Meritam, oare, un mic spatiu si noi, romanii, in zona Schengen? (Opinii)

Dupa cum se stie, zona Schengen si cooperarea intre statele membre se intemeiaza pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 intre Republica Federala Germana, Franta, Belgia, Luxembourg si Olanda. Este o zona de libera circulatie a persoanelor, formata, in prezent, din 27 de state membre.

Cum poate adera o tara la spatiul Schengen? Desigur, ca si semnarea unui acord cu FMI cu indeplinirea anumitor conditii. De exemplu, tara semnatara si aspiranta trebuie sa isi asume responsabilitatea controlarii frontierelor externe ale spatiului Schengen in numele celorlalte state care fac parte din acesta, dar si a eliberarii vizelor uniforme de scurta sedere (vize Schengen).

De asemenea, tara respectiva trebuie sa coopereze eficient cu alte state care fac parte din spatiul Schengen pentru a mentine un nivel ridicat de securitate dupa eliminarea controalelor de rutina la frontierele interne.

In plus, trebuie sa aplice neabatut ansamblul de norme Schengen privind monitorizarea si securizarea frontierelor terestre, maritime si aeriene, eliberarea vizelor, cooperare politieneasca si protectia datelor cu caracter personal, dar in acelasi timp sa se conecteze la Sistemul de Informatii Schengen si sa-l utilizeze cu maxima operativitate si eficienta.

Limitandu-ne doar si la aceste exemple, sa ne intrebam de ce, totusi, dupa ce a primit verdictul favorabil al indeplinirii conditiilor impuse, Romania inca nu poate pune in aplicare prevederile acordului!

Trebuie mentionat ca exista avantaje si dezavantaje. Avantajele prevaleaza, in mare, referindu-se la ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize si migratie, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara si vamala. Dezavantajul este ca eliminarea controalelor la frontierele interne poate avea un impact negativ pentru securitatea interna a statelor membre.

Aderarea Romaniei la spatiul Schengen reprezinta o obligatie asumata prin Tratatul de Aderare la UE. Atata timp cat misiunile de evaluare succesive au stabilit ca Romania indeplineste toate criteriile prevazute de legislatia care reglementeaza aderarea la spatiul Schengen si functionarea acestuia, de ce inca nu e este admisa?

Sa nu omitem un aspect important: conform intelegerii initiale la nivelul UE, Romania trebuia sa intre in spatiul Schengen in martie 2011. In cei doi ani care s-au scurs, oare nu am fost capabili sa convingem toate statele membre ca meritam sa fim in acelasi spatiu?

Este paradoxala situatia din martie 2013, cand Consiliul pe Justitie si Afaceri Interne (JAI) din UE nu avea o agenda clara in privinta acceptarii Romaniei si Bulgariei, desi purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat ca cele doua state indeplinesc conditiile specifice acceptarii, conditii conforme cu Acordul Schengen (Tratat).

Evident, problema cea mai mare vine, in prezent, din partea statelor oponente: Germania, Olanda si Marea Britanie. La fel de evident este faptul ca motivele invocate ar putea fi contraargumentate. Aceste state, care si-au declarat oficial pozitia referitoare la Romania, au sustinut ca in "Tara lui Dracula" ar fi inca unele probleme de "vampirism" in domeniul reformelor de justitie, fiind, de asemenea, o tara cu un nivel alarmant de ridicat al coruptiei. Nu putem contesta aceste lucruri, dar sa analizam situatia Italiei din 1990, cand aceasta a semnat acordul, si pana in 2012!

In 1990, cand Italia semna aderarea, exista coruptie, si nu oricum, ci la un nivel mare. Este suficient sa ne amintim mega-operatiunea Mani-Pulite ("Maini curate") din 1992. Desi clasa politica s-a schimbat, coruptia a ramas, a evoluat, s-a cancerizat, a proliferat, a devenit un fel de boala cronica intr-o forma agravata si avansata...

Iar Italia, tara europeana care a inregistrat cea mai mare crestere a nivelului coruptiei in prima jumatate a anului 2012 (circa 70 la suta), este in spatiul Schengen. Romania, cu o crestere a coruptiei de 62 la suta pentru aceeasi perioada si cu un verdict favorabil pentru Schengen, se confrunta cu fel si fel de ostilitati.

Fiindca suntem o tara nesigura, cu prognoze sumbre, o tara marginalizata, victima si in acelasi timp vinovata, politicienii romani nu fac decat sa paseze vina de la un partid la altul in alternanta la guvernare. In fond, sa recunoastem, cel mai mare impediment provine de la noi: pierderea credibilitatii pe plan extern. Si mai trist este ca sansele pentru un acord in decembrie 2013 sunt foarte mici.

Nu ne ramane decat sa speram ca, dupa condamnarile unor politicieni de top, vom convinge ca justitia functioneaza, ca avem cum garanta securitatea transfrontaliera, ca suntem un partener redutabil impotriva terorismului, a traficului de droguri. Sa speram ca, totusi, situatia va evolua in favoarea noastra si vom incepe sa fim priviti (si) pozitiv, nu doar negativ, de catre tarile cu un cuvant de spus.

Minculeasa Anamaria, studenta ASE

A crescut cifra de afaceri din industrie în România. Ultimele date INS privind piața internă și externă

Conform datelor anunțate la 17 aprilie de INS, pentru februarie 2024, cifra de afaceri din industrie (piaţa internă şi piaţa externă), a crescut față de luna ianuarie cu 11,7%, și cu 8,2%...

Final în scandalul din PMP, după 2 ani. Cine rămâne la conducerea partidului

Partidul Mişcarea Populară (PMP) a anunţat că, în cursul zilei de miercuri, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile formulate de Cristian Diaconescu şi, prin urmare, ”a fost validat...