Cum va combate Guvernul saracia si va "taia hartii"? "Platim dezvoltarea haotica si corupta" - Interviu cu Cristian Ghinea, consilier al premierului

Nu strategiile si studiile ne-au lipsit in Romania, dimpotriva avem prea multe. Ne-a lipsit o atentie la nivel politic pe solutiile din acele strategii. Guvernul isi propune prin marile proiecte pe care le lanseaza sa integreze politicile si sa lege banii investiti de rezultate concrete, afirma Cristian Ghinea, consilier al premierului.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Cristian Ghinea e explicat pachetul pentru combaterea saraciei:

"Nu este un pachet de asistenta sociala, ci de activare sociala. Statul iti ofera oportunitatea si un stimulent, tu trebuie sa profiti de ele. Tot pachetul este gandit stabilind clar legatura dintre bani si obiectiv. O viziune politica, nu doar una birocratica. Tintim cei mai saraci dintre romani".

Consilierul premierului s-a referit si la "comisia de taiat hartii", un proiect care are ca obiectiv ca oamenii sa nu mai fie plimbati intre institutii, iar acestea sa colaboreze intre ele.

Exista insa si impedimente inclusiv legale: "Pana la urma, trebuie sa ne gandim ce dorim mai mult: sa nu ne mai plimbam intre institutii sau sa fim 100% siguri ca nu se va intampla ceva cu datele noastre".

Care a fost pentru un ONG-ist impactul cu aparatul guvernamental?

Eu am fost un ONG-ist orientat pe politici publice si cunosteam destul de bine sistemul. Am acumulat frustrari, nemultumiri si stiam ce nu merge. Am intrat cu acest bagaj in administratie si eram destul de pregatit.

A fost complicat doar sa obtin birou, telefon, calculator si am pierdut primele zile cu asta, dar dupa aceea stiam ce trebuie sa fac, m-am dus la premier cu un pachet structurat de idei, a fost deschis la toate, a mai si adaugat, de exemplu, pachetul antisaracie, si am inceput sa lucram imediat. Nu a fost asadar o schimbare dramatica, o plecare pe alta planeta.

Ati mentionat pachetul antisaracie la care ati lucrat. Au mai existat asemenea strategii inclusiv cu fonduri europene fara cine stie ce efect. Ce e diferit?

Fondurile europene care ar fi vizat reducerea decalajului fata de Occident nu au fost bine folosite, cel putin pe partea sociala. Am incercat ca prin pachetul antisaracie sa tintim prin proiecte concrete, masurabile, de activare sociala, pe cei mai saraci dintre romani, care scapa statului social, pe cei din ghetouri, din satele foarte sarace, cele marginalizate. Exista un atlas al zonelor marginalizate facut de Banca Mondiala.

Si in 2020 cei care vor face raportarea vor putea spune: prin pachetul acesta ne-am atins obiectivul, de exemplu, de a creste accesul oamenilor defavorizati la servicii sanitare. Era un obiectiv convenit de Romania cu UE, dar pana la acest pachet nu prea era clar cum ne propunem sa facem asta.

Si acum?

Vom face, de exemplu, caravana medicala la sate. Medici voluntari sau platiti vor consulta si vor da retete unor oameni care nu au vazut medic demult. Ne atingem obiectivul, dar printr-o atitudine activa, mergem noi spre oamenii aceia. Tot pachetul este gandit stabilind clar legatura dintre bani si obiectiv. O viziune politica, nu doar una birocratica.

Acest pachet are la baza un studiu al cauzelor saraciei?

Exista o strategie antisaracie pana in 2020 care are toate analizele facute, noi nu o inlocuim, ci doar am luat masuri din ea pe care le putem urmari anul acesta.

Dar nu as vorbi de cauze, ci de prioritatile pachetului care sunt educatia si zona rurala. In zona rurala nu e genul de saracie din ghetourile urbane, gen Ferentari. Ci una a lipsei de oportunitate. Omul nu are acces la servicii sociale si educatie cat de cat rezonabile si atunci scapa legaturii cu statul, se inchide in lumea lui.

Si ce oportunitati oferiti?

Ideea este ca statul sa se angajeze ca pe bani europeni sa ajute oamenii sa treaca dintr-o etapa in alta cu succes. Ne dorim ca oamenii saraci sa isi poate trimite copiii la gradinita. Potrivit studiilor, daca dezvoltarea cognitiva este ratata la trei ani, riscul de abandon scolar creste foarte mult, copilul nu poate tine pasul.

Am folosit proiectul pilot "Fiecare copil la gradinita" al Asociatiei OvidiuRo, am implementat rapid legea adoptata anul trecut prin consens politic, am adaugat pe langa tichetul social, ca propunere, haine, rechizite si vitamine.

Cum vor ajunge ele la beneficiari?

Tichetele se impart prin primarii pe baza dosarelor sociale. Intr-un sat din Vrancea cu 800 de copii, doar 150 erau la gradinita. Dupa ce s-a raspandit vorba despre tichet, au mai venit 500.

Cum garantati ca tichetele se vor duce efectiv pe nevoile copilului, nu pe bautura, tigari?

Aceleasi asigurari ca in cazul bonurilor de masa. Ce asigurare suplimentara? Sa cream un nou mecanism birocratic care sa umileasca oamenii? Noi mergem pe ideea ca ei au interesul sa foloseasca acesti bani pentru interesele copiilor.

Hainele si rechizitele vin in completarea bonurilor, vor fi finantate din programul umanitar al UE si va fi gandit un mecanism de distribuire tot prin primarii.

Si dupa gradinita?

La nivelul de scoala, categoria 6-18 ani, masurile vizeaza reducerea abandonului scolar. Preluam modele implementate de ONG-uri si cream programe nationale. De exemplu, programul "Teach for Romania" devine unul national, prin care tineri absolventi sunt platiti din fonduri UE sa predea in zone defavorizate.

Sunt masuri sociale, necesare, dar cand vorbesti despre antisaracie, nu trebuie sa vorbesti si despre alte doua aspecte majore: stimularea economiei, cea mai buna masura de combatere a saraciei, si responsabilizarea beneficiarului masurilor sociale, astfel incat sa nu devina abonatul lor comod?

Intrebarea e usor prezumtioasa, plecand de la ideea ca stim noi mai bine decat oamenii ce trebuie ei sa faca.

Dimpotriva. Eu intreb cum ii determini sa isi caute singuri calea spre desprinderea de asistenta, in loc sa ramana comod dependent de ea?

Toate masurile presupun exact aceasta logica. Statul iti ofera oportunitatea sa aduci copilul la gradinita si iti ofera un stimulent, tu trebuie sa profiti de ele. La fel in cazul programului "A doua sansa": cei care au abandonat scoala primesc un stimulent daca revin. Nu este un pachet de asistenta sociala, ci de activare sociala.

Si nu e nevoie sa scoateti atunci din ajutoarele sociale clasice ca sa faceti si mai tentanta activarea sociala? Ai posibilitatea sa duci copilul la gradinita, dar daca nu profiti de ea, pierzi asta.

Ministerul Muncii lucreaza la proiectul de lege care unifica, simplifica si flexibilizeaza ajutoarele sociale. Speram sa prinda aceasta sesiune parlamentara. Dar eu nu cred ca dam ajutoare sociale prea mari, suntem sub media UE.

Sunt multe firme sau institutii care nu gasesc oameni pentru munca mai putin calificata, pentru ca oamenii socotesc mai avantajos sa stea pe tot soiul de ajutoare sociale. Cum activezi acesti oameni?

Cu un salariu mai mare.

Si pentru asta, intreb neprezumtios, nu ai nevoie de o economie care sa functioneze mai bine?

Nu, de asta Guvernul lucreaza la pachetul pentru antreprenoriat care urmeaza o logica similara de integrare a politicilor, dar despre care nu vreau sa va spun inca mai multe, premierul va face anuntul curand. Aceste strategii nu se exclud una pe alta. Au fost lucrate impreuna. Am lansat antisaracia mai devreme doar pentru ca a fost gata mai devreme.

O alta strategie lansata de Guvern este "comisia de taiat hartii". Inteleg ca ea se bazeaza pe auditarea sitemului birocratic de catre populatie.

Romania si-a propus impreuna cu UE sa reduca cu 20% costurile administratiei, avem acest angajament. S-a facut foarte putin in aceasta directie. Si daca nu venim cu un plan credibil de debirocratizare ni se blocheaza fondurile europene pentru cresterea capacitatii administrative. Ce face Cancelaria prin aceasta idee este sa vina cu un fel de input politic si de la cetateni. Avem panurile, sa le urgentam si uitati ce spun cetatenii.

Ce spun?

La 24 de ore dupa anuntul facut de premier erau 1.300 de propuneri si colegii nu prididesc sa le citeasca si sa le dea aprobare de publicare. Nici nu suntem inca la analiza lor, dar la o prima vedere cele mai des pomenite sunt cazierul, autorizatia de constructie, procedurile pentru primirea si preschimbarea buletinului si a pasaportului, relatia cu ANAF. Pe ele ne vom concentra.

Adica?

Vom face un raport care sa identifice problemele cel mai des intalnite, argumentele si solutiile propuse de oameni. Il trimitem catre institutiile vizate si ele trebuie sa raspunda. Nu plec de la premisa ca se vor opune. Ca cetatean am avut mereu sentimentul ca functionarul de la ghiseu nu are o placere perversa sa ma umileasca, ci este, la fel ca mine, o victima a sistemului.

Guvernul ii propune acestui functionar o alianta pentru schimbarea sistemului. Daca cineva are totusi un atasament fetisist pentru o hartie, atunci prim-ministrul va decide intre ce spune institutia si ce spun cetatenii.

Cand vom vedea ceva concret?

Nu pot sa va dau o data. In doua saptamani, vom face raportul, poate chiar mai repede. Vor urma primele intalniri cu institutiile, eu sper ca pana atunci ele vor vedea plangerile cetatenilor direct pe platforma publica. Hartiile se vor taia pe masura ce vom cadea de acord. Vor intra in sedinta de guvern memorandumuri, HG-uri. Nu vom desfiinta 1.000 de hartii odata, ci pe masura ce vom gasi modalitatea practica si valida juridic de a renunta la ele.

Ce se intampla daca, pe masura taierii hartiilor, unele posturi din institutii se vor dovedi inutile? Aici poate fi o sursa de rezistenta a sistemului.

Fiecare institutie isi va face o analiza de redistribuire a posturilor. Unii oameni pot fi reprofilati. Trebuie crescuta capacitatea institutiilor de a lucra cu sisteme informatice pentru a nu mai pune oamenii pe drumuri.

Este o prostie care se face de ani buni: fiecare sistem informatic este un trib in sine, iar triburile nu comunica intre ele. Sistemele au fost facute pe contracte pentru informatizare cu baieti destepti. Noi am facut aceasta platforma in doua saptamani, cu IT-isti de la Guvern si nu a costat nimic. Daca eram un guvern "normal" costa 5 milioane de euro, dura 3 ani si nu intra nimeni pe platforma. Am publicat deja lista tuturor platformelor guvernamentale. Sunt cateva sute si cu cele mai multe nu se intampla nimic.

De ce nu dati o OUG prin care sa interziceti institutiilor sa ceara cetatenilor documente care se gasesc la alte institutii?

O idee buna, am tot auzit-o la diversi oameni inainte de a veni la Guvern, dar e blocata de situatia informatizarii. Daca bazele de date sunt facute haotic si nu pot comunica intre ele cum se face asta concret? Pentru ca nimeni nu stie in acest moment daca si cum pot comunica bazele de date ale statului, e un haos.

Deci, si daca s-ar legifera acest principiu, risca sa se blocheze totul si nu va sti nimeni din administratie ce are de facut concret - administratia lucreaza cu legi si norme care spun exact functionarului ce are de facut, nu poate aplica un principiu general care spune ce NU trebuie sa faca. Deci s-ar bloca totul si s-ar reveni rusinos la cerut hartii de la oameni, pentru ca totusi oamenii au nevoie de serviciile publice.

Platim ca societate dezvoltarea haotica si corupta a informatizarii in sistemul public.

Intai trebuie rezolvate bazele de date si interoperabilitatea lor si apoi trecut la acest proces prin care totul se transmite electronic intre institutii. E frustrant, dar este rezultatul a ani de zile in care decidentii s-au gandit ce firma sa ia contractul de informatizare si cum sa intoarca parandaratul, nu cum sa faca viata usoara pentru cetateni.

Acum, luam treptat, de la proceduri si hartii existente si incercam reducerea lor. Este normal ca somerul sa ia hartie de la ANAF ca e somer si s-o duca la ANOFM? Nu ar trebui ca ANAF si ANOFM sa aiba protocol intre ele si sa se uite reciproc in bazele de date? Cum se face tehnic asta? Acesta este procesul demarat de Guvern.

Este si o problema de confidentialitate a datelor. Avem o legislatie pentru protectia datelor personale. Statul a pierdut cazuri pentru ca o institutie s-a uitat in baza de date a altei institutii. Deci trebuie gasita o formula de acord prezumat al cetatenilor.

Pana la urma, trebuie sa ne gandim ce dorim mai mult: sa nu ne mai plimbam intre institutii sau sa fim 100% siguri ca nu se va intampla ceva cu datele noastre. Noi trebuie sa gasim solutii care sa raspunda cat mai bine ambelor cerinte.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...