Presa de azi: Anticriza scumpa

Masurile anticriza discutate de Guvern cu sindicatele si patronatele vor determina, in cazul includerii in bugetul pe 2009, un minus de venituri la bugetul general consolidat de 34 miliarde lei (echivalent a 5,9% din PIB) si vor permite incasari in plus la buget de doar 5,9 miliarde lei (circa 1% din PIB).

Cel mai mare minus bugetar, de 8 miliarde lei (1,39% din PIB), va rezulta din achitarea obligatiilor financiare certe, lichide si exigibile ale administratiei publice centrale si locale (pentru facturi, subventii pentru agricultura, TVA) si esalonarea echilibrata a platii lunare a acestora, in primul trimestru al anului, conform unui centralizator al masurilor anticriza transmis de Ministerul Finantelor catre sindicate si patronate, informeaza Ziua.

Ca solutie, Executivul nu va plati integral facturile restante de anul trecut, ci va acoperi doar diferenta dintre valoarea acestor facturi si suma datoriilor pe care companiile le-au acumulat la randul lor fata de bugetul de stat, in urma unei operatiuni de compensare si regularizare. Facturile vor fi platite integral doar catre firme care nu au datorii bugetare.

Ministrul Finantelor Publice a anuntat, miercuri, ca va plati, esalonat, pana la inceputul lunii martie, facturile emise si neachitate pana la finele anului 2008, in valoare totala de 3,05 miliarde de lei, incluzand doar lucrarile receptionate si facturate.

Mentinerea prevederilor legale care stabilesc valoarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut anual va genera un minus la buget de 1,5 miliarde lei (0,26% din PIB), iar majorarea salariilor in sectorul bugetar, chiar si raportat doar la indicele inflatiei, va necesita alte cheltuieli de 1,36 miliarde lei (0,28% din PIB).

Alte costuri sunt estimate pentru neimpozitarea profitului reinvestit (3,44 miliarde lei, 0,59% din PIB), reglementarea platii TVA la incasarea facturii (0,9 miliarde lei, 0,16% din PIB), finalizarea procedurilor de capitalizare a CEC Bank (0,90 miliarde lei, 0,16% din PIB), capitalizarea Eximbank si alocarea de fonduri publice pentru garantarea riscului valutar si a riscului de neplata la export (0,17 miliarde lei, 0,03% din PIB), alocarea unui volum de fonduri similar celui din 2008 pentru promovarea exporturilor (0,021 miliarde lei, 0,004% din PIB).

La acestea se adauga, printre altele, reduceri de venituri determinate de eliminarea taxei de drum din pretul combustibilului utilizat pentru alte tipuri de transport decat cel rutier (un minus de 0,29 miliarde lei, 0,05% din PIB), prelungirea duratei de acordare a ajutorului de somaj la 12 luni (0,08 miliarde lei, 0,13% din PIB), introducerea in procedura de urgenta a tichetelor de vacanta (doua miliarde lei, 0,35% din PIB).

Estimari privind minusuri bugetare sunt avansate si pentru, printre altele, casarea a 60.000 de masini uzate cu o prima de 800 euro/automobil (0,2 miliarde lei, 0,03% din PIB), sustinerea producatorilor de autoturisme si de componente auto pentru modernizarea productiei si tehnologiilor (1,8 miliarde lei, 0,31% din PIB).

Alte masuri anticriza care vor genera minusuri venituri bugetare sunt reabilitarea termica a cladirilor si constructia de locuinte sociale (0,16 miliarde lei, 0,03% din PIB), subventiile pentru agricultura, infiintarea Fondului de Contragarantare a Creditelor pentru IMM-uri (0,4 miliarde lei, 0,07% din PIB) etc.

Pentru varianta ca in perioada crizei sa fie derulate procese de privatizare a companiilor de stat, avand in vedere valoarea relativ scazuta a actiunilor, este anticipata o pierdere bugetara de 0,44 miliarde lei (0,08% din PIB).

Statul estimeaza, insa, ca va colecta venituri in plus la buget prin, intre altele, limitarea achizitiilor publice de bunuri si servicii, precum si a dotarilor cu mobilier si mijloace de transport (3,6 miliarde lei, 0,62% din PIB), majorarea taxelor la jocurile de noroc si produsele de lux, instituirea unei taxe de poluare anuala in functie de gradul de poluare al autovehiculului (0,5 miliarde lei, 0,086% din PIB) etc.

Planul anticriza al Romaniei costa 7 miliarde de euro. Pensiile si salariile din documentul lui Boc raman mici. Geoana il contrazice, titreaza Gandul.

Vestea buna este, spun economistii, ca avem, in sfarsit, un plan anticriza. "Orice plan anticriza este mai bun decat inactiunea. Ganditi-va ca suntem la sfarsitul lunii ianuarie. Rolul statului in economie in 2009 va fi mult mai important. Ramane de vazut cum va fi finantat acest plan si cat de ieftini vor fi acei bani.

Masura de neimpozitare a profitului reinvestit este una buna, in functie de cum va fi aplicata. In loc sa ia credite, acum cand dobanzile la creditele in lei sunt mari, companiile vor fi incurajate sa isi reinvesteasca profitul", a explicat Lucian Anghel, economist-sef BCR.

In ceea ce priveste mediul de afaceri, printre cei mai bucurosi de planul anticriza sunt oficialii din industria auto, care ar putea beneficia de un sprijin guvernamental de circa 1,8 miliarde de lei.

"Este mai mult decat salutara o astfel de intentie. Noi ne dam seama ca statul roman nu are de unde sa dea bani tuturor, cat vor ei, ca nu au de unde. Noi suntem insa acum in postura unui tanar care a avut un accident si care este in stare de soc. Daca nu il bagi in seama acum, il trimiti direct la morga.

Eu pot sa va spun ca aproape toata industria auto este pregatita sa faca fata situatiei pana in aprilie, la noi, de exemplu (la Dacia), ii chemam la lucru doua saptamani apoi doua saptamani ii trimitem acasa. Depinde, evident, si cum vor fi repartizati acesti bani, pe ce directii", a declarat Constantin Stroe, presedintele Asociatiei Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM).

Industria auto, care, cu tot cu activitatile conexe, angajeaza aproape 200.000 de angajati, este, alaturi de piata imobiliara, unul dintre cele mai afectate sectoare economice.

Oamenii de afaceri sunt si ei de acord ca unele masuri sunt folositoare, insa cu mici amendamente. "Statul trebuie sa se implice pentru a reduce efectele crizei in Romania, asa cum s-a intamplat peste tot in lume. Este bine ca se incearca stimularea exporturilor, tot ce tine de export este prioritar, in special pe regiunea apropiata. Personal consider ca cea mai importanta regiune pentru noi este cea balcanica si cea a fostelor state sovietice.

Sunt insa si lipsuri. Eu sunt de parere ca functionarii publici implicati in obtinerea sau derularea proiectelor din bani UE ar trebui, dupa modelul Spaniei, sa fie lasati sa aiba castiguri salariale conforme cu valoarea proiectelor la care participa", a explicat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

In discutia avuta vineri, patronatele, sindicatele si Ministerul Finantelor au convenit masurile anticriza imediate, care vor fi incluse in proiectul de buget in acest an, aflam si din Cotidianul.

Ce inseamna, de fapt, planul anticriza al Guvernului? Incasarile din noua taxa auto, care va fi un impozit anual platit in functie de poluare, cilindree si vechimea masinii va aduce, in acest an, incasari bugetare de 500 de milioane de lei. Banii merg la autoritatile locale.

Achiztiile publice de bunuri si servicii vor fi reduse cu 3,6 miliarde de euro. Vor fi platite datorii de 8,04 miliarde de lei, doar in primul trimestru al anului 2009, in contul platilor restante pe care le are statul catre firme.

Neimpozitarea profitului reinvestit va genera cheltuieli de 3,44 miliarde de lei, plata TVA se va face la achitarea facturii, bugetul pierde 0,9 miliarde de lei.

Punctul de pensie ramane fixat la 45% din salariul brut. Bugetul pierde 1,5 miliarde de lei. Salariile bugetarilor cresc doar cu inflatia, mai ales cele mici. Masura se aplica din aprilie. Costul bugetar: 1,36 miliarde de lei.

Se introduc tichetele de vacanta, care aduc un minus bugetar de doua miliarde de lei. Ajutorul de somaj devine 75% din salariul mediu brut pe ultimele trei luni. Masura costa 1,9 miliarde de euro.

Agricultorii vor fi sprijiniti cu subventii pentru achizitia de ingrasaminte. Efortul bugetar: 2,4 miliarde de euro.

Adevarul informeaza ca planul anticriza costa sapte miliarde de euro. Masurile anticriza discutate din nou, vineri, la Ministerul Finantelor, cu patronatele si sindicatele presupun cheltuieli care vor provoca bugetului un minus de 4,9% din PIB.

In termeni nominali, avand in vedere valoarea estimata la 144,7 miliarde de euro a PIB pe 2009, minusul bugetar ar fi de 7,09 miliarde de euro, daca planul anticriza va fi aplicat in forma actuala.

Aceleasi masuri vor permite incasari la buget de doar 5,9 miliarde lei (circa 1% din PIB), adica echivalentul a mai putin de 1,5 miliarde de euro.

Cel mai mare minus bugetar, de 8 miliarde lei (1,39% din PIB, respectiv doua miliarde de euro), va rezulta din achitarea obligatiilor financiare ale statului catre companiile private.

Plata se va face in primul trimestru al anului, conform unui centralizator al masurilor anticriza transmis de Ministerul Finantelor catre sindicate si patronate.

Mentinerea prevederilor legale care stabilesc valoarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut anual va genera un minus la buget de 1,50 miliarde lei (0,26% din PIB), iar majorarea salariilor in sectorul bugetar, chiar si raportat doar la indicele inflatiei, va necesita alte cheltuieli de 1,36 miliarde lei (0,28% din PIB).

Alte costuri sunt estimate pentru neimpozitarea profitului reinvestit (3,44 miliarde lei, 0,59% din PIB), reglementarea platii TVA la incasarea facturii (0,9 miliarde lei, 0,16% din PIB), finalizarea procedurilor de capitalizare a CEC Bank (0,90 miliarde lei, 0,16% din PIB), capitalizarea Eximbank si alocarea de fonduri publice pentru garantarea riscului valutar si a riscului de neplata la export (0,17 miliarde lei, 0,03% din PIB).

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...