Cat-walk spre Parlamentul European

Daca pana mai acum cateva luni toate intrebarile si problemele noastre existentiale, din viata intrauterina dar si din viitorul scheletic, isi gaseau inevitabil raspunsul, explicatia, poate si alinarea in realitatea crunta ca ne-am nascut in Romania si nu in alta parte, 2009 a luat atitudine si a schimbat tapul ispasitor.

Poala in care ne aruncam de ceva timp incoace toate frustrarile este a crizei. Cine e de vina ca nu mai ploua? Cine e de vina ca Dambovita continua sa transpire si sa puta? Cine e de vina ca protestele au devenit aproape zilnice? Cine e de vina ca nu se mai gaseste "Contact" la eternul Muzica?

Cine e de vina ca parteneriatul de la guvernare, stimulat de Basescu si Geoana, este Alianta D.A., careia insa nu i s-a dat niciun nume, i se spune, banal, "coalitia" sa nu trezeasca morti? Cine e de vina ca Parlamentul European risca sa devina un podium pentru paradele de moda, ca scena se numeste, mai nou, campanie, iar trupa de dans "echipa"?

Cine e de vina ca Elena Basescu a sfidat natura, universul si a trecut de la categoria monden la politica? Sa pui stirile cu EBa la categoriile Politica sau la Europarlamentare 2009 este o gluma la fel de proasta cum este "aviara gripa" premierului Romaniei.

Tot criza trebuie luata la rost si pentru prospaturile inarmate cu machiaj si forme 90-60-90 puse pe taiat in carne vie ca sa ajunga pe un scaun in Parlamentul European. Motivul e unul simplu: atunci cand somajul creste si nu mai exista oferte pe piata muncii, mai ales in domeniul in care esti specializat, incepi sa te reorientezi profesional.

De la IT-ist ajungi pofesor de Informatica la scoala generala, in loc de pictor te multumesti si cu un salariu de zugrav, iar din fiica presedintelui Romaniei poti ajunge usor Barbie in Parlamentul European. Pe timp de criza se poate orice...

Cand se intampla o data, radem, glumim, ne amuzam, ne enervam si apoi punem totul pe seama fatalitatii. Dar reorientarea profesionala, in traducere libera transhumanta oitelor sau parvenirea atat din "Bamboo", cat si prin prisma relatiilor la nivel inalt catre politica, devine un obicei urat care, asemeni virusului gripei porcine, gaseste un mediu favorabil si rezista.

Problema nu o reprezinta cazurile singulare, o data la o suta de ani, ci reala invazie de frumuseti anonime promovate de partide la euroalegeri pe locuri deloc de ignorat...

Daca in urma cu doi ani, obisnuiti sa avem de ales dintre fruntasii de partid, ne-am trezit ca pe liste apar Daciana Sarbu, Lavinia Sandru, Ramona Manescu sau Roberta Anastase, ne-am uitat cam lung si stramb la ele, listele de anul asta au o doza zdravana de estrogen proaspat. Ce-i drept, nu toate: pe lista UDMR nu apare niciun candidat de sex feminin, iar candidatele de pe listele PSD+PC, PRM, PNTCD si PFC (Partidul Forta Civica) nu pot fi acuzate ca sunt bagate in fata ca sa ia maul...

Batalia formelor fara fond se da intre amazoanele liberale si cele democrat-liberale. Opozitia isi incearca norocul cu eurobunaciunile Aura Gabriela Pohoata, in varsta de 26 de ani, fosta prezentatoare la Antena 3, si Ioana Andreea Lambru, in varsta de 24 de ani, cel mai tanar membru al Biroului Politic Teritorial PNL.

Partidul prezidential, ramas fara "fata lu' tata", a inlocuit-o cu tinere la fel de promitatoare: Oana Elena Antonescu, in varsta de 30 de ani, fiica lui Marin Antonescu, ex-consul la Bruxelles si posesor de certificat de politie politica de la CNSAS, se regaseste pe locul 10, desi, initial, Andreea Vass era dorita pe aceasta pozitie.

PD-L le-a propus si pe Anca Cristina Zevedei, expert Parlamentar in cadrul Departamentului Legislativ, Crinuta Nicoleta Dumitrean, din apropiatii premierului Emil Boc pe cand era primar al Clujului, pe cand Andreea Vass, in ciuda experientei sale, ocupa locul 24.

Cine sunt candidatele la europarlamentare? Sunt copii timizi, deveniti peste noapte femei care s-au hotarat sa ia atitudine, sunt femei care au prins glas si au vazut ca nu este atat de greu sa se trezeasca dimineata si sa bandajeze declaratii facute de cu seara, sa atace adversari de familie si sa laude public strategiile penibile de campanie ale prietenelor apropiate tatalui.

Sunt imaginea pe care incearca sa se vanda un partid pentru cateva voturi in plus, sunt fiicele unor fosti notorii oameni politici. Sunt promisiunile facute clientilor politici, sunt simpatiile presedintilor de partid.

Cate din doamnele care candideaza pentru PE sunt oameni politici? Cate din ele sunt cunoscute? Cate dintre ele, in caz ca vor fi votate, vor reusi sa convinga prin propriile forte si nu prin zestrea de simpatie pe care o ciugulesc de la partid?

Sau poate ca, in ciuda ambalajului menit sa tina loc de idei sau proiecte, candidatele sexy sunt cele care vor schimba imaginea Romaniei in afara, cele care vor reusi sa le explice europenilor ca nu suntem niste animale, ca ne vrem, totusi, tezaurul inapoi, ca romanii din Italia sunt cetateni europeni, ca se vor implica in proiecte, ca vor dezbate, ca vor negocia si se vor bate pentru cei care le-au votat.

Beneficii europarlamentare

Cate nu se aduc acolo pentru salariile de 6.000 de euro pe care il primeste fiecare deputat si senator, dar si pentru deconturi de peste 400.000 de euro pentru care nu trebuie sa ofere chitante? Pana acum, eurodeputatii au primit, la finalul mandatului, "alocatii de tranzitie" in valoare de 46.000 de euro si drepturi de pensie de 35.000 de euro anual.

Cate, odata ajunse acolo, nu vor uita de ce au plecat si se vor lasa ametite de serviciile gratuite pe care Uniunea Europeana le pune la dispozitia fiecarui europarlamentar, printre care nici mai mult nici mai putin decat 60 de bai de namol pe an, in caz ca trebuie sa gaseasca masuri anti-criza si li se incretesc fruntile.

Cate nu vor aduna covrigii din cozile cainilor din Bruxelles si Strasbourg - bani pentru calatorii cu avionul la clasa business, pentru repararea dintilor, pentru masaje, sedinte de acupunctura, cursuri de limba si de IT, dar si pentru aparate auditive, lentile de contact sau bandaje.

Aproape ca suntem in ziua alegerilor si nu am citit nicio strategie concreta despre ce vrem sa obtinem in urmatorii cinci ani de la Europa. Dar stim deja ca in Romania se polititzeaza nonideologic, stim ca in Romania nu exista dreapta si nu exista stanga, stim ca singurul principiu caruia i se supune fiecare partid care ajunge la putere este sa isi puna oamenii in functie, competenta nefiind unul dintre criteriile de selectie.

Si, odata invatat cu indeletnicirile astea, e greu sa ajungi in Parlamentul European si sa pari ca ai macar patru ani de acasa. In plus, Romania nu isi mai permite sa o dea tot timpul in bara.

A facut-o destul. Poate ca e timpul sa se ridice si sa arate ca stie sa mearga. Nepotismul, legalizarea marijuanei, interzicerea sinuciderii asistate si frumusetea trecatoare invinsa de prostia eterna nu sunt cele mai potrivite proptele...

Negocieri secrete la cel mai înalt nivel în UE. Cine ar vrea schimbarea Ursulei von der Leyen de la șefia C.E.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, negociază în secret cu alți lideri ai UE pentru schimbarea Ursulei von der Leyen de la șefia Comisiei Europene. Liderul de la Paris, care a criticat în...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu partidul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...