Ziare.com

Cum au votat romanii la locale in ultimii 18 ani

Sambata, 31 Mai 2008, ora 16:43

   

Cum au votat romanii la locale in ultimii 18 ani
Desi intre 1992-2000, rata de prezenta la alegerile locale a scazut cu aproximativ 15%, de la 65 % la 50%, iar ultimul scrutin a inregistrat o usoara crestere, pana la 55%, este greu de apreciat daca numarul romanilor care vor veni la urne duminica va fi suficient pentru a mentine aceasta tendinta.

In 1992, partidele au reusit sa mobilizeze la alegerile locale aproape 65% dintre cetatenii inscrisi pe listele electorale, insa nivelul de participare la vot a scazut constant la urmatoarele scrutine, prezenta mentinandu-se constant in jurul cifrei de 50%, se arata intr-o analiza a NewsIn.

Ultimul scrutin local, din 2004, aduce vesti imbucuratoare, pragul de 50% fiind depasit cu aproape cinci procente.

Este greu de estimat insa cati romani se vor prezenta la urne duminica, 1 iunie 2008, astfel incat tendinta de crestere sa fie mentinuta, in conditiile in care putinele sondaje (n.r. studiul IPP, publicat pe data de 26 mai) efectuate in aceasta campanie anunta ca medie nationala de prezenta un procent ce nu depaseste 55%.

Alegerile din 1992 inregistreaza prezenta cea mai mare la vot, sunt castigate detasat de FSN, insa reprezinta si debutul unei tendinte constante cu care se va confrunta stanga: in ciuda puterii electorale, pierde capitala si cateva din cele mai importante orase din tara.

Primele locale libere

Primele alegeri locale postdecembriste, organizate in februarie 1992, au reusit sa mobilizeze la urne aproape 65% din cetatenii cu drept de vot.

In cele doua tururi de scrutin, din 9 si 23 februarie 1992, au fost asteptati la urne 16.647.728 de cetateni cu drept de vot, dintre care 1.629.200 in Capitala, pentru a alege 2.951 de primari si 40.174 de consilieri in toate localitatile tarii.

Pe listele electorale propuse de cele 84 de partide, la care s-au adaugat numeroase aliante politice, au fost inscrisi 12.173 de candidati pentru functia de primar si 119.736 pentru functiile de consilier comunal, orasenesc si municipal. In ceea ce priveste candidatii independenti, acestia au fost in numar de 8.421.

Desi FSN a obtinut o victorie la nivel national, avand primari in 15 municipii resedinta de judet, fata de zece ai Conventiei Democratice, Bucurestiul a fost castigat de CDR.

Frontul Salvarii Nationale a dominat alegerile, obtinand majoritatea mandatelor, respectiv 1.405 de mandate de primar. Peste 100 de mandate la nivel national au obtinut doar trei formatiuni politice si independenti.

Conventia Democratica a castigat 246, Partidul Democrat Agrar din Romania - 232, UDMR - 131, Partidul Unitatii Nationale Romane - 96, PNL - 14. Candidatii independenti au castigat 659 de mandate de primar. FSN a obtinut si majoritatea pentru consiliile judetene, aproape o treime din cele 39.781 la nivelul intregii tari.

Din cele 16.047 de mandate castigate de FSN, cele mai multe au fost in Moldova, Oltenia. La Buzau a avut 620 de mandate, la Iasi - 581, la Bacau - 530, iar in judetul Olt, FSN a avut jumatate din mandate: 689. In Bucuresti, FSN a pierdut in fata Conventiei Democratice, cu 23 la 32 de mandate de consilieri municipali.

Romanii se plictisesc de vot

Scrutinul din 1996 pare cel mai disputat din punct de vedere politic, avand in vedere ca distanta intre cei doi poli ai politicii de la acea vreme, CDR si PDSR, este mica. Astfel, desi CDR castiga cei mai multi consilieri judeteni si locali, doar 0,1% a lipsit sa castige si la primarii, PDSR mentinandu-si cu greu suprematia.

In 1996, prezenta la vot la nivel national scadea cu aproape 10% fata de scrutinul anterior. S-a inregistrat o prezenta la vot de 56,47%, numarul total al alegatorilor ce s-au prezentat la urne fiind de 10.016.932. La cele 14.620 de sectii de votare, de la nivelul intregii tari, din cele 2.954 de circumscriptii electorale locale, 16 milioane de alegatori si-au exercitat dreptul de vot, dintre care 1.581.055 doar in Bucuresti, din cele 2.717.000 de locuitori.

In al doilea tur de scrutin, din 16 iunie 1996, prezenta la vot pentru alegerea primarilor a fost de 53,06%. Dintre cei 15.476.824 de alegatori s-au prezentat numai 8.211.422, in timp ce voturile nule au fost de 181.001, adica 2,20% din numarul celor ce s-au prezentat la vot.

Numarul candidatilor inscrisi pentru functia de primar, la nivel national, a fost de 18.415, pe 2.954 de locuri. Pentru functia de consilier local s-au inscris 244.648 de candidati, pe 39.857 de locuri, iar candidatii pentru consilier judetean au fost in numar de 23.988, pe 1.718 de locuri.

La nivel national pentru alegerea primarilor, PDSR a obtinut 2 713 095 voturi valabil exprimate (26,28%) cu 243 de voturi mai mult decat CDR (2 712 852 voturi, 26, 27%). In ceea ce priveste voturile pentru alegerea consilierilor judeteni, CDR a obtinut 1 667 417 voturi (19, 53%) cu 277 192 de voturi mai mult decat PDSR (1 390 225, 16, 28%). Pentru alegerea consiliilor locale, CDR a strans in plus fata de PDSR 79 178 de voturi, obtinand 1 786 077 (19,58%).

In 2000, continua trendul descrescator al participarii la alegerile locale, prezenta fiind cu aproximativ cinci procente mai mica fata de alegerile din urma cu patru ani si cu aproape 15% fata de primele alegeri locale, din 1992. PDSR a castigat detasat, atat la categoria primari, cat si la consileri locali si judeteni.

PD s-a clasat pe locul doi la toate aceste categorii, insa la mare distanta de social-democrati. De exemplu, la categoria primari, PDSR a obtinut 36,74%, in timp ce democratii au luat 12,89%. PDSR nu obtine insa primariile marilor orase: Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, Alba Iulia, Baia Mare, Brasov, Buzau si, nu in ultimul rand, Capitala. In al doilea tur de scrutin, prezenta la urnele de vot a fost de 46,93%.

La primul tur de scrutin al alegerilor locale, desfasurat la 4 iunie 2000, la cele 2.956 de circumscriptii electorale locale s-a inregistrat o prezenta la urne de 50,85%, iar din totalul de mandate de primar au fost repartizate 706. In comparatie cu primul tur al localelor din 1996, prezenta la vot a scazut cu aproape sase procente.

Numarul total al alegatorilor a fost de 18.278.430, dintre care s-au prezentat la urne doar 9.295.165. In al doilea tur de scrutin, organizat la 18 iunie 2000, pentru alegerea a 2.250 de primari si primarul general al Capitalei, prezenta la urnele de vot a fost de 46,93%, cu aproximativ 5 procente mai mica fata de cea din 1996, din al doilea tur de scrutin.

PDSR a fost preferat de alegatori in proportie de 36,74% pentru 1.050 de primari, care au reprezentat 35,55% din totalul celor 2.954 de mandate, in timp ce PD a castigat 482 de mandate, fiind votat in proportie de 12,89%, iar Alianta pentru Romania (ApR) a obtinut 283 de mandate, cu 8,29% din voturi.

PNL a castigat 251 de mandate, UDMR - 148, CDR - 147, PRM - 66. Un numar de 159 de mandate au fost castigate de candidati independenti.

PDSR a castigat 11.380 de mandate de consilieri locali, fiind urmat de PD, cu 5.463 de mandate. La mica distanta s-a aflat ApR, cu 4.448 de mandate, urmata de PNL - 3.978, CDR - 2.767, UDMR - 2.451, PRM - 2.105, PSDR - 883, PUNR - 869, PUR - 595. PDSR a obtinut si cele mai multe mandate de consilier judetean - 496, in timp ce PD, jumatate - 205 de mandate. ApR a obtinut 173 de mandate, PNL - 160, CDR - 156, PRM - 143, UDMR - 135.

In 2004, oamenii ies la vot

In 2004, gradul de participare la vot a cunoscut o usoara crestere. PSD castiga 54% dintre primarii, urmat de PNL si PD, dar pierde din nou marile orase, iar Bucurestiul la o distanta foarte mica.
La alegerile locale din 2004, gradul de participare la vot a cunoscut o usoara crestere.

In primul tur de scrutin, din 6 iunie 2004, prezenta la vot a fost de 54,23% la nivel national, cu aproape 4 procente mai mare fata de alegerile din urma cu patru ani. In al doilea tur de scrutin, din 20 iunie, prezenta a scazut la 49,59%.

Prezenta la vot pana la ora 20.00 a fost de 47,54%, la nivel national, si de 31,81%, in Bucuresti. In urma alegerilor din 2004, PSD a dominat in continuare la nivelul primariilor, PSD obtinand 1.702 de mandate, adica 54% din totalul de 3.137. PNL a obtinut 443 de mandate, in timp ce PD - 380, iar UDMR - 186, PUR - 124, PRM - 82.
Bucuresti- Capitala, fief al dreptei, este orasul cu una din cele mai scazute prezente la vot din tara.

Referitor la prezenta, o situatie speciala s-a inregistrat in 1998, cand, din cauza absenteismului, un tur de scrutin a fost invalidat, iar primarul, Viorel Lis, a trecut prin trei etape de alegeri pana si-a putut ocupa functia pe care o detinea interimar.

De la primele alegeri locale, Primaria Capitalei nu a fost castigata, pana acum, de social-democrati, bucurestenii optand pentru partidele de centru-dreapta, liberali, taranisti sau democrati.

Primarul general al Capitalei a fost ales de regula in al doilea tur de scrutin, exceptie facand alegerile din iunie 2004 si aprilie 2005, cand Traian Basescu si apoi Adriean Videanu au fost alesi din primul tur, actualul presedinte cu 55 % din voturi, iar liderul PD-L cu 53%.

De mentionat ca Sorin Oprescu, actualmente candidat independent, a pierdut de doua ori fotoliul de edil sef, de fiecare data in turul al doilea si la distanta de un singur procent, prima oara fiind invins de Viorel Lis si apoi de Traian Basescu.

Primul primar ales, la 23 februarie 1992, a fost Crin Halaicu, candidat din partea Conventiei Democratice din Romania (CDR), care a intrunit 55,88 % din voturile bucurestenilor, fata de Cazimir Ionescu (Frontul Salvarii Nationale, FSN), 44,12 %.

Cine a castigat in Capitala?

In 1992, numarul candidatilor pentru Capitala a fost de 33. Printre acestia s-au numarat Calin Popescu-Tariceanu, candidatul PNL-Aripa Tanara, Cazimir Ionescu, Crin Halaicu, candidatul Conventiei Democratice, care a si devenit mai tarziu primar general al Capitalei, precum si Nica Leon - Partidul Liber Democrat.

In 1992, si la sectoare au castigat reprezentantii CDR: Flor Pomponiu, primar sectorul 1 (57, 31%); Paul Popovat, sectorul 2 (58, 36 %); Constantin Tutunaru, sectorul 3 (56, 28 %); Eugen Bujoreanu, sectorul 4 (54, 26 %); Nicolae Bazoi, sectorul 5 (52, 69 %); Nicolae Vrabiescu, sectorul 6 (56, 61 %).

La primaria generala a urmat apoi Victor Ciorbea, ales de bucuresteni, la 16 iunie 1996, cu un procent de 56,74 % din voturi, ca reprezentant al Conventiei Democrate Romane (CDR), fata de Ilie Nastase, candidatul Partidului Democratiei Sociale din Romania (PDSR), 43, 26 %. In iunie 1996, in competitia pentru Capitala s-au inscris 47 de candidati, dintre care doi au fost independenti.

CDR a castigat si la sectoare cu exceptia sectorului 1, unde a fost ales independentul George Padure; Vladimir Popescu (62, 13 %), sectorul 2, Sorin Paliga (57, 05 %), sectorul 3, Marin Lutu (57, 57 %), sectorul 4, Calin Catalin Chirita (56, 34 %), sectorul 5, respectiv Ion Dinuta (60, 03 %), sectorul 6.

La cateva luni de la alegerile locale, la 19 noiembrie 1996, primarul general al Capitalei, Victor Ciorbea a fost desemnat prim-ministru. Primar general interimar a fost numit Viorel Lis, care a devenit primar general in urma alegerilor partiale din 8 noiembrie 1998.

Succesorul lui Ciorbea a fost desemnat, din cauza absenteismului ridicat la vot al bucurestenilor, dupa nu mai putin trei etape de alegeri. Primul tur, de pe 25 octombrie1998, a fost invalidat pentru ca numai un procent de 34,30% dintre bucuresteni s-a prezentat la vot, pentru validarea scrutinului fiind nevoie de prezenta a jumatate plus unu din cetatenii inscrisi pe listele electorale. Pe 1 noiembrie s-a repetat primul tur de scrutin, insa situatia nu s-a transat, deoarece niciunul dintre competitori nu a obtinut mai mult de 50%.

Astfel, taranistul Lis a obtinut 44,60% din voturi, iar Sorin Oprescu (PDSR), 27%. In 8 noiembrie, Lis a fost ales primar general in al treilea tur de scrutin, cu 50,50%, avand doar un procent in plus fata de Oprescu (49,50%). Prezenta la acest de-al doilea tur a fost de 37,8%.

Dintre cei 28 de candidati in cursa pentru Primarie in 2000, al treilea primar ales a fost Traian Basescu, din partea Partidului Democrat (PD), care la 18 iunie 2000 a obtinut 50,69 % din voturile bucurestenilor, intrecandu-l pe contracandidatul sau, Sorin Oprescu (PDSR), care a intrunit 49,31 % din voturi. Situatia a fost alta la nivel de sectoare, care au fost castigate de candidatii PDSR: Vasile Gherasim (57,83 %) in sectorul 1, Neculai Ontanu (54,02 %) - sectorul 2, Eugen Plesca (60,84 %) - sectorul 3, Vasile Mihalache (64,95 %) - sectorul 4, Marian Vanghelie (63,72 %) - sectorul 5 si Dan Darabont (62,76 %) in sectorul 6.

In 2004, Traian Basescu, candidatul Aliantei D.A. PNL-PD, a fost reales, din primul tur de scrutin, 6 iunie, cu 54,95 % din voturi, in fata principalului sau contracandidat, Mircea Geoana (PSD), care a obtinut 29,70 % din voturile exprimate. Traian Basescu a candidat pentru un al doilea mandat alaturi de social-democratul Mircea Geoana, Mitica Dragomir - PRM, Monica Tatoiu - PUR sau Mugur Ciuvica, din partea Actiunii Populare, Raj Tunaru, independent, Cornel Codita - Partidul Ecologist Roman, Mircea Chelaru - PUNR, Victor Ciorbea - PNTCD si Viorel Lis.

Un an mai tarziu, in 3 aprilie 2005, Adriean Videanu a fost ales, tot din primul tur, primarul general dupa ce Traian Basescu castigase cursa prezidentiala , dupa scrutinul din 12 decembrie 2004. Videanu a obtinut 53,01%, iar principalul sau contracandidat, Daniel Marian Vanghelie, 29,55%, urmat de Cristian Popescu (Piedone) (PBND) cu 8,71%, Anca Petrescu, PRM 3,48%, Radu Opaina, PUR 1,92%, Ralu Filip, independent, cu 1,16%. Prezenta la vot in aprilie 2005, ultimul scrutin de locale din Bucuresti, a fost de 24,83%.

Citeste mai multe despre locale prezenta istorie vot
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2986 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
20 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente
 

 

blaga prea slab

Blaga a bagat la bani in campanie si a pus la afise cu fata lui pana am ajuns sa avem cosmaruri.Cine *** voteaza un vames hot, un om penibil care nu merita nici un pic de respect.

Trecutul securist al candidatului-frauda Sorin Oprescu...zis si "SORESCU"

De 18 ani, reprezentanti ai fostei nomenclaturi deghizati in democrati se tot straduiesc sa puna mana pe Primaria Capitalei.
Si la aceste alegeri avem parte de un scenariu similar. Numai ca de această data, piesa pusa in scena este aproape perfecta.
Avem un candidat rebel, care a copiat partitura castigătoare din 2004 a lui Traian Basescu.
Un personaj care se victimizeaza, care se bate cu pumnii in piept ca lupta impotriva unui "sistem ticalosit". Un "baiat de cartier", un "om popular" si bineinteles, un "profesionist" in domeniul sau de activitate… I
l cheamă Sorin Oprescu.
Numai ca, daca dai aparentele de-o parte, incepi sa intrezaresti profilul lui Ion Iliescu.
Iar cei care nu se multumesc doar cu atat, vor descoperi sub fardul gros de pe obrazul lui Oprescu fata hada a Securitatii.
Surse apropiate "parintelui" CNSAS, Constantin Ticu Dumitrescu, afirmă că "Sorescu" era una dintre sursele active ale Securitatii din Facultatea de Medicina Generala.
Cu toate acestea, dosarul cu notele informative ale lui Sorin Oprescu referitoare la colegii de facultate nu este de gasit.

Cat de "sarac si cinstit" este candidatul-frauda Oprescu...zis si "SORESCU"!?

Vila din Primaverii este evaluată la 2,5 milioane euro, iar cea de la Ciolpani la 1 milion.
Dacă adaugăm si casa din Maxim Gorki, atunci vorbim de proprietati imobiliare care se ridică la suma de aproximativ 6 milioane de euro!!!
Adica, mult peste valoarea declarata si foarte mult peste veniturile declarate oficial.

alegeri maine

Diaconescu este singurul care va lupta contra mafiei imobiliare din Bucuresti,doreste schimbare atat pentru capitala cat si pentru tara, un politician tanar despre care s-au auzit numai lucruri bune.

Performantele in administratie ale doctorului frauda Oprescu...zis si "SORESCU"

Cum poate gestiona o primarie acest individ,cand n-a gestionat cum trebuie nici macar banii primiti din sponsorizări,pe vremea cand era director al Spitalului Universitar!!!
Cele mai paguboase contracte incheiate sub conducerea lui Sorin Oprescu la Spitalul Universitar au fost contractele de antrepriza.
In urma controlului inspectorilor Ministerului Sanatatii, s-au descoperit cele mai mari ilegalitati!!!
Contractele de antrepriza au pagubit spitalul cu peste 377 miliarde de lei, reusindu-se cresterea valorii lor de 100 de ori in numai 10 ani.
Iata cum "doctorul-frauda" a "operat" niste bani publici, evident, in defavoarea statului, fara ca nimeni să-l tragă de urechi.
La fel va face si la Primaria Capitalei,daca doamne fereste va ajunge!!!

Lui Gemeni : PSD - partidul terenurilor agricole, PNL - partidul intravilanului

ACESTEA SUNT DATE DIN 2006

ULTIMUL AN IN CARE DECLARATIILE DE AVERE AU FOST COMPLETATE SI FACUTE PUBLICE
IAR JURNALISTII AU PUBLICAT TOPURI ALE AVERILOR POLITICIENILOR
Averea adunată in parlament - 1.660 de hectare:
PSD - partidul terenurilor agricole, PNL - partidul intravilanului
Ziarul "Adevărul" si-a propus să calculeze averile totale ale celor 469 de parlamentari (332 de deputati si 137 de senatori) pentru a vi le prezenta in trei pagini separate. Astăzi vă vom prezenta cat au reusit să strangă in terenuri parlamentarii, insumand terenurile trecute in declaratiile de avere afisate pe site-ul Camerei Deputatilor si pe cel al Senatului, desi un sfert nu erau incă actualizate. In zilele următoare vă vom prezenta situatia parlamentarilor privind bijuteriile, tablourile si operele de artă pe care au declarat că le detin, iar intr-o pagină finală vom infătisa sumele de bani detinute de parlamentari, atat cele din conturi, cat si cele din venituri sau obtinute din instrăinări de bunuri. In acel moment vom arăta si cat au alesii in plasamente si investitii, precum si sumele pe care le datorează. Toate calcculele sunt aproximative, asa cum rezultă ele din declaratii. In privinta terenurilor, un calcul relevă 3,5 hectare pe cap de parlamentar.

Cei 332 de deputati si 137 de senatori detin, insumat, suprafata totală de aproximativ 1.660,055 hectare. In plus, un senator PRM (Viorel Duca Senior) a declarat că mai are in posesie un "ranch" de 2,5 acri de teren in Nevada.

Cele 1.660 hectare sunt alcătuite din:
* 255 hectare terenuri intravilane
* 1.200 hectare terenuri agricole
* 78 hectare terenuri extravilane
* 124 hectare terenuri forestiere
* 0,54 ha luciu de apă
* 0,2 hectare spatii comerciale

Senatorul Ion Vasile are 10 hectare de teren agricol si o jumătate de loc de casă
Printre cei care detin o suprafată mare de teren agricol se află si senatorul PSD de Buzău Ion Vasile care a trecut in declaratia de avere aproximativ 10 hectare de teren agricol si incă aproximativ 1.500 de metri pătrati de teren intravilan, care reiese din ***tile diferitelor constructii.

Animale politice

Dar de ce sa mergem la vot?Majoritatea candidatiilor sunt niste "animale"(vorba lui Iliescu:"mai, animalule!").Blaga este comparat cu un "buldog" care asculta de stapanul Baselu', in timp ce Oprescu se comporta ca un animal.Cu un vocabular de cartier nu se face politica.

 

POLITICIENII AU CUMPARAT CAPITALA. SI CE-I IN JUR

DIN DECLARATIILE DE AVERE - 2006

IN 2007 NU A MAI EXISTAT MONICA MACOVEI

IN 2007 JURNALISTII N-AU MAI FACUT TOPURI

IN 2007 TOTI POLITICIENII AU DEVENIT SFINTI

IN 2007 NU A MAI EXISTAT FRICA DE NIMIC

IN 2007 "DEMONI" PENTRU JURNALISTI AU DEVENIT POLITICIENII DIN PDL - ADICA AI OPOZITIEI, CARE NU AU NICI MACAR ACCES LA BANII PUBLICI

Terenuri de 300 milioane de euro, din Bucuresti si zonele rezidentiale de lux, au intrat in proprietatea demnitarilor

PSD
In ceea ce priveste ponderea suprafetelor de teren pe grupuri politice, Partidul Social Democrat se afla pe primul loc al acestui clasament, deputatii si senatorii acestui partid detinand 584.313,52 mp de teren intravilan, agricol si forestrier atat in Bucuresti, cat si in cele mai importante zone din judetul Ilfov. Pe locul al doilea se afla demnitarii Partidului Romania Mare, cu 225.153 mp de teren in aceleasi zone, urmati de cei ai Aliantei D.A. PNL-PD, cu 186.987,6 mp. Locul al patrulea este ocupat de senatorii si deputatii Partidului Conservator si de vicepremierul George Copos, cu 164.631,05 mp de teren, acestia fiind urmati, pe locul al cincilea, de deputatii independenti, care au in proprietate 68.013,77 mp. Terenurile in cauza sunt detinute de demnitari fie in totalitate sau impreuna cu familia, fie in cota-parte alaturi de terte persoane.

 

Pana si Lis l-a batut pe Oprescu

Gelule, seful tau Orban nu prea are sanse :))

 

Yo nu te-ai prins???

Oricine poate sa iasa primar dar numai marele hot de Mita de Blaga nu. Daca iese bihoreanul cel gusat va fi cel mai mare dezastrul pentru Bucuresti.

Nici un primar in cei 18 ani de zile!!!

N-a tras atitea tunuri ca Videanu. Daca vine Blaga atunci primaria va fi tepuita de trei ori mai mult ca in mandatul lui. Nu uita ca, Blaga are experienta ca sef de vama si ministerul de interne unde s-a exersat la greu mina. Ia documenteaza-te si vezi ce terenuri a dat Blaga unor societati particulare chiar din curtea Ministerului de Interne??? Iar daca PSD a tepuit tara in cei 10 ani cit s-a aflat la guvernare vezi ca si cei dela PD-l au tepuit-o la greu prin reprezentanti lui in frunte cu Blaga, Videanu, Flutur, Stoica, Berceanu....!!!

Lui Gelu : MINTI, Gelu, cu minciuni nu convingi pe nimeni

Raportul curtii de conturi spune exact invers. Gusa ssi marinescu vor plati in justitie pentru minciunile pe care le-au spus despre borduri.

Uite ca lui Videanu nu i-au gasit nimikc, in schimb PNL-istul chilima A FURAT TERENURI LE OAMENILOR

DNA, drumul drept si sigur pentru Chiliman


Incredibil dar adevărat: primarul liberal al sectorului 1, Andrei Chiliman, a furat mai multor bucuresteni un teren intravilan de peste 500 de metri pătrati, in Bulevardul Primăverii, pentru a improprietări ilegal o octogenară care solicitase, pe baza unor acte extrem de controversate, reconstituirea dreptului de proprietate pe baza Legii 18/1991 (Legea Fondului funciar), a Legii 1/2000 (pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere) si a Legii 247/2005 (privind reforma in domeniile proprietătii). Interesant este că acest furt săvarsit de Andrei Chiliman, avand ca pion o bătrană născută in anul 1925, s-a petrecut in conditiile in care parte dintre mostenitorii de drept ai terenului respectiv il notificaseră anterior pe primar, pentru deschiderea procedurilor de retrocedare pentru o parte din teren, iar altă parte dintre mostenitori reusiseră să intabuleze in Cartea Funciară particică din acel teren. Dovedind existenta unor interese imobiliare de culise, edilul liberal a decis ca, in baza cererii de reconstituire a dreptului de proprietate depusă in baza Legii 18/1991 de persoana pe care a improprietărit-o ilegal cu un teren de lux furat de la adevăratii proprietari, să-i mai acorde acesteia alte două terenuri situate in buricul Bucurestiului. Culmea este că, desi manevra imobiliară parafată de Chiliman a fost dovedită cu acte, pană acum nicio institutie a statului nu a miscat un deget pentru a-l "deranja" pe liberal.

CRIMINALII IL VOTEAZA si SUSTIN PE DIACONESCU!!!

Si vrei sa zici ca DIACONESCU e usa de biserica???
Uiti ca este candidatul unui partid ce a distrus aceasta tara timp de 18 ani???
Partid...CE A COMIS CRIME IMPOTRIVA PROPRIULUI POPOR ATAT LA REVOLUTIE CAT SI PRIN MINERIADELE DE TRISTA AMINTIRE!? Partid ce s-a numit FDSN,PDSR si acum PSD
...si ca sa fiu in ton cu tine:
CRIMINALII IL VOTEAZA si SUSTIN PE DIACONESCU,nu!!!???

 

Bucuresteni,cheia succesului este in mana noastra!!!

Sper ca bucurestenii vor aprecia adevarata valoare a lui ORBAN si nu se vor lasa dusi de nas de PSD,acest partid de criminali si corupti cu doi candidati la primarie;sau de struto-camila PDL.

 

DNA, drumul drept si sigur pentru Chiliman - Primar PNL sector 1

DNA, drumul drept si sigur pentru Chiliman

Incredibil dar adevărat: primarul liberal al sectorului 1, Andrei Chiliman, a furat mai multor bucuresteni un teren intravilan de peste 500 de metri pătrati, in Bulevardul Primăverii, pentru a improprietări ilegal o octogenară care solicitase, pe baza unor acte extrem de controversate, reconstituirea dreptului de proprietate pe baza Legii 18/1991 (Legea Fondului funciar), a Legii 1/2000 (pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere) si a Legii 247/2005 (privind reforma in domeniile proprietătii). Interesant este că acest furt săvarsit de Andrei Chiliman, avand ca pion o bătrană născută in anul 1925, s-a petrecut in conditiile in care parte dintre mostenitorii de drept ai terenului respectiv il notificaseră anterior pe primar, pentru deschiderea procedurilor de retrocedare pentru o parte din teren, iar altă parte dintre mostenitori reusiseră să intabuleze in Cartea Funciară particică din acel teren. Dovedind existenta unor interese imobiliare de culise, edilul liberal a decis ca, in baza cererii de reconstituire a dreptului de proprietate depusă in baza Legii 18/1991 de persoana pe care a improprietărit-o ilegal cu un teren de lux furat de la adevăratii proprietari, să-i mai acorde acesteia alte două terenuri situate in buricul Bucurestiului. Culmea este că, desi manevra imobiliară parafată de Chiliman a fost dovedită cu acte, pană acum nicio institutie a statului nu a miscat un deget pentru a-l "deranja" pe liberal.

 

Mergeti la VOT: Primarul poate fi REVOCAT de voi !

SE POATE !
Putina lume stie ca un primar poate fi REVOCAT din functie chiar de catre cetatenii care l-au ales.
In 2006, in calitate de Ministru de Interne, VASILE BLAGA a initiat modificari la legea Administratiei locale – care este legea de "Guvernamant" a primariilor tuturor comunelor, oraselor si municipiilor din Romania

Modificarile aduse fac de acum inainte posibila RETRAGEREA mandatului unui primar - prin Referendum Local.
Procedura a fost initiata anul trecut intr-un oras din ardeal.

Nu e nevoie sa adaug faptul ca o astfel de procedura e imposibil de aplicat Parlamentarilor, senatori si deputati.
MOTIVUL ?
Legea votului uninominal mixt creata si impusa de PSD si PNL - face imposibila aceasta procedura, pentru ca jumatate dintre parlamentari vor ateriza in judetul vostru prin manutza "repartizarii de la centru" adica, veti avea drept parlamentari oameni pe care nu i-ati ales in mod direct, voi, ci au intrat pe
liste suplimentare. Asa veti dobandi la voi in judet cate un Iliescu, Hrebenciuc, Cozmanca, Mitrea, Patriciu, Fenechiu - fara sa-i fi votat vreodata.

Deci, Curaj, mergeti la vot, caci pt. Primari exista the way back, adica puteti sa retrageti oricand PUTEREA pe care ati dat-o - de la voi, unuia singur - sa va reprezinte.
Cum poate fi retras mandatul unui primar :

ART. 73
(1) MANDATUL PRIMARULUI INCETEAZA ca urmare a rezultatului unui referendum local avand ca obiect demiterea acestuia, organizat in conditiile legii, conform procedurii prevazute la art. 58 alin. (3)-(7).
(2) Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de LOCUITORII COMUNEI, ORASULUI SAU MUNICIPIULUI, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau a neexercitarii atributiilor ce ii revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

http://www4.pmb.ro/wwwt/downld/L286_2 006.pdf

 

nu e vorba de cum au votat

nu e vorba de cum au votat ultimele dati...e vorba de cum vor vota acum. sper ca vor alege varianta corecta, cea reprezentata de psd prin cristian diaconescu. altfel nu vom vedea nici o schimbare prea curand. vor fi aceeasi banditi care vor"suge" din bugetul primariei. asa ca toti trebuie sa-l sustinem pe diaconescu!!!

 

Diaconescu PSD REGII Imobiliarelor din Bucuresti ?

Averea adunată in parlament - 1.660 de hectare:

PSD - partidul terenurilor agricole, PNL - partidul intravilanului

Ziarul "Adevărul" si-a propus să calculeze averile totale ale celor 469 de parlamentari (332 de deputati si 137 de senatori) pentru a vi le prezenta in trei pagini separate. Astăzi vă vom prezenta cat au reusit să strangă in terenuri parlamentarii, insumand terenurile trecute in declaratiile de avere afisate pe site-ul Camerei Deputatilor si pe cel al Senatului, desi un sfert nu erau incă actualizate. In zilele următoare vă vom prezenta situatia parlamentarilor privind bijuteriile, tablourile si operele de artă pe care au declarat că le detin, iar intr-o pagină finală vom infătisa sumele de bani detinute de parlamentari, atat cele din conturi, cat si cele din venituri sau obtinute din instrăinări de bunuri. In acel moment vom arăta si cat au alesii in plasamente si investitii, precum si sumele pe care le datorează. Toate calcculele sunt aproximative, asa cum rezultă ele din declaratii. In privinta terenurilor, un calcul relevă 3,5 hectare pe cap de parlamentar.

inafara de diaconescu...

inafara de diaconescu niciunul de doamne ajuta. cine sa fie? blaga coruptul? oprescu securistul mincinos? orban care trage la masea??nu are cine inafara de diaconescu....

 


Vezi comentarii inadecvate
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor