Olanda, florile si statul de drept: ipocrizii insultatoare si insulte ipocrite (Opinii)

Cine are rabdarea sa treaca in revista toate pozitiile, politicile si atitudinile adoptate de autoritatile de la Haga in relatia cu Romania, dupa 1989, va observa fara dificultate ca guvernele Olandei se detaseaza, lejer, in fruntrea "plutonului" statelor din Europa cu rezerve fata de integrarea Romaniei in institutiile si formatele de cooperare europene si euro-atlantice.

Motivele nu sunt evidente, fie si doar daca privim o harta. Ce probleme atat de serioase poate sa aiba Olanda cu Romania?

Concluziile pertinente nu rezulta, de obicei, din analiza a 2-3 evenimente, mult mai utile fiind perspectivele indelungate. Prin urmare, nici vorba de a ridica in slavi Bucurestiul oficial pentru politicile interne din ultimii 22 de ani si de a blama "strainatatea". Au fost momente cand autoritatile de la Bucuresti au "incasat-o", pe merit, din toate partile Occidentului, cum a fost cazul mineriadei din iunie 1990.

Totusi, detaliile sunt mereu importante, iar in acest caz detaliile ne arata ca Olanda a adoptat mereu cele mai reticente pozitii fata de Romania, a fost ultima care a consimtit, in "marinimia" ei, sa-si ridice obiectiile care blocau un dosar sau altul, chiar si atunci cand parteneri europeni ai Bucurestiului precum Marea Britanie, Germania sau chiar Franta nu aveau obiectii, sau chiar sprijineau demersurile Romaniei.

In politica, mai ales in cea externa, care se presupune ca este gestionata de oameni bine educati, conteaza mult si modul in care un refuz, o obiectie sau un demers neplacut este prezentat celuilalt. Un refuz politicos, care lasa loc optiunilor pentru viitor, este intotdeauna preferabil unuia ofensator, jignitor sau umilitor. Jignirile intuneca viitorul unei relatii intre state, precum norii de furtuna orizontul.

Olanda a manifestat constant o minima consideratie fata de sensibilitatile Romaniei, fata de demnitatea cetatenilor romani, fata de tonul si limbajul utilizat pe relatia cu Bucurestiul. Recent, tirul s-a intensificat.

Olanda a anuntat ca cetatenii romani care doresc sa munceasca acolo vor fi plasati "la pachet" cu cei din afara UE. Tratatele europene permit Olandei sa-si restrictioneze piata fortei de munca, pentru romani (si bulgari), pana la 1 ianuarie 2014. Daca voiau, liderii de la Haga puteau invoca si valorifica aceasta prevedere, fara probleme. Dar au preferat sa transmita si un semnal suplimentar, cum ca romanii "nu prea sunt europeni".

Cand a venit momentul deciziei privind aderarea Romaniei la spatiul Schengen, Olanda s-a opus si a trambitat lumii intregi ca Romania "nu este stat de drept". O clipa, ne-am tinut respiratia: atata ipocrizie poate uneori sa doara.

Subiectul "statului de drept" este unul foarte delicat pe agenda de politica interna din Romania, mai ales in ce priveste functionarea Justitiei. Dar problema aici este alta: daca Romania "nu este stat de drept" in 2011, cum de a fost primita in NATO in 2003 si in UE in 2007? Sa-i fi pacalit genialii politicieni romani pe omologii lor din Washington, Londra, Paris, Berlin etc.?

Dar si cerberii olandezi ai "statului de drept" par sa fi fost pacaliti, din moment ce nu au blocat atunci integrarea Romaniei in cele doua organizatii, trezindu-se abia ulterior.

Sau, poate, producatorii olandezi de flori si tuberculi, de legume "tratate" si carne plina de "E"-uri, care obtin profituri uriase in Romania, pe baza avantajului de competitivitate, agravand deficitul comercial al tarii noastre si impingand in faliment mii de producatori romani, i-au rugat pe politicienii olandezi sa se lase "pacaliti" in 2003 si 2007? Iar acum, ca si-au vazut interesele servite, nu le mai pasa ca romanii sunt considerati "non-europeni"?

In "statul de drept" Olanda, exista un partid politic legal inregistrat care militeaza pentru dezincriminarea sexului cu persoane de peste 8 ani (adica legalizarea pedofiliei). Tot acolo, femeile se vand in vitrine, precum cateii si pisicile din pet shop-uri, iar drogurile "usoare" si seringile se cumpara legal in baruri, precum berea in alte state. Si tot in Olanda, unui regizor i s-a taiat capul, pe strada, pentru ca a facut un film care a enervat o parte a populatiei.

Politicienii olandezi sunt in schimb scandalizati de cativa cersetori si hoti de buzunare din Romania. Avem a lua lectii de "stat de drept" de la Olanda, ce-i drept.

Problema cu Olanda nu mai poate fi ignorata. Miza nu este atat aderarea la spatiul Schengen, cat mai ales viitorul Romaniei in UE. Presupunand ca UE va supravietui actualei crize, Romania nu poate accepta de bunavoie o pozitie "la subsol", un rol de piata de desfacere condamnata la eterne deficite comerciale si de sac de box pentru politicienii occidentali frustrati ca nu au solutii pentru tarile lor.

Parghiile oferite de statutul de membru trebuie utilizate acum, la intregul potential, altfel exista riscul ca Olanda sa initieze o adevarata "scoala de gandire" in Europa. Franta si Finlanda dau, deja, semne de afiliere.

In fata unor astfel de ofense repetate, "prudenta" invelita in diverse formulari diplomatice trebuie sa inceteze. Altfel, exista riscul sa fim tratati drept slugi, iar pe slugi nu le respecta nimeni.

Olanda obtine, an dupa an, excedente comerciale uriase ca urmare a exporturilor pe piata romaneasca. Daca s-ar putea, politicienii de la Haga ar vrea in continuare sa scoata sute de milioane de euro profit anual din Romania, dar fara sa vada picior de roman la ei in tara si, eventual, sa ne jigneasca si pe toti, "la gramada", cand au chef. Este Bucurestiul dispus sa accepte asa ceva?

Romania poate retine doua idei. Prima: relatiile economice bilaterale satisfac aproape exclusiv interesele Olandei. A doua: securitatea internationala a Romaniei nu se bazeaza, decat intr-o masura neglijabila, pe relatia cu Olanda. Slava Domnului, am putea spune, daca ne amintim faptele nepieritoare de vitejie ale contingentului olandez de la Srebrenita.

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...