Schengen - NO, diaspora - NU, plus balbele de la Bucuresti

Romania are cateva milioane de cetateni aflati in afara teritoriului care traiesc in comunitati de sute de mii in tari precum Italia, Spania, Franta, Germania sau Marea Britanie.

Numarul cat de cat aproximativ e greu de estimat, cu atat mai mult cu cat statul roman nu a fost niciodata interesat atat de mult de soarta lor incat sa faca primul pas si sa incerce sa afle cati cetateni de-ai sai au parasit tara si locuiesc in alte state ale lumii.

Cifrele variaza in functie de cine sau ce institutie isi da cu parerea, de la aproximativ 3 milioane pana la peste 5 milioane de romani se presupune ca traiesc in ceea ce se mai numeste si diaspora. Sa lucram cu cifra cea mai mica, sa nu avem discutii dupa. 3 milioane de romani muncesc si locuiesc cu statut permanent in afara Romaniei.

Multi dintre ei trimit bani in tara sau investesc aici in diverse forme. In comparatie cu cei 19-20 de milioane ramasi inca in tara, numarul nu e atat de alarmant, desi diasporei i s-au pus cresteri economice in spate si o cifra a somajului care ne face sa ne mandrim in Europa.

Pentru ei, pentru romanii care viseaza la drepturi egale cu restul cetatenilor Uniunii Europene si pentru dezvoltarea economica a Romaniei, aderarea la spatiul Schengen ar fi trebuit sa fie o necesitate. Din cauza ostilitatii cand a Olandei, cand Germaniei sau Frantei, Romania nu este astazi membru al spatiului Schengen.

Potrivit unei stiri pe surse, publicata de Mediafax, Franta, Germania, Olanda si Finlanda s-au opus aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen. Franta ar fi fost cel mai vehement adversar al ideii, in mod logic daca ne amintim de avertismentul lui Francois Hollande catre Bucuresti si alte capitale care refuzau aplicarea cotelor propuse de UE:

"Tarile care nu impartasesc valorile noastre, care nu vor sa respecte aceste principii, trebuie sa inceapa sa isi adreseze intrebari despre locurile lor in Uniunea Europeana", Francois Hollande, cu ocazia inceperii Consiliului European care a avut in centrul agendei criza refugiatilor.

Am vrut sa obtinem Schengen contra cote de refugiati, un calcul care i-a enervat pe granzii Europei si ne-a lasat in trupa rusinii, alaturi de Ungaria, Slovacia si Cehia. Aveam dreptatea noastra pana la un punct - nu poti cere acelasi tip de efort din partea unor state pe care nu le tratezi in mod egal.

Dar nu am facut decat sa zgandarim ipocrizia principiala a Uniunii Europene si am dat un motiv in plus celor care si asa nu ne doreau in spatiul Schengen. Un alt adevar e si faptul ca multi din cele cateva milioane de romani raspanditi de-a lungul Europei sunt tratati ca mana de lucru ieftina, dispusa sa munceasca in conditii greu de imaginat pentru un nativ si aruncata astfel spre periferia societatii.

Pentru aceasta diaspora, politicienii din Romania nu au facut mai nimic. Nici nu aveau puterea sa faca mare lucru, dar o lege de vot moderna care sa le permita tuturor sa voteze mult mai usor si rapid ar fi putut sa isi rupa de la inima si sa o lase sa treaca. Nu au facut-o nici la un an de la alegerile prezidentiale.

Este adevarat ca va conta foarte mult forma in care va iesi legea votului prin corespondenta, pentru ca altfel partidele se pot trezi cu un plus de 2 milioane de voturi venite din diaspora chiar si la alegerile parlamentare din toamna anului viitor. Iar daca raportam cifra la numarul celor care se prezinta la vot in tara - 41% din numarul cetatenilor cu drept de vot - ne putem imagina ce spaime si emotii au partidele in legatura cu aceasta lege.

Daca legea votului prin corespondenta va deveni tema de campanie pentru parlamentarele de anul viitor, forma in care ea va fi adoptata poate hotari soarta alegerilor. Pana atunci, balbele de la Bucuresti in criza refugiatilor au plasat Romania din nou in afara spatiului Schengen.

Daca in cazul Schengen putem invinui contextul politic, refugiatii si ipocrizia puterilor europene, pentru problemele nerezolvate ale diasporei e mai usor de gasit vinovatii.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....