Moliile din educatia romanesca

Un ochi da, unul ba. Asa se tese materialul educatiei romanesti. Pregatirea corespunzatoare a elevilor, dar si a profesorilor si parintilor ne-ar putea scapa de gaurile care au inceput sa se vada si din afara granitelor.

Primul lucru care se observa este calitatea tot mai slaba a generatiilor care parasesc bancile scolii. In 2006, elevii romani s-au clasat, la testul PISA, pe locul 47 din 57 de tari participante.

La testul citat, 53,5% dintre elevii romani au avut cel mai slab nivel, iar la stiinte, 78,7% nu au atins nici macar nivelul de baza al "alfabetizarii".

Pe de alta parte, cercetari internationale au corelat aceste rezultate cu pregatirea slaba a dascalilor, responsabili de "formarea mintilor necoapte".

Studiul "Continutul si calitatea formarii cadrelor didactice pe teritoriul UE", realizat de Comisia pentru Cultura si Educatie a Paralamentului European, arata ca tarile cu rezultate bune la aceste evaluari au profesori de calitate, iar cele cu rezultate slabe, cum este Romania, au dascali mai slab pregatiti.

Ceea ce nu ar trebui sa ne mire. In primul rand, sistemul ar trebui sa-i selecteze doar pe acei candidati "potriviti" pentru meseria de profesor, ceea ce nu este cazul in Romania.

Apoi, testarea periodica a acestora ar trebui sa duca la o crestere a valorii acestora si a calitatii actului de invatamant in acelasi timp. Nici acest lucru nu se intampla, situatiile in care la testele de titlarizare profesorii obtin note sub cea de trecere fiind din ce in ce mai multe.

Situatia nu este mai buna nici dupa ce profesorii obtin un post de invatamant. Sistemul motivational nu exista, iar de criterii de performanta care sa cearna graul de neghina, nici nu poate fi vorba.

In aceste conditii, de ce sa ne mai mire ca sunt atat de putini profesorii care isi iau in serios rolul de educator al tinerilor, care simt pe umeri responsabilitatea enorma pe care o au. Este doar o chestiune de vocatie si responsabilitate personala, pe care, de cele mai multe ori, sistemul le erodeaza.

Iar majorarea "la gramada" a salariilor profesorilor, asa cum se procedeaza electoral in acest moment, nu va schimba nimic in acest sistem gaunos.

Parintii au si ei partea lor de vina

Totusi, profesorii nu sunt singurii vinovati de rezultatele tot mai slabe obtinute de tinerii romani. De indiferenta, lipsa de responsabilitate, neimplicare pot fi acuzati si parintii.

Tot mai des auzim parinti care se plang ca si-au scapat din mana copii, ca acestia nu mai asculta si ca nici prin cap nu le trece sa lase calculatorul pentru o carte, insa cand vine vorba de educatie, mai toti spun ca n-au avut timp sa se ocupe, fiind prea ocupati cu serviciul.

Mai mult, statisticile in ce priveste modalitatile de corectie aplicate copiilor sunt ingrijoratoare: se pare ca peste 80% dintre parinti apeleaza la bataie pentru a-si aduce copii pe drumul cel bun.

Mai multa atentie, incercarea de a le intelege nevoile si de a gasi explicatii pentru gesturile de razvratire, asumarea raspunderii - rar auzi parinti care sa vorbeasca seriso despre asa ceva.

Ce sa ne mai mire ca, daca in alte state cursurile care ii invata pe parinti cum sa-si inteleaga mai bine copiii sunt ceva obisnuit, in Romania exista un singur centru de parenting la nivel national, care activeaza in Bucuresti, Iasi si Timisoara.

In cadrul cursului, parintii sunt invatati sa isi asculte copiii, sa-i inteleaga si sa rezolve problemele astfel incat micutii sa inteleaga ce au facut si de ce nu a fost bine. Este un prim pas, inainte de ceea ce se intampla pe bancile scolii. Important este sa se ajunga si acolo.

Cine este de vina?

Este usor sa dai vina pe sistem. Insa, chiar daca fiecare ar putea avea dreptate: profesorul ca nu este motivat, parintele ca nu are timp si ca trebuie sa aduca bani acasa pentru a asigura macar necesitatile de hrana si imbracaminte ale copiilor, copiii ca nu primesc atentie si nimanui nu le pasa de ei, asta nu ne ajuta cu nimic.

Fiecare dintre noi ar trebui sa simta responsabilitatea a ceea ce avem de facut, inainte de a da vina pe sistem. Mai mult ca sigur ca o astfel de atitudine nu numai ca ar schimba ceva, dar ne-ar si indreptati si ne-ar da forta sa schimbam sistemul.

România joacă în Ungaria la Campionatul European. Adversarele din grupă după tragerea la sorți

Naţionala de handbal feminin a României va evolua în grupa B, la Debrecen, la Campionatul European din 2024, cu reprezentativele Muntenegru, Cehia şi Serbia, potrivit tragerii la sorţi de joi,...

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...