Cum au votat romanii la locale in ultimii 18 ani

Desi intre 1992-2000, rata de prezenta la alegerile locale a scazut cu aproximativ 15%, de la 65 % la 50%, iar ultimul scrutin a inregistrat o usoara crestere, pana la 55%, este greu de apreciat daca numarul romanilor care vor veni la urne duminica va fi suficient pentru a mentine aceasta tendinta.

In 1992, partidele au reusit sa mobilizeze la alegerile locale aproape 65% dintre cetatenii inscrisi pe listele electorale, insa nivelul de participare la vot a scazut constant la urmatoarele scrutine, prezenta mentinandu-se constant in jurul cifrei de 50%, se arata intr-o analiza a NewsIn.

Ultimul scrutin local, din 2004, aduce vesti imbucuratoare, pragul de 50% fiind depasit cu aproape cinci procente.

Este greu de estimat insa cati romani se vor prezenta la urne duminica, 1 iunie 2008, astfel incat tendinta de crestere sa fie mentinuta, in conditiile in care putinele sondaje (n.r. studiul IPP, publicat pe data de 26 mai) efectuate in aceasta campanie anunta ca medie nationala de prezenta un procent ce nu depaseste 55%.

Alegerile din 1992 inregistreaza prezenta cea mai mare la vot, sunt castigate detasat de FSN, insa reprezinta si debutul unei tendinte constante cu care se va confrunta stanga: in ciuda puterii electorale, pierde capitala si cateva din cele mai importante orase din tara.

Primele locale libere

Primele alegeri locale postdecembriste, organizate in februarie 1992, au reusit sa mobilizeze la urne aproape 65% din cetatenii cu drept de vot.

In cele doua tururi de scrutin, din 9 si 23 februarie 1992, au fost asteptati la urne 16.647.728 de cetateni cu drept de vot, dintre care 1.629.200 in Capitala, pentru a alege 2.951 de primari si 40.174 de consilieri in toate localitatile tarii.

Pe listele electorale propuse de cele 84 de partide, la care s-au adaugat numeroase aliante politice, au fost inscrisi 12.173 de candidati pentru functia de primar si 119.736 pentru functiile de consilier comunal, orasenesc si municipal. In ceea ce priveste candidatii independenti, acestia au fost in numar de 8.421.

Desi FSN a obtinut o victorie la nivel national, avand primari in 15 municipii resedinta de judet, fata de zece ai Conventiei Democratice, Bucurestiul a fost castigat de CDR.

Frontul Salvarii Nationale a dominat alegerile, obtinand majoritatea mandatelor, respectiv 1.405 de mandate de primar. Peste 100 de mandate la nivel national au obtinut doar trei formatiuni politice si independenti.

Conventia Democratica a castigat 246, Partidul Democrat Agrar din Romania - 232, UDMR - 131, Partidul Unitatii Nationale Romane - 96, PNL - 14. Candidatii independenti au castigat 659 de mandate de primar. FSN a obtinut si majoritatea pentru consiliile judetene, aproape o treime din cele 39.781 la nivelul intregii tari.

Din cele 16.047 de mandate castigate de FSN, cele mai multe au fost in Moldova, Oltenia. La Buzau a avut 620 de mandate, la Iasi - 581, la Bacau - 530, iar in judetul Olt, FSN a avut jumatate din mandate: 689. In Bucuresti, FSN a pierdut in fata Conventiei Democratice, cu 23 la 32 de mandate de consilieri municipali.

Romanii se plictisesc de vot

Scrutinul din 1996 pare cel mai disputat din punct de vedere politic, avand in vedere ca distanta intre cei doi poli ai politicii de la acea vreme, CDR si PDSR, este mica. Astfel, desi CDR castiga cei mai multi consilieri judeteni si locali, doar 0,1% a lipsit sa castige si la primarii, PDSR mentinandu-si cu greu suprematia.

In 1996, prezenta la vot la nivel national scadea cu aproape 10% fata de scrutinul anterior. S-a inregistrat o prezenta la vot de 56,47%, numarul total al alegatorilor ce s-au prezentat la urne fiind de 10.016.932. La cele 14.620 de sectii de votare, de la nivelul intregii tari, din cele 2.954 de circumscriptii electorale locale, 16 milioane de alegatori si-au exercitat dreptul de vot, dintre care 1.581.055 doar in Bucuresti, din cele 2.717.000 de locuitori.

In al doilea tur de scrutin, din 16 iunie 1996, prezenta la vot pentru alegerea primarilor a fost de 53,06%. Dintre cei 15.476.824 de alegatori s-au prezentat numai 8.211.422, in timp ce voturile nule au fost de 181.001, adica 2,20% din numarul celor ce s-au prezentat la vot.

Numarul candidatilor inscrisi pentru functia de primar, la nivel national, a fost de 18.415, pe 2.954 de locuri. Pentru functia de consilier local s-au inscris 244.648 de candidati, pe 39.857 de locuri, iar candidatii pentru consilier judetean au fost in numar de 23.988, pe 1.718 de locuri.

La nivel national pentru alegerea primarilor, PDSR a obtinut 2 713 095 voturi valabil exprimate (26,28%) cu 243 de voturi mai mult decat CDR (2 712 852 voturi, 26, 27%). In ceea ce priveste voturile pentru alegerea consilierilor judeteni, CDR a obtinut 1 667 417 voturi (19, 53%) cu 277 192 de voturi mai mult decat PDSR (1 390 225, 16, 28%). Pentru alegerea consiliilor locale, CDR a strans in plus fata de PDSR 79 178 de voturi, obtinand 1 786 077 (19,58%).

In 2000, continua trendul descrescator al participarii la alegerile locale, prezenta fiind cu aproximativ cinci procente mai mica fata de alegerile din urma cu patru ani si cu aproape 15% fata de primele alegeri locale, din 1992. PDSR a castigat detasat, atat la categoria primari, cat si la consileri locali si judeteni.

PD s-a clasat pe locul doi la toate aceste categorii, insa la mare distanta de social-democrati. De exemplu, la categoria primari, PDSR a obtinut 36,74%, in timp ce democratii au luat 12,89%. PDSR nu obtine insa primariile marilor orase: Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, Alba Iulia, Baia Mare, Brasov, Buzau si, nu in ultimul rand, Capitala. In al doilea tur de scrutin, prezenta la urnele de vot a fost de 46,93%.

La primul tur de scrutin al alegerilor locale, desfasurat la 4 iunie 2000, la cele 2.956 de circumscriptii electorale locale s-a inregistrat o prezenta la urne de 50,85%, iar din totalul de mandate de primar au fost repartizate 706. In comparatie cu primul tur al localelor din 1996, prezenta la vot a scazut cu aproape sase procente.

Numarul total al alegatorilor a fost de 18.278.430, dintre care s-au prezentat la urne doar 9.295.165. In al doilea tur de scrutin, organizat la 18 iunie 2000, pentru alegerea a 2.250 de primari si primarul general al Capitalei, prezenta la urnele de vot a fost de 46,93%, cu aproximativ 5 procente mai mica fata de cea din 1996, din al doilea tur de scrutin.

PDSR a fost preferat de alegatori in proportie de 36,74% pentru 1.050 de primari, care au reprezentat 35,55% din totalul celor 2.954 de mandate, in timp ce PD a castigat 482 de mandate, fiind votat in proportie de 12,89%, iar Alianta pentru Romania (ApR) a obtinut 283 de mandate, cu 8,29% din voturi.

PNL a castigat 251 de mandate, UDMR - 148, CDR - 147, PRM - 66. Un numar de 159 de mandate au fost castigate de candidati independenti.

PDSR a castigat 11.380 de mandate de consilieri locali, fiind urmat de PD, cu 5.463 de mandate. La mica distanta s-a aflat ApR, cu 4.448 de mandate, urmata de PNL - 3.978, CDR - 2.767, UDMR - 2.451, PRM - 2.105, PSDR - 883, PUNR - 869, PUR - 595. PDSR a obtinut si cele mai multe mandate de consilier judetean - 496, in timp ce PD, jumatate - 205 de mandate. ApR a obtinut 173 de mandate, PNL - 160, CDR - 156, PRM - 143, UDMR - 135.

In 2004, oamenii ies la vot

In 2004, gradul de participare la vot a cunoscut o usoara crestere. PSD castiga 54% dintre primarii, urmat de PNL si PD, dar pierde din nou marile orase, iar Bucurestiul la o distanta foarte mica.

La alegerile locale din 2004, gradul de participare la vot a cunoscut o usoara crestere.

In primul tur de scrutin, din 6 iunie 2004, prezenta la vot a fost de 54,23% la nivel national, cu aproape 4 procente mai mare fata de alegerile din urma cu patru ani. In al doilea tur de scrutin, din 20 iunie, prezenta a scazut la 49,59%.

Prezenta la vot pana la ora 20.00 a fost de 47,54%, la nivel national, si de 31,81%, in Bucuresti. In urma alegerilor din 2004, PSD a dominat in continuare la nivelul primariilor, PSD obtinand 1.702 de mandate, adica 54% din totalul de 3.137. PNL a obtinut 443 de mandate, in timp ce PD - 380, iar UDMR - 186, PUR - 124, PRM - 82.

Bucuresti- Capitala, fief al dreptei, este orasul cu una din cele mai scazute prezente la vot din tara.

Referitor la prezenta, o situatie speciala s-a inregistrat in 1998, cand, din cauza absenteismului, un tur de scrutin a fost invalidat, iar primarul, Viorel Lis, a trecut prin trei etape de alegeri pana si-a putut ocupa functia pe care o detinea interimar.

De la primele alegeri locale, Primaria Capitalei nu a fost castigata, pana acum, de social-democrati, bucurestenii optand pentru partidele de centru-dreapta, liberali, taranisti sau democrati.

Primarul general al Capitalei a fost ales de regula in al doilea tur de scrutin, exceptie facand alegerile din iunie 2004 si aprilie 2005, cand Traian Basescu si apoi Adriean Videanu au fost alesi din primul tur, actualul presedinte cu 55 % din voturi, iar liderul PD-L cu 53%.

De mentionat ca Sorin Oprescu, actualmente candidat independent, a pierdut de doua ori fotoliul de edil sef, de fiecare data in turul al doilea si la distanta de un singur procent, prima oara fiind invins de Viorel Lis si apoi de Traian Basescu.

Primul primar ales, la 23 februarie 1992, a fost Crin Halaicu, candidat din partea Conventiei Democratice din Romania (CDR), care a intrunit 55,88 % din voturile bucurestenilor, fata de Cazimir Ionescu (Frontul Salvarii Nationale, FSN), 44,12 %.

Cine a castigat in Capitala?

In 1992, numarul candidatilor pentru Capitala a fost de 33. Printre acestia s-au numarat Calin Popescu-Tariceanu, candidatul PNL-Aripa Tanara, Cazimir Ionescu, Crin Halaicu, candidatul Conventiei Democratice, care a si devenit mai tarziu primar general al Capitalei, precum si Nica Leon - Partidul Liber Democrat.

In 1992, si la sectoare au castigat reprezentantii CDR: Flor Pomponiu, primar sectorul 1 (57, 31%); Paul Popovat, sectorul 2 (58, 36 %); Constantin Tutunaru, sectorul 3 (56, 28 %); Eugen Bujoreanu, sectorul 4 (54, 26 %); Nicolae Bazoi, sectorul 5 (52, 69 %); Nicolae Vrabiescu, sectorul 6 (56, 61 %).

La primaria generala a urmat apoi Victor Ciorbea, ales de bucuresteni, la 16 iunie 1996, cu un procent de 56,74 % din voturi, ca reprezentant al Conventiei Democrate Romane (CDR), fata de Ilie Nastase, candidatul Partidului Democratiei Sociale din Romania (PDSR), 43, 26 %. In iunie 1996, in competitia pentru Capitala s-au inscris 47 de candidati, dintre care doi au fost independenti.

CDR a castigat si la sectoare cu exceptia sectorului 1, unde a fost ales independentul George Padure; Vladimir Popescu (62, 13 %), sectorul 2, Sorin Paliga (57, 05 %), sectorul 3, Marin Lutu (57, 57 %), sectorul 4, Calin Catalin Chirita (56, 34 %), sectorul 5, respectiv Ion Dinuta (60, 03 %), sectorul 6.

La cateva luni de la alegerile locale, la 19 noiembrie 1996, primarul general al Capitalei, Victor Ciorbea a fost desemnat prim-ministru. Primar general interimar a fost numit Viorel Lis, care a devenit primar general in urma alegerilor partiale din 8 noiembrie 1998.

Succesorul lui Ciorbea a fost desemnat, din cauza absenteismului ridicat la vot al bucurestenilor, dupa nu mai putin trei etape de alegeri. Primul tur, de pe 25 octombrie1998, a fost invalidat pentru ca numai un procent de 34,30% dintre bucuresteni s-a prezentat la vot, pentru validarea scrutinului fiind nevoie de prezenta a jumatate plus unu din cetatenii inscrisi pe listele electorale. Pe 1 noiembrie s-a repetat primul tur de scrutin, insa situatia nu s-a transat, deoarece niciunul dintre competitori nu a obtinut mai mult de 50%.

Astfel, taranistul Lis a obtinut 44,60% din voturi, iar Sorin Oprescu (PDSR), 27%. In 8 noiembrie, Lis a fost ales primar general in al treilea tur de scrutin, cu 50,50%, avand doar un procent in plus fata de Oprescu (49,50%). Prezenta la acest de-al doilea tur a fost de 37,8%.

Dintre cei 28 de candidati in cursa pentru Primarie in 2000, al treilea primar ales a fost Traian Basescu, din partea Partidului Democrat (PD), care la 18 iunie 2000 a obtinut 50,69 % din voturile bucurestenilor, intrecandu-l pe contracandidatul sau, Sorin Oprescu (PDSR), care a intrunit 49,31 % din voturi. Situatia a fost alta la nivel de sectoare, care au fost castigate de candidatii PDSR: Vasile Gherasim (57,83 %) in sectorul 1, Neculai Ontanu (54,02 %) - sectorul 2, Eugen Plesca (60,84 %) - sectorul 3, Vasile Mihalache (64,95 %) - sectorul 4, Marian Vanghelie (63,72 %) - sectorul 5 si Dan Darabont (62,76 %) in sectorul 6.

In 2004, Traian Basescu, candidatul Aliantei D.A. PNL-PD, a fost reales, din primul tur de scrutin, 6 iunie, cu 54,95 % din voturi, in fata principalului sau contracandidat, Mircea Geoana (PSD), care a obtinut 29,70 % din voturile exprimate. Traian Basescu a candidat pentru un al doilea mandat alaturi de social-democratul Mircea Geoana, Mitica Dragomir - PRM, Monica Tatoiu - PUR sau Mugur Ciuvica, din partea Actiunii Populare, Raj Tunaru, independent, Cornel Codita - Partidul Ecologist Roman, Mircea Chelaru - PUNR, Victor Ciorbea - PNTCD si Viorel Lis.

Un an mai tarziu, in 3 aprilie 2005, Adriean Videanu a fost ales, tot din primul tur, primarul general dupa ce Traian Basescu castigase cursa prezidentiala , dupa scrutinul din 12 decembrie 2004. Videanu a obtinut 53,01%, iar principalul sau contracandidat, Daniel Marian Vanghelie, 29,55%, urmat de Cristian Popescu (Piedone) (PBND) cu 8,71%, Anca Petrescu, PRM 3,48%, Radu Opaina, PUR 1,92%, Ralu Filip, independent, cu 1,16%. Prezenta la vot in aprilie 2005, ultimul scrutin de locale din Bucuresti, a fost de 24,83%.

Premieră în istoria tenisului, la meciul lui Nadal. Niciodată n-a fost atât de mare diferența

Prima rundă a Mastersului de la Madrid va avea un meci special între Rafael Nadal (37 de ani), de 22 de ori campion de Grand Slam, și tânărul Darwin Blanch, în vârstă de 16 ani, deținător...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...