus, pe motiv ca regimul lor nu e democratic.

Cei care sufera cel mai mult sunt dizidentii si cei care vor schimbarea regimului. Asa se face ca si accesul la publicatii europene e oprit de guvernul comunist de acolo, care inca mai practica bruiajul unor statii de radio.

Conditiile prerechizitive ale Tratatului de la Amsterdam includ:

Uniformizarea jurisprudentei penale si civile;

Alinierea tuturor practicilor politienesti unui cod procedural comun;

Re-desenarea practicilor financiare pentru a nu dezavantaja niciun grup de oameni;

Intr-un addendum se include si necesitatea de uniformizare a Codului de comert.

Si Romania si Bulgaria si Croatia au cazut cu succes aceste examene.

In Romania, sistemul de justitie a devenit o industrie de litigatii, cu procese ramanand in sistem peste zece ani. Romania e singura tara fost comunista unde, dupa 20 de ani de la caderea comunismului, inca mai exista procese de revendicare a multor proprietati confiscate de comunisti, nerezolvate si amanate de la termen la termen.

De asemenea, se citeaza aplicarea preferentiala a legii, in care clientii si asociatii guvernantilor ies "basma curata", in aproape toate instantele.

In cazul coruptiei politienesti, se citeaza date aparute in presa germana si franceza, din care se poate constata ca politistii romani dau amenzi serioase turistilor straini, de cele mai multe ori fara niciun fel de justificare, fara a da chitante pentru banii primiti.

Multi turisti straini sunt opriti pentru a li se perchezitiona masina, fara niciun fel de explicatii.

Disciplina financiara si fiscala din Romania lasa foarte mult de dorit. Omului de rand i se pun fel de fel de piedici in accesul la credit, fiind "supra-solicitat" de impozite ale caror reguli sunt greu de descifrat. "Favoritii" politicienilor beneficiaza de scutiri si reduceri la impozite, intr-o maniera care elimina transparenta.

In ceea ce priveste comertul, conducatorii administrativi prefera situatiile in care tranzactiile au un sens unic: spre inafara tarii. Se aduce invinuirea ca unele partide politice - nenumite - si-au impartit arbitrar resursele tarii, cauzand depopulare regionala si imbogatiri rapide, in mod cu totul contrar principiilor democratice pe care Tratatul Schengen vrea sa le stabileasca in intreaga Uniune Europeana.

Pentru a reduce unele efecte negative ale Tratatului Schengen, mai multe tari ne-membre, in special Rusia, Ucraina, Moldova si Serbia au initiat un acord propriu, prina care se elimina necesitatea vizelor de intrare.

Traversarea unor tari din UE, cum ar fi o calatorie din Rusia in Serbia, peste Romania, nu poate garanta ca vizitatorul nu va trece in Ungaria, Austria sau Germania unde va ingrosa randurile populatiei "ilegale".

Guvernul roman, ca si cel bulgar, a exprimat ca nu are intentia de a face politie pentru alte tari, cum ar fi Rusia sau Ucraina, acceptand toti turistii care vor sa cheltuie bani pe teritoriul tarii.

Problema cea mai grava ar putea fi o pozitie de confruntare, prin care guvernul roman ameninta sa submineze alte tari, care insista la o aderarea stricta la Tratatul de la Amsterdam, folosind manevre parlamentare menite sa deraieze intentiile Germaniei si a Frantei.

"Rezistenta Frantei sau a Germaniei de a accepta Romania e justificata prin prezenta coplesitoare a unor straini indezirabili. In ultima instanta", spune autoarea articolului, "aproape 50% din populatia Frantei e de origina straina. Dar intrarea Bulgariei si a Romaniei in zona nu va afecta deloc situatia existenta."

"De aceea, Romania trebuie sa dovedeasca ca e capabila sa-si stabileasca o societate democratica, fara coruptie, fara mofturi si capricii politice", conclude articolul.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...