Opinii: Ce inseamna modernizarea statului roman?

Este aceasta doar o lozinca, buna de clamat in campanii electorale, sau o necesitate a momentului? Stim ce inseamna modernizarea statului? S-a produs o conceptualizare a procesului, obiectivele, etapizarea, rezultatele asteptate?

Ne putem inspira din experientele statelor stabile economic si social? Care sunt standardele care caracterizeaza un stat modern?

Suprapunerea 100% a statului cu politicul

Nici ca se putea un amestec mai nociv. Pana una alta, politicul, prin clientele de toate culorile, profita de bugetul de stat, isi plaseaza oamenii, de multe ori incompetenti, in functii de conducere din care bulverseaza functionarea statului prin decizii aiuritoare.

Zona de normare, control, ancheta si sanctiuni administrative este intentionat neocupata in Romania, pentru a permite "jocuri" de culise aducatoare de beneficii si posturi.

Ce se intampla in fapt: statul strange taxe si impozite pentru a le cheltui prin executia bugetara. Clientela de partid, aflata in posturi de conducere, praduieste bugetele acordate prin toata gama de operatii cunoscuta (caiete de sarcini cu dedicatie, acte aditionale peste aditionale la contractele incheiate, diferente enorme intre devize si realitate, preturi aberante la produse, etc).

Ca si cum n-ar fi de ajuns, de sumele care ajung, de bine de rau, la "baza", nu se mai ingrijeste nimeni, nu mai prezinta interes.

Structura pietei muncii

In Romania, 2 angajati din zona productiva duc in spate 4 pensionari si un bugetar. Adica 2 productivi duc in spate 5 cheltuitori. O combinatie mortala, pentru orice stat, chiar asezat din punct de vedere economic.

Germanii au intrat in panica atunci cand 3 salariati productivi au ajuns sa "duca" 2 pensionari. La noi, 6% din populatie lucreaza in sistemul bugetar, in comparatie cu Belgia, unde lucreaza la buget doar 3,5%. Consecinta: statul roman se imprumuta ZILNIC, in medie, 30-40 milioane euro pentru a face fata platii salariilor bugetarilor si pensiilor.

Pana cand se poate merge in ritmul acesta? De unde vom plati imprumutul? Vom retrai epoca comunista, cand am achitat datoriile cu pretul infometarii populatiei?

Cheltuirea resurselor bugetare

Tot ce a tinut strict de decizia guvernamentala (infrastructura, sanatatea, educatia, justitia) sunt foarte jos pe scara eficientei, deservirii solicitarilor populatiei, departe de standarde europene. Nu numai din cauza alocarilor bugetare ci, mai ales, din cauza managementului defectuos realizat de politrucii produsi de partidele politice.

Nicio diferenta fata de epoca comunista cand secretarul organizatiei de baza decidea tot ce misca in sectorul de care raspundea. Am pierdut investitii imense (de exemplu investitia Mercedes), din lipsa de infrastructura, in primul rand de autostrazi, a caror constructie putea fi concesionata inca din anii '90, daca conducatorii de atunci aveau o inteligenta predictiva (asa a facut Croatia, de exemplu).

Agricultura si turismul

Ar putea reprezenta principala sursa de venituri pentru Romania. Dar n-a fost sa fie, din cauza infrastructurii precare, a investitiilor straine mici in aceste domenii, a lipsei unui cadru legislativ prietenos si stimulativ. Lipsa unui sistem de irigatii eficient, functionand pe baze private, a tehnologiilor moderne, structura proprietatii fondului funciar, multe alte resurse agricole ramase la nivelul lasat de comunisti sau naruite prin furturi si fraude, toate acestea explica importul masiv de bunuri alimentare, in loc sa devina bunuri de export.

Lipsa de drumuri modernizate conduce la izolarea unor obiective turistice magnifice, care ar putea atrage ca un magnet turisti straini si autohtoni. Italia, Spania, Grecia stiu sa traiasca din turism, noi nu stim. Bugetarii aflati acum in functii importante, cu studii si competente serioase, trimisi "fortat", prin concediere, in mediul privat, ar deschide firme si afaceri care ar contribui la cresterea bugetului de stat, pe langa faptul ca ar reduce cheltuielile cu salariile bugetare.

Toata lumea vrea salarii cat mai mari, fara sa se intrebe de unde

Este uluitor cum toti bugetarii, magistrati, politisti, profesori, functionari, militari etc., doresc salarii cat mai mari cu putinta, iar la intrebarea 'de unde?' raspunsul stereotip este: 'nu ne intereseaza'.

Adica e treaba guvernantilor sa ne duca in Nirvana, chiar daca rezultatele muncii bugetare sunt mediocre sau si mai putin de atat. Bineinteles ca exista si o contributie majora a guvernantilor, care permit venituri salariale nesimtite la oamenii de casa, ministere inutile care consuma fonduri bugetare aiurea, agentii care nu pot fi desfiintate pentru ca se lovesc de rezistenta politicienilor care s-au "implantat" la conducerea acestora.

In aceste conditii, e greu sa soliciti o solidaritate nationala, asa cum s-a intamplat la un moment economic greu in Coreea de Sud, cand cetatenii isi aduceau verighetele la trezorerii pentru a ajuta statul. Un alt exemplu l-au dat ministrii germani, care dupa razboi mancau pe strada, la gamela, alaturi de muncitorii de la demolari.

Reducerea numarului de ministere cel putin cu sase, cele aproape inutile, (tineret si sport, turism, cultura, IMM-uri, comunicatii, mediu) ar fi o dovada ca Guvernul intelege sa stranga cureaua incepand de la el.

Aproape toti bugetarii ameninta cu blocarea functionarii statului, ca si cum ar locui in alta lume. Mostenire si blestem comunist, cand eram cu totii intr-un antagonism ireductibil cu statul, cand coalizarea impotriva statului, furtul, chiulul, fusareala erau modus vivendi.

O taranca in varsta, altfel cu frica lui Dumnezeu, imi spunea: maica, de la CAP nu e pacat sa furi!

Orice dezbatere publica pe tema salarizarii s-ar bloca in solicitari unice: vrem salarii cat mai mari, nu ne intereseaza de unde. Simte cineva ca aceasta pozitie este sinucidere nationala? Nu!

Educatia, un domeniu cu putere de exemplu

De 19 ani se discuta si nu se face nimic. Bugetul educatiei presupune sume enorme cheltuite fara ca rezultatele sa fie cele scontate. Acest adevar il aflam de la organisme internationale de evaluare, de la piata muncii interne si europene, de la cetatenii romani care se afla la munca in strainatate, preponderent in activitati agricole si casnice, prost platite.

Banii pentru infrastructura educatiei se sifoneaza spre firme "acreditate" pe langa clientele de partid, politicul se suprapune 100% cu administratia de stat. Daca dorim ca banii adunati prin taxe si impozite de la contribuabili sa serveasca intereselor acestora, trebuie sa le dam dreptul de a decide in comunitatea respectiva.

Modernizarea educatiei nu mai poate fi amanata. Cu riscul de a reveni cu retusuri legislative trebuie sa facem o schimbare imediata de paradigma, sa dam un nou curs educatiei si formarii profesionale.

Ce am avut pana acum a produs consecintele stiute de toata lumea: diplome false, programe de studii ilegale, bani de infrastructura sifonati, absolventi fara competentele cerute de piata muncii.

Putem sa mai dezbatem ani in sir, situatia nu se va schimba, tot aici va trebuie sa ajungem. Problema este cu ce pierderi in economie si in competitivitatea europeana.

Este necesara modernizarea statului roman?

Categoric da. Altfel sistemul bugetar centralizat si politizat sufoca toata economia si scufunda tara in inapoiere economica si subdezvoltare. Este deja tarziu. Exemplul Poloniei care a trecut cu brio peste criza economica, care n-a fost nevoita sa se imprumute la organisme internationale, ar fi de studiat. In Uniunea Europeana brandul polonez a fost "instalatorul", nu capsunarul.

Nemodernizarea statului roman va fi un foarte bun motiv pentru a fi respinsi din spatiul economic, financiar si educational european, pentru nerecunoasterea calificarilor si diplomelor romanesti in piata muncii europene, pierderea unor importante investitii straine in economia romaneasca, amanarea intrarii in zona euro, etc.

Principalele directii de actiune pentru modernizarea statului ar fi:

* Executia bugetara sa nu mai fie concurs national de risipa si frauda. Primii pasi se fac deja prin introducerea standardelor de cost si de calitate. Trebuie instaurate un control si verificare la "sange" a contractelor derulate, posibil prin Consilii de Supraveghere din societatea civila.

* Iesirea politicului din administrarea statului, asa cum se incearca acum in sistemul educational.

* Reducerea aparatului bugetar si inlocuirea sa cu computere, pana la nivelul de 5% din PIB pentru cheltuieli cu salarii bugetare.

* Modernizarea instrumentelor si mecanismelor de fiscalizare, pentru reducerea evaziunii fiscale.

* Privatizarea ultimelor active si pachete de actiuni aflate in portofoliul de stat, inclusiv a proprietatilor RAPPS.

* Reducerea numarului de ministere pana la 10-12 si reducerea cheltuielilor de functionare a celor ramase cu 50%.

* Acordarea salariilor pentru unitati si institutii bugetare in suma globala, astfel incat managerii acestora sa fie obligati sa aplice reteta simpla: mai putini salariati, mai multa munca, salarii mai mari, cu respectarea raportului de 1/15 intre salariul minim si cel maxim.

* Modernizarea imediata a educatiei prin aplicarea solutiilor oferite de comisia Miclea.

* Adoptarea unui sistem de avantaje care sa atraga in tara specialistii romani din diaspora.

* Descentralizarea deciziei la nivelul comunitatilor locale care sa invete sa aiba viata pe care si-o doresc, pe care o merita si in care investesc. Alocarile de la bugetul central spre bugetele locale trebuie sa devina o exceptie, nu regula.

* Statul trebuie sa renunte la postura de "moasa comunala", care rezolva totul, de la gradinite pana la joburi pentru tinerii absolventi. Statul are grija doar de cei loviti de soarta, intr-un fel sau altul, in rest fiecare cetatean valid sa-si poarte singur de grija, sa-si construiasca viata pe care si-o doreste. Asistarea de catre stat a jumatate dintre cetatenii sai este o aberatie, conduce la pasivitate si asteptare.

* Statul este arbitrul economiei si societatii, prin emiterea "regulilor" legislative, prin controlul respectarii lor, nu poate fi si jucator in zona economica.

Mai presus de orice avem nevoie urgenta de indicatori de performanta esentiali, (Key Performance Indicators), nu mai mult de 10-15, care sa caracterizeze functionarea eficienta a statului, un referential prin care sa masuram in permanenta performanta guvernelor, precum si alte referentiale distincte pentru subsistemele din arhitectura statului.

Putem astfel compara, pe baza acestor grile, guvernarile si ministrii care se succed, iar cetatenii pot decide, in cunostinta de cauza, cui acorda increderea in procesul electoral.

(Exemple de indicatori: evolutia inflatiei, serviciul datoriei publice, evolutia PIB-ului pe locuitor, procentul angajatilor bugetari, salariul mediu, rata somajului, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, etc.)

Pana in prezent nicio guvernare nu a reusit sa modernizeze statul, s-a multumit cu o gestionare de pe o zi pe alta, fara viziune, fara perspective, fara viitor. Alte tari au avut parte de ministri "sinucigasi", dar vizionari, care au introdus ordinea si eficienta in finantele tarii (Polonia, Argentina si altele). Acum aceste popoare culeg rezultatele, rezista cu succes la crize si derapaje economice si sociale.

In cazul unei crize politice, suprapusa peste criza economica, posibile derapaje sociale, campania electorala, exista riscul ca FMI, care nu este mama ranitilor, sa denunte acordul cu Romania, "sa ne dea drumul din brate". Suntem constienti ce se va intampla in secunda doi? Se pare ca nu.

Este momentul sa apara si la noi oameni politici care sa "ne faca binele cu forta". Binele care sa dea o perspectiva economiei si societatii, sa faca statul eficient si util cetatenilor. Este dl Boc un astfel de politician? Isi va mentine decizia "facem reforma sau plecam acasa?" Va intelege PSD miza enorma a modernizarii tarii, astfel incat sa puna umarul la progres, nu la "trantirea" guvernului?

Si intr-un caz si in altul, istoria ii va judeca. Iar istoria judeca aspru, dar drept.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...